Jean Sibelius (1865 - 1957)

Jean Sibelius (1865 - 1957)[1]

O sugestiva caracterizare a personalitatii compozitorului finlandez Jean Sibelius a fost rostita, la moartea acestuia, de insusi presedintele de atunci al Finlandei, Urho Kekkonen, care spunea: "Sibelius a fost finlandez pana in strafundurile inimii sale. Muzica lui este nationala in sensul cel mai nobil al cuvantului. Dar ea este mai mult decat nationala, deoarece apartine lumii intregi, tuturor oamenilor" . Muzicianul cel mai reprezentativ al culturii finlandeze , cu un temperament romantic incandescent, puternic individualizat stilistic, a creat o opera impresionanta, cu puternice semnificatii. Spre deosebire de alti creatori, dupa propria marturisire, Sibelius nu s-a inspirat din folclor. "Niciodata n-am cules cantece populare si nici n-am prelucrat motivele lor in compozitiile mele, va spune Sibelius in deplina maturitate. N-am avut nevoie de asta deoarece, citind Kalevala, aud mereu muzica. Astfel compun. Compun fericit, pentru ca sufletul finlandez e bogat, si doresc sa impartasesc tuturor din aceasta bogatie" . In creatia sa, care insumeaza aproape 200 de opusuri ce cuprinde toate genurile muzicale, Sibelius a promovat cu predilectie si liedul considerand ca poezia intregeste mesajul muzicii. Grupate in saptesprezece opusuri (cateva lieduri sunt separate), cele aproximativ 15o de lieduri sunt scrise pe versuri ale poetilor: J.L.Runeberg, L.A.Tavaststjerna, V.Rydberg, Z. Topelius, B.Gripenberg, E.Josephson, Hedberg, Wecksell, etc. dar si pe versuri din epopeea nationala Kalevala relevand, asa cum apreciaza Vasile Iliut, o mare varietate tematica: "vorbind despre natura si flori (Trandafirii negri, din opus 36; Anemona si Cei doi trandafiri, din opus 88), despre anotimpuri si zile (Seara, din opus 17; Dimineata si Noapte de vara, din op.90), despre bucurie si dragoste (Visul, din opus 13, Primul sarut, din opus 37, La revedere din op.72, Dor din opus 86), despre prietenie si umor (Pasararul, din opus 90) etc. Majoritatea liedurilor sale sunt compuse pe versuri in limba suedeza, deoarece multi dintre poetii ale caror versuri le-a utilizat scriau in aceasta limba (Runeberg, poetul finlandez de expresie suedeza, era cel mai venerat dintre toti). Sibelius adapteaza cu arta scriitura muzicala prozodiei, armonizand silabele lungi si sonoritatile guturale ale limbii suedeze, cu bogatele inflexiuni si sunete vocalice ale limbii finlandeze. Liedurile sale - roman (echivalentul liedului in suedeza) sunt relativ scurte, Sibelius restrangand textul in scopul realizarii unui echilibru muzical. Ele au fost compuse in general pentru voci cu un ambitus larg, mare parte din ele pentru voce de soprana (in particular pentru celebra cantareata Ida Ekman), celelalte pentru mezzo-soprana sau bariton. Posedand un ascutit simt al utilizarii vocii, in ansamblul voce-pian, vocea este cea care poarta mesajul liedului dominand acompaniamentul pianistic, prin recitativele libere, parlando, prin declamatie sau structuri melodice continui, dar si prin desene melodice lejere, in largi arcuiri. Partitura pianistica, la Sibelius nu este deloc elaborata, probabil pentru faptul ca el considera pianul, dupa propriile marturisiri, este un instrument ingrat: "pianul nu m-a interesat niciodata, nu sunt pianist" , declara el. Dovada si faptul ca multe lieduri au fost transcrise sau scrise direct cu acompaniament de orchestra.

Dintre miniaturile vocal-instrumentale ale lui Sibelius am ales liedul Flickan kom ifran sin älsklings möte (Fata se intoarce de la intalnirea cu iubitul sau), op. 37 nr. 5, compus in 1900, pe versuri de Runeberg.

Compus in tonalitatea re bemol major, in masura de 4/4 (C), in tempo - Moderato - liedul are urmatoarea forma: preludiu (mas. 1- 4) - sectiunea A (mas. 4 - 12), interludiu (mas. 13 - 15), A (mas. 16 - 24), tranzitie (mas. 25 - 26), B (mas. 27 - 38), C (mas. 39 - 51). In masurile 1 - 3, care constituie un foarte scurt preludiu pianistic, sunt expuse trei elemente care se regasesc frecvent, nu numai in lied , ci si in multe alte creatii ale lui Sibelius: 1 - pedala armonica; 2 - sincopa ; 3 - motivul generator. Mentionam ca toate cele trei elemente precizate mai sus, se intalnesc in mod obsedant si in Concertul pentru vioara si orchestra, in partea a II-a si in partea a III-a.

Sectiunea A (mas. 4 -12) debuteaza cu formula generatoare inversata:

Formula inversata va mai apare si in partitura pianului sub forma unei contramelodii si in partitura vocala. Sectiunea B (mas.27 - 38) apare printr-o modulatie brusca (enarmonica) din re bemol major in do # minor. Expunerea vocala sub forma unui recitativ, este in primele trei masuri ale sectiunii, sprijinita pe acorduri armonice cu valori de note intregi, apoi pe figuratii armonice ale pianului, ale caror valori se micsoreaza: mai intai se realizeaza pe valori de saisprezecimi, apoi de treizecidoimi, alternand, pe parcursul dramatizarii poemului, cu vertiginoase ascendente de octave duble repetate:

De altfel, aceasta dramatizare se resimte si prin modulatia brusca enarmonica in do # minor prin care debuteaza sectiunea B.

Sectiunea C (mas.59 -51) incepe dupa un Largamento al ultimei masuri din sectiunea B, tot prin modulatie enarmonica, acum din do # minor in re bemol major. Muzica, cu un caracter aproape funebru, desi in sonoritati majore, aduce in partitura vocala motivul generator, in alternanta cu inversarea sa in acompaniament pe suportul omniprezentelor sincope si al pedalei. Ultimele patru masuri ale liedului (mas.48 - 51) expun in partitura pianistica (la mana dreapta) gama do # minor descendenta, cadenta finala realizandu-se in aceasta tonalitate.

Partitura vocala a liedului Flickan kom ifran sin älsklings möte (Fata se intoarce de la intalnirea cu iubitul sau) contine caracteristicile liricii vocale ale lui Sibelius: cantarea melodiei in stil parlando - recitativic; caracterul dialogat al poemului, care implica diferentierea timbrala a discursului muzical vocal. In ceea ce priveste acompaniamentul pianistic, acesta este de o mare simplitate, fara artificii, presupunand doar redarea clara a cu acordurilor, uneori cu sonoritati aproape wagneriene.