Francesco Buongiovanni
Printre marii protagonisti ai Canzonei napolitane se distinge un melodist de o rara finete si o deosebita ductilitate: Francesco Buongiovanni
Nascut
la
Artistul de varieteu Nicola Maldacea, in celebra sa carte de memorii, afirma in schimb, ca deja din 1893 el era obisnuit sa interpreteze placuta macchietta "O Presidente" compusa de Capurro si Buongiovanni si editata de Ferdinando Bideri in 1895. Atentul critic Sebastiano Di Massa, autor de analize aprofundate asupra poeziei dialectale si a cantecului popular, isi indrepta atentia si asupra unei alte admirabile raritati, catalogata la nr.3 in repertoriul editurii Izzo (anterior anului 1895):"'A stella mia" un andantino in 6/8 pe care Buongiovanni l a compus pe versuri de Vincenzo Russo. In orice caz, este indiscutabil ca oferta de colaborare a poetului Giovanni Capurro a fost fundamentala pentru evolutia artistica a tanarului compozitor.
La acest subiect, in periodicul "Tavola Rotonda" publicat in 1902 cu ocazia Piedigrotta, profilul lui Francesco Buongiovanni este subliniat astfel: "Creatia lui Capurro. Acesta, intr-adevar l-a lansat, facandu-l cunoscut in lumea cantonetistica cu excelenta si tipica poezie pe care i-a dat-o sa o puna pe muzica "'O Presidente". Incurajat de succesul acestei incomparabile macchiette, a progresat intr-o productie asemanatoare cu o uluitoare performanta"!
In 1899 muzicianul a debutat si in calitate de autor al partii literare cu canzona: "Cunto antico". In continuare el s-a angajat la Contabilitatea Intendentei de Finante, dar aceasta nu l-a impiedicat sa se dedice in continuare compozitiei, imbracand in note unele creatii geniale ale lui Capurro: "Zi Carulina" 1902, destinata scenei de Variete. "'O scugnizzo"---strengarul-- 1904 (editata de Izzo in 1905) si "Totonno 'e Quagliarella" 1905,(editata de Gennarelli in 1909). Acestea doua din urma, patrunse de un emotionant verism, au fost interpretate cu un deosebit succes de Peppino Villani si, apoi de Raffaele Viviani.
Anii urmatori au fost deosebit de prolifici pentru compozitor, care si-a consolidat notorietatea in ambianta artistica, gratie unei creatii considerata o capodopera de eleganta melodica "Palome e notte" (S.Di Giacomo) 1906 si a altor afirmari : "'O sciampagnone" (F.Russo)1907, "Ammore che gira" (G. Capurro) 1907, "Cosi com'e" (G.Capurro) 1907, si "Bella ca 'e tutt' 'e belle" (S. Di Giacomo) 1908. Despre acestea, ziaristul Gabriele Morelli scria:"A aristocratizat canzonetta, eliberand-o din vulgaritate si ridicand-o pe cele mai inalte destine ale artei".
In anii de aur ai Café-chantant, muzicianul a compus si un numar relevant de canzoncine comice destinate vocii lui Gennaro Pasquariello; printre altele se amintesc: "Eh" (G.Capurro)1908; si "Ll ammore a tre" (E.Nicolardi) 1910.
In cele din urma, Buongiovanni a fost angajat, ca si marea majoritate a autorilor, la Casa Editoriala Polyphon. In acea perioada el a continuat sa coopereze intens cu cei mai insemnati versificatori ai epocii: "'O vino" (R.Galdieri) 1911; "'A 'nziria" (F.Russo) 1911; "Vattene" (L.Bovio) 1911; "Il gran signore" (versuri si muzica) 1912; "Peri-Pero"(Capurro)1912 ; "Pure e tte" (E.Nicolardi) 1912 ; "Aria profumata" (Giambattista De Curtis) 1912 ; " 'A coppia bella" (S.Di Giacomo) 1912 ; "Tutt' 'e 'na manera" (A. Califano) 1913 ; "Voce antica" 1913, una din poeziile sale pe muzica de Oscar Cattedra, iar in limba, "Fili d'oro" (G.Capurro) 1912, canzona care a obtinut un important succes.
La Piedigrotta in 1915, muzicianul a propus "Mandulinata a mare" (A.Califano) una din cele mai renumite melodii marinaresti din patrimoniul cantonetistic partenopeean.
Anul urmator el a compus muzica de o mare maiestrie la dramaticele versuri scrise de Libero Bovio:"Pupatella". Dotat cu o temeinica cultura personala, Buongiovanni a desfasurat cu devotament si o intensa activitate jurnalistica, conducand reviata "Canta Posilippo", o publicatie de informatii muzical-literare.
In prima jumatate a anilor 20, el a fost, pentru circa un an, Director Artistic al neasteptatei Case Editoriale Santa Lucia, fondata de dinamicul intreprinzator Antonio De Martino. Acesta din urma, a infiintat la N-York (unde emigrase cu douazeci de ani mai ininte) "Italian Book Compny" un mare centru comercial, cu cinci etaje, care comercializa numeroase articole, printre care, discuri, gramofoane si instrumente muzicale.
Cu Santa Lucia, muzicianul a cules si ultimele sale succese: "Maria 'a Rigina 'e Napule" (V.Emilio) 1923 ; emotionanta "Lacreme napulitane" (L.Bovio) 1925 ; "Primavera delle canzoni" (E.Bonagura) 1925; pe versuri in limba si "Spusarizio a mare"(P.Vento)1926.
Transferandu-se la Roma, Francesco Buongiovanii s-a stins la 4 aprilie 1940, chinuit, la fel ca si alti ilustri colegi ai sai, de grave restrictii economice.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |