Omagiu lui Constantin Brancusi (1876-1957)

Omagiu lui Constantin Brancusi (1876-1957) la implinirea a 130 de ani de la nasterea sa

Constiinta artistica a epocii nostre se afla sub semnul mostenirii  spirituale a lui Constantin Brancusi. Cele mai cunoscute muzee din lume detin lucrari, care poarta semnatura sa. In ultimele decenii, colectionari particulari si fundatii culturale colaboreaza pentru a reuni si expune lucrarile sale in proiectele comune ale unor expozitii, care isi propun de a sublinia  estetica unica a sculpturilor lui Constantin Brancusi.

"Avea infatisarea unui ascet, a unui ganditor, a unui om cufundat in meditatiile sale. Chipul lui era atragator. Avea un fel de aureola de mare puritate in jurul lui. Nu vorbea mult. Nu spunea nimic extraodinar cand vorbea, dar spusele lui aveau caracterul simplu al profundelor adevaruri. Simplitatea lui atragea maretia. Lucra incet, cu o indelunga rabdare, reluandu-si mereu munca la o tema sau la alta. Avea un simt profund al perfectiunii", scria pictorul Henri de Waroquier, unul dintre biografii lui Brancusi. Descrierea acestuia ne introduce in universul artistic al sculptorului, care la varsta de 28 de ani s-a stabilit la Paris.

Mesajul operei sale

Constantin Brancusi si-a concentrat munca de creatie asupra interpretarii surselor de inspiratie provenite din originalitatea culturii populare, capabile de a se adresa tuturor oamenilor uniti printr-un spirit specific national. Arta lui Brancusi este purtatoare de idei. Fara a imita formele din cultura populara, Brancusi a stilizat formele folclorale si a reliefat sensul legendelor, al traditiilor populare romanesti.

Lucrarea Sarutul (1907) este un simbol al dragostei, al intelegerii si viziunii comune aspra lumii.Sursa de inspiratie pentru creatorul acestei lucrari o constituie traditia existenta in regiunea Gorjului de a sadi doi arbori la poarta curtii gospodaresti, unde sunt inmormantati cei ai casei, de obicei, la capataiul celor doi soti. Coroanele arborilor saditi, cresteau si se imbratisau in spatiu ca un simbol al unirii in nemurire.

"Am vrut de fapt, spunea Brancusi, sa fac un lucru care sa pomeneasca nu numai despre o singura pereche, dar despre toate perechile de oameni ce s-au iubit si s-au perindat pe pamant, inainte de a-l fi parasit, pentru ca fiecare lucrare a mea este generata de un asemenea simtamant launtric". (Simpozionul Brancusi 1943, Bucuresti - Bohdan Urbanowicz)

Poarta Sarutului (1935-1938) - Ansamblul  monumental de la Targu Jiu, proiectat si executat de C. Brancusi  in cinstea  eroilor romani cazuti in primul razboi mondial

Tema sarutului  a fost  dezvoltata de catre Brancusi  sub forma unui ciclu. In evolutia de aprope 30 de ani  a acestui ciclu  au avut loc succesiv atat simplificarea expresiei plastice, reducerea, cat si geometrizarea formelor sculpturale. Dorind sa dea putere de simbol  motivului sarutului, Brancusi il transcrie in anul 1937 pe cele patru fete ale stalpilor  Portii Sarutului, asemuita adesea cu o lada de zestre. Poarta este considerata - in traditia romanesca, un semn al locuintei, care incorporeaza o adanca semnificatie emotionala si un semn de perenitate.

Initial motivul lucrarii "Sarutul" reda imaginea a doi indragostiti, care devin aici, printr-o transcriere geometrica, doua jumatati de sfera. Motivul stilizat este plasat intr-un medalion de piatra, incadrat in doua cercuri. Semnificatia ce o capata fiind aceea de purtatoare a unui mesaj universal, si anume acela al dragostei  spirituale, profund omeneasca.

Pentru acest medalion a optat si website-ul  www.rom2.de, probabil in dorinta de a se identifica  cu  imaginea  inconfundabila a cartii de vizita brancusiene, din care rezida valoarea simbolului unitatii, al pacii integratoare a actiunii umane, despre a carui semnificatie Brancusi, insusi afirma: 'este motorul invizibil si unic al dragostei, un asemenea motor vizibill si palpabil pare a fi nazuinta catre absolut si unitate pe care am incercat sa o exprim de trei ori prin simbolurile Sarutului'. (Avangarda artistica a sec. XX, 1968 - Mario Michelli)

Paris - 50 de ani de creatie artistica

La varsta de 28 de ani, Brancusi a gasit la Paris un complex de imprejurari culturale, care-i puneau probleme de asimilare si de intergrare, care in acelasi timp ofereau personalitatii sale artistice un vast camp de explorare.

Brancusi a descoperit in Parisul din prima jumatate a secolului trecut "un oras care vorbeste o limba materna, parizienilor, francezilor , cunoscatorilor spiritului latin", scria  in anul 1983 eseistul Ionel Jianu - biograf a lui Constantin Brancusi in lucrarea "Viata si opera": "La Paris  si-a creat o lume a lui, in care a trait si in care si-a retrait satul(.) In care si-a trait romanitatea(.) Brancusi a izbutit sa creeze o oaza de senitatate si armonie sufleteasca   - un atelier pur romanesc". Felul de viata al lui Brancusi, reflecata obiceiurile satului romanesc in ambianta amenajarii din atelierul lui parizian, de unde nu lipseau vatra si ceaunul, patul fara asternut, masa joasa si ustensilele obisnuite vietii mestesugaresti din Romania.

Atmosfera ce domnea in atelierul lui Brancusi  a fost deseori evocata de catre cei care l-au cunoscut personal si pretuit pe Brancusi. Printre acestia se numara si artista plastica Irina Codreanu - una dintre elevele  lui Brancusi, relata cu prilejul unui colocviu desfasurat in anul 1967, la Bucuresti: "Ne arata cum sa manuim daltita si ciocanul si cand ne loveam peste degete, ne spunea: Nu-i nimic, asa se prinde mestesugul!.Catre pranz ne spunea: - Ei, flacailor, ce mancam astazi? Trebuie sa ne hranim bine ca sa putem lucra bine! Gatea chiar el, taia puiul in doua si il punea la frigare. Si la masa nu lipsea niciodata vinul, pe care-l bea cu pofta, din belsug. Dupa pranz reluam lucrul. Ne-a invatat sa poleim bronzul, sa cioplim lemnul si piatra.Ne povestea seara amintiri din tinerete si ne canta la vioara sau la chitara cantece populare din vremuri de demult. Era  natural, duios si te facea sa te simti bine in preajma lui. Ii placea sa fie inconjurat de femei frumoase, dar avea un fel de timiditate si respect fata de frumusetea feminina pe care o idealiza. Pe vremea aceea, se indragostise de o irlandeza tanara, blonda frumoasa, svelta si mladioasa, Eileen Lane, care ne canta melodiile negrilor din America. Brancusi nu se mai satura ascultandu-le. Nu putea suferi nedreptatea. Pretuia munca si adevarul. Esentialul pentru el era sa fii impacat cu tine insuti. Era omul catedralelor. Ii placea sa munceasca impreuna cu altii si alaturi de el totul parea limpede, simplu, senin".

Brancusi avea darul prieteniei

Atelierul lui Brancusi  din Montparnasse - cartierul artistilor, impanzit cu localuri pitoresti si sali de spectacole - era un punct de atractie pentru artisti plastici si colectionarii de arta. Brancusi era cunoscut in cercurile de avangarda ale scriitorilor Guillaume Apollinaire, Henri de Waroquier si James Joyce.

Participarile sale regulate si la Salonul Artistilor Independenti au dus la inchegarea prietenei cu cei mai cunoscuti reprezentanti ai artelor moderne, printre care pictorii: Max Jacob, Hans Arp, Jaques Villon, Picasso si Matisse, de asemenea Juan Gris, Modigliani, Henri Rousseau, si fratii Raymond si Marcel Duchamp. Mai tarziu, Marcel Duchamp avea sa-i devina agent in Statele Unite.

Constantin Brancusi si Marcel Duchamp     Autobiografie -  Peggy Guggenheim

Procesul lui Brancusi - un proces de definire a artei abstracte

In anul 1927, Brancusi calatorea in Statele Unite  pentru a doua expozitie personala organizata de transilvaneanul Iosef Brummer in cadrul propriei galerii Brummer din New York. Sculptorul era insotit de Marcel  Duchamp, care calatorea cu lucrarile si actiona ca agent al sau.

Incapabile sa inteleaga natura lucrarii Pasarii in Vazduh, autoritatile vamale ale orasului New York au  intervenit in vederea achitarii taxei vamale perceputa  pentru obiecte manufacturate. Brancusi se decide sa conteste aceasta hotarire declansind, astfel un proces fara precedent in istoria artei.

Procesul a fost relatat pe larg de autoarea americana  Margrit Rowel in paginile incarcate de tensiune aparute sub titlul: " Brancusi vs.  United States - Historical Trail" (1927-1928)

".a major trial was initiated  in U.S. Customs Court to determine whether Brancusi's Bird in Space was liable for duty as a manufactured object a work of art. The court decided in or as 1928 that the sculpture was a work of art".

Desfasurat la Curtea Internationala Comerciala (Customs Court) a orasului New York, procesul lui Brancusi urmarea pronuntarea in legatura cu eliberarea de taxe vamale a operei de arta  "Pasarea in Vazduh", conform  stipularilor Codului Vamal, care prevedea: "este scutit de taxe vamale obiectul  clasat drept arta, dar, daca era considerat functional sau, si mai important, decorativ, autoritatile vamale ale orasului New York pot impune o taxa de 40% din valoarea declamata a acelui obiect".

Procesul s-a incheiat in anul 1928 cu pronuntarea deciziei in favoarea lui Brancusi.

Desfasurarea procesului

Simtindu-se insultat  pentru ca lucrarea sa a fost considerata de catre autoritatile vamale  ca un obiect manufacturat, Brancusi  a incercat sa clarifice in mod elocvent metoda sa de lucru si a formulat o estetica a unicitatii seriei.

In depozitia sa la Consulatul Statelor Unite ale Americii de la Paris, din 22 noiembrie 1927 Brancusi, spunea: "Am avut pentru prima data ideea acestei forme din bronz in 1910, iar de atunci am reflectat pe marginea ei si am studiat-o indelung. Am conceput-o ca o creatie in bronz si am facut un model in ipsos. L-am dat apoi la turnat, impreuna cu formula pentru aliajul de bronz si alte indicatii necesare. Cind am primit forma turnata, a trebuit sa astup gaurile de aer si miezul, sa corectez defectele de turnare si sa slefuiesc bronzul cu pila si cu un smirghel foarte fin. Toate acestea le-am facut singur, manual; finisajul artistic presupune foarte mult timp si este similar cu a lua totul de la inceput. Nu am permis nimanui sa faca finisajul, deoarece acest bronz era propria mea creatie, speciala, si nimeni in afara de mine nu ar fi putut sa-l faca suficient de bine incit sa ma multumeasca"

In sustinerea lui Brancusi  s-a incercat argumentarea ideeii de unicitate si originalitate, cu referinta la prima conceptie a lucrarii "Pasarea in Vazduh", executata in anul 1910.

La proces au luat parte, printre altii proprietarul lucrarii, fotograful Edward Steichen, colectionarul Epstein si artisti plastici americani. Pe parcursul procesului s-a incercat sa se dea raspunsuri la intrebari precum: Ce este arta?, precum si la cele referitoare la esenta artei moderne si la necesitatea definirii notiunii de artist profesionist.

In urma acestui proces s-au produs schimbari importante pe piata operelor de arta, care in perioda dintre cele doua razboaie mondiale incepuse sa-si defineasca un teren de actiune si reguli proprii de functionare. Toate acestea aveau se marcheze momentul cresterii interesului pentru investitii in arta si ulterior pentru tranzactii spectaculoase ce aveau sa faca obiectul activitatii caselor de licitatie specializate pentru  opere de arta.

Sarbatorim la data de 19.02.2006, 130 de ani de la nasterea lui C. Brancusi. Romanii din Germania au sansa unica sa-i vada lucrarile cu ochii lor in Bonn, in perioada 21.07.2006 - 7.01.2007. (Amanunte despre aceasta expozitie in randurile urmatoare)

Lucrarile lui Brancusi poate ne vor transmite caldura si bucuria spirituala, pe care artistul considera ca trebuie sa o degaje o lucrare de arta. Asa cum Brancusi a reusit sa-si pastreze identitatea romaneasca, facand-o accesibila tuturor prin lucrarile sale de arta, asa imi exprim cu modestie speranta, ca si noi, romanii, care traim in Germania, vom reusi sa ne pastram identitatea romaneasca, ajutandu-i pe cei din jurul nostru, sa ne inteleaga si sa ne aprecieze mai bine.

© Alma Baneth Solingen,  01.05.2006

Bibliografie:

• Constantin Brancusi - Viata si opera, Ionel Jianu
• Sfantul din Montparnasse, Peter Neagoe
• Estetica operei lui Constantin Brancusi, Ion Mocioi 

Ilustratii:

• Atelierul din Impasse Ronsin, Poarta Sarutului/  Brancusi - Viata si opera, Ionel Jianu
• Pasarea maiastra - Tate Galerry/Londra
• Regele regilor, Adam si Eva - Fundatia Guggenheim

2006 - Manifestare expozitionala la care participa lucrari ale sculptorului Constantin Brancusi

Bonn,  21 iulie 2006 - 7 ianuarie 2007, The Guggenheim Collection

Expozitie realizata prin cooperarea dintre Fundatia Solomon R. Guggenheim- New York si  Kunst- und Ausstellungshalle der Bundesrepublik Deutschland din Bonn."The Guggenheim Collection" din New York, Venetia, berlin si Bilbao reuneste lucrarile artistilor: Wassily Kandinsky, Paul Klee, Robert Delaunay, Constantin Brancusi, Piet Mondrian si Pablo Picasso. Vor fi presentate si seriile reprezentative ale artistilor americani de dupa cel de-al doilea razboi mondial din curentul abstract, expresionist si pop art: Andy Warhol, James Rosenquist, Roy Lichtenstein.