VLAD VINTILA DE LA SLATINA (1532-1535) - UN
VOIEVOD UITAT
Slatina este una din
localitatile care au intrat in istorie prin scoli,
unitati culturale si personalitati. Daca Radu cel
Mare desemna in anul 1500 judetul Olt cu capitala la Slatina, peste trei
decenii pe tronul Tarii Romanesti era chemat fiul sau nelegitim,
Vlad Vintila de la Slatina, care avusese calitatea de judet (primar) al
orasului Slatina. In majoritatea documentelor el ii spunea "fiul marelui
si preabunului Radu Voievod". In alte documente, el il aminteste ca
bunic pe Vlad Voievod calugarul, iar ca stramos pe Mircea
marele Voievod. Mama sa se pare ca era o femeie din satul Furesti din
judetul Buzau. In timpul domniei fratelui sau Radu de la
Afumati (1522-1529), el indeplinea demnitatea de portar. Numele de Braga
il avea de la cel care se casatorise cu mama sa Neagu Braga. Atat in
Letopisetul Cantacuzinesc cat si in cronica lui Radu Popescu este
mentionat "din oras de la Slatina". Totusi, unii istorici,
plecand de la faptul ca a fost ctitor al Manastirii Menedic, il
considera originar din judetul Buzau. In timpul lui Vlad
Inecatul, nemaiavand demnitate, Vintila devine judet la Slatina. El
se va casatorii cu Zamfira, cu care a avut un fiu Vlad si apoi
cu Rada din Cislau, cu care a avut un fiu, Draghici Voievod. Acesta
din urma apare la Manastirea Cultumez. Din documente reiese ca
era un om cult, care stia latineste, avand si calitati
de om politic si militar.
In timpul domniei sale era
dezvoltata cresterea vitelor, viticultura, albinaritul si
pescuitul. Extractia sarii aducea importante venituri, la fel si
exportul de grau. In relatiile cu boierii, un rol important il avea acela
cu familia Craiovestilor. Unii il vor sprijinii, altii se vor
rascula in 1534 impotriva lui. Armata pe care Vintila Voda o
ridica la sfarsitul verii 1534 reprezenta 36.200 de oameni si patru
tunuri. In relatiile cu biserica, domnul se va dovedii chiar zgarcit
fata de predecesorii sai. Singura sa ctitorie va fi Manastirea
Menedic sau Omenedic asemanatoare cu Manastirea Dealu, ctitorie
a tatalui sau Radu cel Mare. Acolo, in pronaos, se afla si
mormantul domnitorului. In aceasta manastire se va desfasura o
intensa viata manastireasca intre anii 1533 si
1746. Pe plan extern,domnitorul era nevoit sa raporteze la puterea crescanda a
Semilunei sub conducerea lui Soliman Magnificul,care la 1526 zdrobeste regatul
maghiar la Modacs. Vintila Voda il va trimite pe Petru pitarul ca sol la regele
Poloniei impreuna cu solul Petru Rares,aliatul sau.Cei doi vor actiona impreuna
impotriva planurilor de marire ale lui Aloisio Gritti,care aflat in slujba
sultanului Soliman,adusese o avere uriasa.Ocupand in 1532 functia de guvernator
al Ungariei sub tutela turceasca si ravnind la tronul Tarii Romanesti la 25
iulie 1534,Gritti a intrat in Tara Romaneasca pe la Turnu.A incercat sa profite
de o revolta a boierilor contra lui Vintila, dar s-a trezit incercuit si
umilit.
La 6 august, el a aflat ca adeptii sai au
fost executati la Pitesti din ordinul lui Vintila. El a incercat sa se retraga
in Adreal la Medias, dar la 28 septembrie 1534 a fost atacat de oamenii lui
Stefan Mailat, voievodul Transilvaniei.A fost decapitat impreuna cu fiul sau
Antonio,celalalt fiu Pietro fiind inecat.Vintila Voda a pornit o prigoana
impotriva celor care l-au sprijinit pe supusul Portii in prima parte a anului
1535. La 5 iunie 1535 el a emis un document in cetatea de scaun Slatina.Aceasta
actiune i-a sporit numarul adversarilor. Se pare ca a fost ucis la 11 iunie
1535 in padurea Lemnea,de langa Bucovatul Craiovei, pe malul Jiului. Aceasta
dovedeste ca nu a fost un domn slab, care sa fie dus de sultan dupa bunul sau
plac, asa cum s-a intamplat cu urmasul sau Radu Paisie (1535-1545).