Viata la Praga - A. Einstein

Viata la Praga

"Bunul simt este o colectie de prejudecati adunate pana la varsta de

optsprezece ani." A. Einstein.

Anul 1910 este un an plin de evenimente pentru familia Einstein. In luna iunie se naste cel de-al doilea fiu, Eduard. Baiatul va mosteni de la tatal sau fizionomia cat si talentul pentru muzica. Viata acestuia va lua insa o intorsatura dramatica intr-u-cat in scurt timp va manifesta din ce in ce mai pregnant semnele unui dezechilibru psihic, fiind diagnosticat ca suferind de paranoia. Mai tarziu Eduard il va acuza pe tatal sau ca nu i-a acordat niciodata atentia de care se bucura fratele sau mai mare, Hans Albert.

Catre sfarsitul anului 1910 catedra de fizica teoretica a universitatii din Praga va ramane vacanta, aceasta bucurandu-se printre altele de prestigiul de a fi printre cele mai vechi Institutii de invatamant din Europa. In ultimii ani al deceniului al optulea din secolul XIX in urma unui decret al guvernului Austro-Ungariei ce urmarea germanizarea popoarelor slave, universitatea se scindeaza in doua, universitatea germana si cea ceha. Primul rector al sectiunii germane fusese cunoscutul Ernst Mach, care o data cu plecarea sa isi va lasa o puternica amprenta asupra conceptiilor filosofice ale generatiilor urmatoare. Un exemplu relevant in acesta sens este Anton Lampa, ceh de origine, una dintre cele mai reprezentative autoritati din conducerea universitatii, care impreuna cu alti membrii din forul de conducere ii vor face o invitatie lui Einstein de a lua parte la concursul pentru catedra de fizica teoretica.

La fel ca si la Zürich, Einstein va avea un contracandidat mai bine vazut, austriacul Gustav Jaumann, unul dintre sustinatorii infocati ai agnosticismului lui Mach. O intamplare mai mult decat hilara face insa ca numele lui Einstein sa fie trecut din greseala primul pe lista candidatilor, in detrimentul lui Jaumann, care, ranit profund in orgoliul sau va renunta la post, argumentand ca nu are ce cauta intr-o universitate in care popularitatea de prost gust se bucura de un mai mare prestigiu decat meritele stiintifice ale sale. Astfel catedra de fizica teoretica va fi ocupata de Einstein, el devenind profesor titular cu drepturi depline in toamna anului 1911, bucurandu-se printre altele si de un salariu superior celui de la Zürich.

Facand o mica paranteza, trebuie sa mentionam ca pentru ocuparea unui post la prestigioasa universitate viitorul profesor trecea printr-un intreg ritual ce incepea cu capatarea cetateniei austriece in cazul in care acesta avea alta nationalitate, si se sfarsea cu ceremonia propriu-zisa in care era obligat sa defileze intr-o uniforma cu panglici de aur, apoi sa imbrace o roba neagra destul de calduroasa sub care era prinsa o spada, purtand in acelasi timp in cap un tricorn.

Un alt aspect amuzant perioadei sederii lui Einstein la Praga este ca odata cu titularizarea, conducerea facultatii a dat in cinstea sa o receptie la care Einstein, modest din fire, a venit imbracat intr-o salopeta albastruie astfel incat a fost usor confundat cu mult asteptatul electrician ce trebuia sa repare sistemul electric. Ne putem usor a seama de comicul situatiei in care s-au gasit cele doua parti odata cu clarificarea situatiei.

In ciuda unui post mai bun si mai bine platit, atat Albert cat si Mileva vor remarca diferentele dintre viata la Praga si cea la Zürich. In primul rand sotia lui Einstein, fiind sarba de origine va simti in curand pe propria piele aversiunea austriecilor ce desconsiderau intru-totul popoarele slavone, in timp ce sotului ei ii lipseau discutiile cu amicii sai din Elvetia cat si elevii din Zürich. Astfel, intr-o scrisoare catre prietenii din Berna, Einstein scria: "Viata de aici nu este nici pe departe la fel de placuta ca cea din Elvetia, ca sa nu mai zic ca suntem priviti ca niste straini. Aici nu gasesti de baut decat apa fiarta. Cei mai multi nu cunosc germana si populatia este ostila germanilor. La randul lor, elevii sunt mai putin inzestrati intelectual decat cei din Elvetia."

Viata lui Einstein la Praga va fi conturata de primele incercari de elaborare a Teoriei Generale a Relativitatii, cat si de participarea la Congresul Solvay, pus la cale de prosperul chimist Ernest Solvay, intrunire ce a strans cei mai de seama savanti ai vremii: Madame Curie, H.A. Lorentz, P. Langevin, Rutherford, Poincaré, Nerst, Plank, Born, si bineanteles Einstein. In urma unor intrevederi particulare, Einstein va afla ca Scoala Superioara Tehnica din Zürich se interesa de el, dandu-i astfel posibilitatea de a se intoarce in mult iubitul Zürich si de a preda la cea mai avansata institutie de invatamant din Elvetia. Inainte sa mergem mai departe trebuie remarcat un ultim aspect important al perioadei in care Einstein a stat la Praga, si acesta prin contactul cu Max Brod, un tanar scriitor austriac ce incerca sa schiteze trasaturile psihologice ale celor mai de seama personalitati ale istoriei patriei sale. Astfel in nuvela sa intitulata "Calea spre mantuire a lui Tycho Brahe" gasim o puternica asemanare intre profilul psihologic al lui Kepler si cel al lui Einstein.

(Johannes Kepler 1571-1630)

Se povesteste ca dupa ce a citit nuvela lui Brod, Nerst i-ar fi zis lui Einstein: "Kepler sunteti dumneavoastra!". In opera lui Brod, Johannes Kepler este cu totul indiferent bunurilor materiale si dorintelor comune, vesnic cazut pe ganduri si rece, gasindu-si alinare in cautarea adevarului si armoniei universale."Noi trebuie sa fim aparatorii adevarului si nimic altceva". Trebuie sa remarcam ca asemanarea este izbitoare.