CHIRURGIE - TEST GRILA
TRUNCHI COMUN
Intrebarile de la 1 la 100 pot avea unul sau mai multe raspunsuri corecte:
Care dintre substantele urmatoare se incadreaza in randul neurotoxicelor cerebrale cu rol in aparitia encefalopatiei portale ?
A. Dopamina;
B. Amoniacul;
C. Fenolii;
D. Acizii grasi cu lant scurt;
E. Valina.
Caracteristicile socului cardiogen din infarctul miocardic acut, corespunzator clasei hemodinamice IV din clasificarea Forrester, sunt:
A. Index cardiac < 2,2 l/min/m2;
B. Presiune capilara pulmonara > 18 mmHg;
C. Mortalitate 50-80 %;
D. Presiune venoasa centrala < 8 cm H2O;
E. Presiune telediastolica in ventriculul drept > 10 mmHg.
Urmatoarele sunt indicatii de intubatie si ventilatie mecanica in insuficienta respiratorie din BPOC:
A. PaCO2 peste 50 mm Hg;
B. Cresterea PaCO2 cu peste 15 mm Hg dupa oxigenoterapie;
C. PaCO2 mai mica sau egala cu 50 mm Hg;
D. Retentia progresiva de secretii bronsice (disfunctia muschilor respiratori);
E. Afectarea progresiva a starii de constienta.
Sindromul Felty se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Asociaza poliartrita reumatoida cu splenomegalia si neutropenia;
B. Apare in formele severe, cu evolutie prelungita, de poliartrita reumatoida;
C. Citopenia este urmarea inhibitiei sintezei medulare;
D. Splenectomia are deseori efecte benefice asupra evolutiei bolii;
E. Uneori se asociaza cu anemie si trombopenie.
Urmatoarele elemente sunt adevarate in astmul indus de aspirina:
A. Se produce printr-un mecanism mediat de IgE;
B. Tratamentul cu corticosteroizi da rezultate foarte bune;
C. Se asociaza frecvent cu polipoza nazala;
D. Poate fi indus si de alte antiinflamatoare nonsteroidiene;
E. Este foarte rar la copii.
Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la diabetul de tip 2 nu este adevarata:
A. Activitatea fizica creste sensibilitatea la insulina;
B. Obezitatea de tip ginoid se coreleaza pozitiv cu diabetul zaharat de tip 2;
C. Cresterea in greutate poate favoriza trecerea unui diabet chimic in diabet clinic manifest;
D. In fazele incipiente ale diabetului de tip 2 se constata un raspuns insulinic subnormal la stimularea cu glucoza;
E. In etapa de diabet clinic manifest tulburarile vizeaza cei trei poli ai homeostaziei glicemice: pancreasul, ficatul si tesuturile periferice.
Care dintre urmatoarele reprezinta criterii de urmarire a recuperarii nutritionale in malnutritia proteincalorica:
A. Curba ponderala ascendenta imediat dupa inceperea regimului de recuperare;
B. Redresare imunitara dupa 25-30 de zile de la initierea terapiei dietetice;
C. Normalizarea scaunelor (cantitate sub 100-150 g/zi);
D. Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale in 2-3 saptamani;
E. Restabilirea tolerantei la lactoza.
Administrrarea dopaminei in socul cardiogen in doze de pana la 5 μg/kgc/min are urmatoarele efecte:
A. Cresterea contraclilitatii miocardice;
B. Vasodilatatie renala;
C. Vasoconstrictie periferica;
D. Favorizarea aparitiei aritmiiior ventriculare;
E. Scaderea rezistentei vasculare sisternice.
Pneumotoraxul secundar poate aparea in urmatoarele afectiuni:
A. Emfizem pulrnonar;
B. Tuberculoza pulmonara;
C. Pneurnonia pneumococica;
D. Pneumonia cu Klebsiella prneumoniae;
E. Astmul bronsic.
Omeprazolul administrat la pacientii cu ulcer duodenal are urmatoareie actiuni:
A. Neutralizeaza acidul clorhidric secretat in exces;
B. Asigura protectia epiteliului mucoasei;
C. Stimuleaza refacerea stratului de mucus protector;
D. Are efect antirnicrobian impotriva Helicobacter pylori;
E. Inhiba puternic secretia cle acid clorhidric.
Care dintre uritoarele categorii de calculi se inclaveaza frecvent in infundibulul veziculei biliare:
A. Calculii mici;
B. Calculii mijlocii;
C. Microlitiaza;
D. Calculii mari;
E. Namolul biliar.
Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la Helicobacter pylori sunt adevarate ?
A. Bacteria poseda un bogat echipament enzimatic;
B. Este spiralara;
C. Traieste in epiteliul mucoasei gastrice;
D. Poate patrunde in celulele epiteliale;
E. Ureaza o protejeaza de mediul acid inconjurator.
Urmatoarele sunt efecte ale hipercapniei in insuficienta respiratorie:
A. Somnolenta, apatie, coma;
B. Ischemie cerebrala;
C. Tahicardie, tahiaritrnii;
D. Extrernitati calde, umede;
E. Fund de ochi cu vase tortuoase si edem papilar.
Care din toarele articulatii nu sunt de regula afectate in poliartrita reumatoida:
A. Articulatiile interfalangiene distale;
B. Articulatiiie sacroiliace;
C. Articulatiile interapofizare ale coloanei lombare;
D. A.rticuiatiile metatarsofalangiene;
E. Articulatia ternporomandibulara.
Cecitatea monoculara tranzitorie este evocatoare pentru ocluzia siimptomatica a:
A. Arterei cerebrale anterioare;
B. Arterei cerebrale posterioare;
C. Arterei bazilare;
D. Arterei carotide interne;
E. Arterei carotide primitive.
Care dintre antibioticele citate pot fi neurotoxice in anumite conditii:
A. Penicilina G la doze mari;
B. Cloramfenicolul la nou nascuti;
C. Nitrofurantoina la doze mari;
D. Streptomicina la doze uzuale;
E. Cefaloridina la doze uzuale.
Care dintre urmatoarele nu constituie criterii ARA pentru diagnosticul de poliartrita reumatoida:
A. Redoare matinala de minim 1 ora, prezenta cel putin 6 saptamani;
B. Artrita simultana la trei arii articulare;
C. Prezenta nodulilor reumatoizi;
D. Eroziuni si decalcifieri juxtaarticulare la oasele mainii, la examenul radiologic;
E. Prezenta deformarilor articulare.
Urmatoarele modificari functionale rcspiratorii apar in emfizemul pulmonar:
A. Capacitate pulmonara totala scazuta;
B. Capacitate reziduala functionala crescuta;
C. Volumul rezidual crescut;
D. Scaderea compliantei statice (cresterea reculului elastic pulmonar);
E. Scaderea capacitatii de difuziune a oxidului de carbon.
Efectele tratamentului cronic cu digoxina la un bolnav cu insuficienta cardiaca, in ritm sinuzal, constau in:
A. Cresterea fractiei de ejectie;
B. Scaderea volumului telesistolic;
C. Vasoconstrictie periferica;
D. Rarirea ritmului cardiac;
E. Cresterea presiunii de umplere ventriculara.
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitoare la convusiile copilului:
A. Dupa o convusie motorie focala ramane adesea o paralizie tranzitorie de partea afectata. (paralizie Todd);
B. Convuisiile partiale complexe se datoreaza descarcarilor neuronilor din lobii temporali;
C. Absentele tipice fac parte din categoria convulsiilor generalizate;
D. In criza de absenta tipica copilul prezinta pierderea tonusului postural;
E. Diferentierea absentelor atipice de convulsiile partiale complexe face necesara electroencefalograrna (EEG).
La un pacient care este suspectat de hepatita acuta se practica punctia hepatica. Pe frotiul histologic se constata o serie de modificari. Care nu apartin hepatitei acute:
A. Balonizare celulara cu citoplasrna rarefiata;
B. Spatii porte largite;
C. Prezenta fibroblastilor;
D. Celule Kupffer hipertrofice;
E. Infiltrat plasmocitar.
Care dintre urmatoarele medicamente din grupa agonistilor B-adrenergici au durata medie de actiune:
A. Izoproterenol;
B. Epinefrina;
C. Salbutamolul;
D. Fenoterol;
E. Salmeterol.
Care dintre afirmatiile urmatoare privind rinofaringita acuta la copil sunt corecte:
A. Rinofaringita acuta este cea mai obisnuita infectie a copilului;
B. Etiologia rinofaringitei acute este microbiana;
C. Agentul etiologic al rinofaringitei acute este Haemophilus influenzae;
D. Rinofaringita acuta apare si in debutul unor boli infecto-contagioase ca rujeola, varicela si poliomielita;
E. Complicatia cea mai frecventa a rinofaringitei acute este otita medie.
Alcoolui induce pancreatite acute prin urmatoarele mecanisme:
A. Promoveaza spasmul sfincterului Oddi;
B. Induce edemul ampulei lui Vater;
C. Deterrnina o hiposecretie enzimatica;
D. Are un efect toxic direct asupra celulelor acinare;
E. Activeaza tripsinogenul transformandu-l in tripsina.
Un bolnav in varsta de 43 de ani in plina sanatate prezinta, dupa un consum de grasimi si alcool, greturi, varsaturi incoercibile, dureri abdominale, localizate in hipocondrul drept cu iradiere in bara spre flancul stang. Dupa aproximativ o ora de la debutul simptomelor descrise are o varsatura cu sange rosu, de aproximativ 300 ml. Care este cea mai probabila cauza a HDS ?
A. Ulcerul duodenal;
B. Pancreatita acuta;
C. Gastrita eroziva;
D. Sindrornul Mallory-Weiss;
E. Esofagita.
Cauzcle cele mai frecvente ale hemoragiilor subarahnoidiene sunt:
A. Angiopatia mieloida;
B. Hipertensiunea arteriala cronica severa;
C. Ruperea unui anevrisrn arterial sacular intracranian;
D. Tratamentul incorect controlat cu antivitamine K;
E. Ruperea unei maiformatii arterio-venoase intracraniene.
Factorii favorizanti ai aparitiei rahitismului la copii sunt urmatorii:
A. Aportul exogen scazut de vitamina D;
B. Prematuritatea;
C. Corticoterapia indelungata;
D. Tratamentele prelungite cu medicamente antiepileptice;
E. Atrezia de cai biliare extrahepatice.
In conditiile socului hipovolemic:
A. Presiunea venoasa centrala este scazuta;
B. Presiunea capilara pulmonara este crescuta;
C. Debitul cardiac este scazut;
D. Gradientul de temperatura centrala/periferica este scazut;
E. Tensiunea arteriala este scazuta.
Care din urmatoarele afirmatii privind topografia zonei infarctate in raport cu coronara obstruata sunt adevarate:
A. Obstructia descendentei anterioare in portiunea medie produce infarct al peretelui anterior al ventriculului drept;
B. Obstructia coronarei drepte in portiunea terminala produce infarct al peretelui inferior al ventriculului stang;
C. Obstructia arterei cricumflexe produce infarct al peretelui posterolateral al veritriculului stang;
D. Obstructia coronarei drepte proximale produce infarct de ventriculului drept;
E. Obstructia circumflexei proximale produce infarct al celor 2/3 anterioare ale septului.
Mecanismele de aparare impotriva aparitiei diareei la sugar sunt:
A. Aciditatea gastrica;
B. Secretia locala de IgA secretor;
C. Cantitatea si calitatea secretiei biliare;
D. Nivelul secretiei pancreatice;
E. Flora saprofita intestinala.
Urmatoarele elemente radiologice pulmonare pledeaza pentru o eventuala etiologie tuberculoasa;
A. Localizarea in segmentul dorsal al lobului superior;
B. Localizarea in lobul mediu;
C. Polimorfismul lezional;
D. Prezenta de imagini cavitare multiple si opacitati nodulare in vecinatate;
E. Dinamica rapida in timp a rnodificarilor lezionale.
In astmul bronsic se produc urrnatoarele modificari ale volumelor pulmonare:
A. Scaderea volumului respirator in prima secunda;
B. Cresterea capacitatii vitale fortate;
C. Cresterea volumului rezidual;
D. Cresterea capacitatii fupctionale reziduale;
E. Scaderea capacitatii pulrnonare totale.
Care dintre modificariie tegumentare urmatoare apartin tipului de reactie la tuberculina Palmer III:
A. Induratie ferma;
B. Prezenta flictenei;
C. Induratie elastica;
D. Infiltratie depresibila;
E. Fara infiltratie aparenta.
Care dintre marker-ii infectiei VHB se gasesc in sange in faza de stare a unei hepatite acute:
A. Antigenul HBs;
B. Anticorpii anti-HBs;
C. Antigenul HBe;
D. Anticorpii anti HBe;
E. Anticorpii anti HBc de tip Ig G.
Urmatoarele sunt criterii (clinice si de explorare) de prognostic sever la bolnavul cu BPOC:
A. Puls paradoxal;
B. Tahiaritrnii atriale;
C. VEMS mai mare sau egal cu 1,5 l;
D. Cianoza in repaus;
E. Diafragme cu mobilitate normala la exarnenul radiologic.
Urmatoarele medicamente sunt indicate la un bolnav bronsitic, cu stenoza mitrala stransa, in ritm sinusal, care se prezinta la camera de garda in edem pulmonar acut:
A. Furosemid intravenos;
B. Nitroglicerina in perfuzie;
C. Labetalol intravenos;
D. Morfina intravenos;
E. Digoxina intravenos.
Care din urmatoarele elemente se pot intalni la un sugar cu rahitism:
A. Cranio tabes de la varsta de 2-3 luni;
B. Fosfatemie crescuta (peste 6,5 mg/dl);
C. Fosfatazele alcaline serice sunt foarte scazute (sub 20 UI/dl);
D. Exista hipofosfaturie si hipercalciurie;
E. Osificarea normala a nucleilor oaselor carpiene.
Stafilococii patogeni rezistenti la nieticilina raman sensibili la:
A. Flucloxacilina;
B. Cefaclor;
C. Vancomicina;
D. Rifampicina asociata cu ciprofloxacina;
E. Clindamicina asociata cu streptomicina.
Dozarea creatinfosfokinazei este utila pentru:
A. Diagnosticul de infarct;
B. Aprecierea extensiei necrozei;
C. Aprecierea prezentei complicatiilor;
D. Localizarea infarctului;
E. Diagnosticul diferential al infarctului.
Efectele electrofiziologice ale digoxinei constau in:
A. Scaderea automatismului spontan la nivelul fibrelor Purkinje;
B. Scaderea conducerii la nivelul fibrelor Purkinje;
C. Alungirea perioadei refractare a nodului atrioventricular;
D. Scaderea automatismului spontan al nodului sinuzal;
E. Aparitia de automatism provocat la nivelul fibrelor Purkinje.
Care dintre urmatoarele medicamente antiliipertensive se evita in tratamentul HTA din eclampsie:
A. Hidralazina;
B. Nitroprusiatul de sodiu;
C. Diazoxidul;
D. Labetalolul;
E. Trimetafanul.
Care dintre modificarile paraclinice apartin poliartritei reumatoide active:
A. Cresterea complementului seric;
B. Anemie macrocitara;
C. Viteza de sedimentare crescuta;
D. Prezenta factorului reumatoid;
E. Cresterea glucozei in lichidul sinovial.
Coxartroza se caracterizeaza prin:
A. Formele secundare sunt cel mai frecvent consecinta malformatiilor coxo-femurale;
B. Coxartroza primara este mai frecventa la femei;
C. Miscarile pasive din articulatie nu sunt dureroase;
D. Coxartroza se poate insoti de scurtarea membrului inferior;
E. Radiografiile pot releva deformari ale capului femural.
Controlul efectului anticoagulantelor cumarinice se face cu ajutorul:
A. Timpului de protrombina (Quick);
B. Raportului International Normalizat (INR);
C. Optim cu aPTT;
D. Timpului de trombina;
E. Timpului de coagulare Howell.
Sindromul de detresa rcspiratorie acuta la adult se caracterizeaza prin:
A. Hipoxemie severa;
B. Cresterea compliantei pulmonare;
C. Scaderea capacitatii totale pulmonare;
D. Scaderea capacitatii reziduale functionale;
E. Hipercapnie de ia debut.
Urmatoarele date sunt adevarate privind tuberculoza cavitara:
A. Leziunea cavitara este frecvent unica (“pura”), fara alte tipuri de leziuni asociate;
B. Leziunea cavitara are cea rnai mare densitate de bacili;
C. Ritmul de multiplicare al bacililor din leziune este lent;
D. Are indicatie de tratament cu 3 tuberculostatice 3 luni (HEZS) si cu 2 tuberculostatice 2 luni (HR);
E. Vindecarea leziunilor este lenta, in luni.
Urmatoarele semne electrocardiografice sunt caracteristice unei reperfuzii miocardice dupa tratament trombolitic din cadrul unui infarct miocardic acut:
A. Aparitia unei tahicardii paroxistice supraventriculare;
B. Dezvoltarea unei subdenivelari orizontale de ST cu adancirnea de peste 2 mm;
C. Aparitia unui ritm idioventricular accelerat;
D. Scaderea rapida a supradenivelarii ST;
E. Aparitia unui bloc atrio-ventricular de grad 2 sau 3.
Care din acesti factori generali care selectioneaza gravidele cu risc crescut sunt corect enuntati:
A. Hipotrofie genitala;
B. Primiparitatea dupa 20 ani si sub 35 ani;
C. Greutatea gravidei 50-55 kg;
D. Izoimunizarea Rh sau ABO;
E. Boli autoimune.
Leziunile aterosclerotice in arterioaptia obliteranta cronica a membrelor inferioare sunt cel mai frecvent localizate:
A. Pe aorta abdominala infrarenala;
B. Pedioasa;
C. Arterele gambei in 1/3 inferioara;
D. Bifurcatia arterei femurale;
E. Jonctiunea femuro-poplitee.
Sindroamele clinice cele mai obisnuite in infarctele cerebrale lacunare sunt:
A. Hemianopsia omonima izolata;
B. Hemipareza motorie pura;
C. Hemisindroamele senzitive pure;
D. Hemipareza ataxica;
E. Amauroza fugace monoculara.
Care dintre afimiatiile urmatoare nu este adevarata:
A. In astmul alergic factorul declansant este un alergen, de obicei inhalat;
B. In astmul atopic mecanismul imunologic este de tip I, mediat prin IgE;
C. Astmul survine de obicei la persoane atopice;
D. Mecanisrnul imunologic de tip III, mediat de IgG nu se intalneste in astm;
E. In astm exista un deficit de IgA secretor.
Sindromul MSOF in septicemie se caracterizeaza prin:
A. PaCO2 < 50 mmHg;
B. Tensiunea arteriala sub 80 mmHg;
C. Tahicardie sau fibrilatie atriala;
D.p H arterial sub 7,25;
E. Bilirubina totala < 4 mg %.
Tratamentul specific hemoragiilor produse de anticoagulantele orale consta in:
A. Administrare de sulfat de protamina intravenos;
B. Administrare de fitomenadion;
C. In cazurile grave, transfuzii de plasma proaspata;
D. Administrare de adrenostazin intravenos;
E. Administrare de masa trombocitara pana la scaderea INR sub 1,5.
Principiile tratamentului medicamentos in pielonefrita acuta sunt:
A. Tratamentul de atac dureaza 7- 10 zile;
B. Tratamentul cle intretinere poate dura pina la 1-3 luni;
C. Este obligatorie asocierea a 2 antibiotice sau chimioterapice;
D. Tratamentul de atac se poate face cu o chinolona sau o cefalosporina;
E. Tratamentul de intretinere se face cu un aminoglicozid.
Afectarea radacinii L3 intr-o hernie de disc determina:
A. Mers pe calcaie deficitar;
B. Mers pe varfuri deficitar;
C. Abolirea reflexului ahilian;
D. Deprimarea reflexului rotulian;
E. Durere in regiunea antero-externa a soldului, pe fata anterioara a coapsei si genunchiului.
Tratamentul tahicardiei paroxistice supraventriculare include:
A. Verapamil 5-10 mg intravenos;
B. Adenozina 10 mg in 10 ml ser fiziologic intravenos;
C. Lidocaina, 50 mg bolus intravenos, urmat de o perfuzie de 2 mg/minut;
D. Diltiazem 1,5-2 mg intravenos;
E. Chinidina sulfurica oral.
Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza tuberculoza:
A. Boala are o infectiozitate redusa;
B. Imunitatea determinata de infectia tuberculoasa este absoluta;
C. Reactia infectie-imbolnavire este constanta in timp;
D. Tuberculoza indeplineste conditiile unei endemii;
E. Tuberculoza nu imbraca niciodata aspecte epidemice.
58.Urmat()arele afirmatii privind pneumonia stafilococica sunt adcvarate:
A.lnfectia pulmonara se poate produce atat pe cale bronhogena cat si hematogena;
B.Aproximativ 50% din germeni elaboreaza penicilinaza;
C.Se poate complica cu endocardita acuta pe cordul drept;
D.imaginea radiologica cea rnai frecventa este opacitatea segmentara;
E.Se poate complica cu piopneumotorax.
Semriele rnaterne de sarcina Ia tacttil vag~na1 coinbinat sunt:
A.inmuierea istmului uterin;
B.Scaderea mobilitatii corpului uterin fata de i st~n/col;
C.Umplerea fundijrilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulos;
D.Corisistenta pastoasa a co.rpului uterin;
E.Alunecarea uteruiui intre degete, ca s~rnbure1e de cireasa.
60.Urmatoarele modificari histologice sunt caract2ristice pentru bronsita cronica:
A.lndicele Reid ~ 30%; .B. N~1etap1azie caliciforma in bronsiole;
C.Pierdere severa de capilare puinonare;
D.Hipertrofia stratului rnuscular bronsic;
E.Cresterea dimensiunilor spatiilor alveolare cu distrugerea peretilor aiveolari.
61.Care dintre rnecanismele de actiune ale antihioticelor si chimioterapicelor enumerate sunt corecte:
A.Cefa.losporinele inhiba sinteza peretelu~ nicrobian;
B.Actiunea bactericida se traduce prin iuiribarea nultiplicarii gern-ienilor;
C.Polimixineie lezeaza rnenbrana bacteri:ilor gram riegative;
D.Aminoglicozidele actioneaza asupra unitatilor ribozomale;
E.~ctiunea degenerativ-bactericida se refera la interesarea germenilor cbiar cand sunt in repaus.
62.Intt--o henioragie digestiva de.origine variceala ce inet()de terapeutice aplicati:
A.Electrocoagularea;
B.Fotocoagu!area cu laser;
C.endoscopica;
D.Scleroterapia;
E.Sonda Sengstaken-Blakernore.
63.Carc dintre urmatorii agenti patogeni pot determ~na infectie transplacentara:
A.Virusul rubeolic;
B.Stafiiococul alb;
C.Virusul imunodeficientei umane;
D.Toxoplasna gondii;
E.Rotavirusurile.
64..Heparina standard are urm~itoare!e actiuni:
A.Inhiba direct trornbina;
B.Se fixeaza cle antitrombina 111;
C.Cuplata cu arrtitrornbina HI inhiba factorul X.a al coagu~rii;
D.Clarifica plasrna Iipemica;
E.Actiune aritifibrinolitica.
65.Microorganismele cel ruai frecvent irnplicate iri infectii pulmonare in conditii de iinurtitate coinpromisa sunt:
A.Mycobacterium tuberculosis;
B.Legionella;
C.Pneumocystis carinii;
D.Mycobacteriurn avium intracellulare;
E.Staphylococcus aureus;
66.Care din urmatoarele rnanifest~ri clinice nu sunt caracteristice peritru obstructia arteriala ac~ta periferica:
A.Durere in membrttl ischemic;
B.Turgescenta venelor superficiale;
C.Lipsa pulsului;
D.Roseata si turriefierea tegumentelor; E. Parestezii sau impotenta functionala a meinbrului afectat.
67.Urmatoarele afirmatii privind pneunionia ~ii Mycoplasnia pneumoniae sunt adev~rate:
A.Este mai frecventa ia adolescenti si tineri; B. Debutul este brusc, CL1 friSOfl, febra si alterarea starii generale;
C.Se poate insoti de pleurezie mica, tranzitorie;
D.Se insoteste de aparit:ia aglutinineior la rece ia 30-40% din bolnavi;
E.Poate deterrnina complicatii neurologice (neningita aseptica, neiiropatii periferice).
68.Tabloul clinic al herniei discului intervertebral L5 - 51 poate cuprinde:
A.Durere la nivelul fetei rnediale a geuunchiului;
B.Durere la niveiul calcaiuiui;
C.Abolirea reflexului ahilian;
D.Deficit de fiexie plantara a piciorului;
E.Deficit de f1exie a soldului.
69.Care clintre urmatoarele medicamente antihipertensive se recomanda in tratarnentul HT.A eu disectie de aorta:
A.Nitroprusiatul d.e sodiu;
B.Propranololul;
C.Nicardipina;
D.Hidralazina.;
E.Fentolanin.
70.in care dintre urniatoarele afectiuni icterul cunoaste un mecanism colestatic:
A.Boala GilLbert;
B.Boala Crigler-Najjar;
C.Sindromul Rotor;
D.Sindrornul Dubin~~Johnson;
E.Coiangita sclerozanta primitiva.
71.lndicati modificarile paraelinice utile pent~u diagnosticul pozitiv de pielonefrita aeuta:
A.Cilindrii leucocitari;
B.Piuria cu pH-ul urinar constant acid;
C.Proteinuria peste 3,5 g/24 ore;
D.Rinichi mariti de volum Ia ecografe;
E.Densitatea urinara scazuta moderat si pasager.
72.n patogenia artrozei intervin urrnatoarele procese:
A.Dezorganizarea retelei de colagen;
B.Secretia deficitara de colagen tip I;
C.Enzimele litice se gasesc in cantitati sporite;
D.Schirnbarea raportului normal dintre keratan-sulfat si condroitin-sufat;
E.Hipohidratarea proteoglicanilor;
73.Tratamentul ta.hicardiei ventriculare digitalice include:
A.Tratarnentul cu difenilhidantoina intravenos;
B.Trata.mentul cu lidocaina intravenos;
C.Tratamentul cu chinidina oral;
D.Electroconversia cu soc electric nesincronizat;
E.Perfuzia cu ciontja de potasiu.
74.Urinatoarele situatii coustituie contraindicatii ale defibrilarii in fibrilatia atriala:
A.Fibrilatia atiiala cu tromboza atriala stanga dovedita;
B.Fibriatia atriala pe cord normai;
C.Fihiilatia atriala in cadrul unui sindrorn Woiff-Parkirison-White;
D.Fibrilatia atriala nai veche de doi ani;
E.Fibrilatia atriala aparuta pe un cord cit dilatatie ventriculara stanga importanta.
75.Referitor la forrneie ciiriice ale sep~icemiilor este adevarat ca:
A.Septicemiile cu poarta cle intrare cutanata. surit in majoritate streptocc)cice;
B.Septiceiniile genitale sunt cu germeni asociati aerobi si anaerobi;
C.Septicemiile urinare sunt preponderent stafiiococice;
D.Septicemiile chirurgicale sunt rnonoetiologice;
E.Septicemiile din serviciile A.Ti sunt clate frecvent de streptococi de grup A sau D.
76.Mecanismele de producere ale edemului pulmoriar acut la un bolnav cu irifarct rniocarclic acut pot fi urmatoarele:
A.infarct intins;
B.Fibrilatie atriala cu ritm rapid;
C.BIoc atrioventricular complet;
D.lnfarct de ventriciil drept;
E.Ruptura de muschi papilar.
77.SpaL~tura gastrica ir& intoxicatiile acute la copii prin ingestie are urniatoarele indicatiii:
A.Daca se efectueaza iri primele 4 ore de la ingestie;
B.~n ingestia cu stricnina;
C.~n ingestia de substante puternic caustice;
D.In intoxicatiile cu barbiturice;
E.ln intoxicatiile cu anticoiinergice.
78.iiitre rnecanisniele cornpensatorii a~e deficitului funetional cardiac din insuficienta cardiaca se includ:
A.Eiilatatia;
B.Bardicardia;
C.Hipertrofia;
D.Eliminarea crescuta de apa si sare;
E.Redistribiiirea debitului cardiac.
79.Einboliile sistemice din cadrul infarctului miocardic acut sunt favorizate de:
A.Aparitia anevrismultii ventricular stang;
B.Aparitia tahicardiei ventriculare;
C.Aparitia fibrilatiei atriale persisterite;
D.Aparitia pericarditei fibrinoase peri-infarct;
E.Aparitia infarctului atriai.
80.Coriforin Legii 145/1997 privind asigu~ariie sociaie de sanatate sunt supuse in rno~i obligatoriu asigurarii iarmatoarele categorii de persoane:
A.Cetatenii straini care se afla temporar iri tara;
B.Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate~
C.Cetat~nii straini si apatrizii care au re~edinta in Rornania;
D.~embrii misiuniior diplomatice acreditate i~ Rornania;
E.Cetatenii roinani cu domiciliul in tara.
81.Urniatoarele elcrnente se intalnesc in a~ti~iuiI acut grav:
A.Wheezirig interis;
B.Frecventa respiratoiie nai nica de 20!min;
C.Puls paradoxal;
D.PaCO~ mai rnare sau egal cu 45 mnHg;
E.PEF (fIuxul expirator de varf) 60-80%.
82.Care din urmatoairele afirmatii privind trata.mentul cu teofilina in astmul bronsic sunt adevarate:
A.Doza de incarcare i,v. este de ninim 7 rngfkg corp;
B.Concentratia plasmatica eficace a miofilinei estede 10-15 ~tg!ml;
C.In caz de insuficienta respiratorie doza de i~ntre~inere este de 0,5-0,8 rngfkg/ora;
D.l~oze1e terapeutice sunt mai mari la fumatori;
E.Poate produce aritmii severe.
83.Tratamentul chirurgical aI herniei de disc lombare este indicat atunci cand:
A.Durerea iradiaza pe traiectul nervului sc~atic;
B.Persista s~.mptonatologia de lornbosciatica p~ste 3 luni;
C.Apar parestezii in teritoriu nervului sciatic; D. Sciatica hiperaigica este rebela la tratanent conservator intensiv peste 3-4 sapamani;
E.Apare contractura musculaturii paravertehrale.
84.Tratainentul peritonitelor acute vizeaza:
A.Reechilibrarea hidroelectrclitica este numai uneori necesara;
B.Oxigenoterapie facultativa;
C.Pentru tratainentul antimicrobian se prefera cefalosporinele si metronidazolul;
D.~n starile hipodinarnice pentru rnentinerea valorilor TA se administreaza alfa-aclrenergice;
E.Daca se instaleaza insuficienta renala se recurge la dializa.
85.Care din urrnatoarele elemente clinice, prezente la un pacient de 70 ani, vechi fumator si hronsitic, pledeaza pentru un prognostic sever:
A.Tahipnee cu expir prelungit; B. Contractia evidenta a sterriocleido-rnastoidienilor si scalenilor;
C.Hem.idiafragmele nobile;
D.Zgornotele respiratorii ample cu wheezing ex.pirator;
E.Cianoza.
86.Mecanisrnul principal de producere al pneumoniiilor cu germcni anaerobi este:
A.Frigul;
B.Staza pnmonara;
C.Aspira.tia;
D.Poluarea atmosferica;
E.Hipoxia alveolara.
87.Care dintre afirniatiile urmatoare nu este corecta:
A.In uicerul diiodenal se constata o crestere a rnasei celulelor parietale;
B.In ulcerul duodenal exista secretie de acid clorhidric in perioadele interdigestive;
C.Durata stinularii postprandiale a acidului clorhidric este prelungita;
D.Celulele parietale ale ulcerosilor au o sensibilitate crescuta la gastrina
E.Sensibilitatea celulelor parietale ale pacientilor cu ulcer duodenal este redusa. la histamina.
88.Transmiterea interumana a virusului hepatitei B:
A.Este numai parenterala;
B.Poa.te fi si digestiva;
C.Sursa deinfectie este doar bolnavul cu hepatita clinic manifesta;
D.Este posibila prin manevre instrumentaie sangeraride medicale si nernedicale;
E.Este posibila prin intermediul unor insecte hematofage.
89.Care dintre afirmatiile urmatoare privitoare Ia septicemii sunt adevarate:
A.In momentul diagnosticului unei septicernii este evidenta poarta de intrare;
B.Septicemia presupune existenta unui focar primar de multiplicare a germenilor;
C.Diseminarea hematogena initiala se face de ia nivelul focarului primar;
D.Focarele metastatice se intainesc atat in septicemii cat si in bacteriemii;
E.Hemoculturile sunt totdeauna pozitive in septicemii.
90.Un pacient cu ulcer gastric este examinat radiologic cu substanta de contrast. Din constatarile medicului radiolog una atrage atentia asupra posibilei etiologii maligne. Care este aceasta?
A.Nisa iese din conturul gastric;
B.Pliurile converg spre nisa dar se opresc in proximitatea acesteia;
C.Se constata un edem periulceros;
D.Nisei i se descrie linia Hampton;
E.Nisa are un contur bine delimitat.
91.Care dintre urmatorii factori nu se incadreaza in categoria factorilor precipitanti ai encefalopatiei portale:
A.Hemoragiile digestive;
B.Diareea;
C.Diureticele;
D.Analgezicele;
E.Infectiile.
92.Care din urmatoarele conditii pot reprezenta conditii etiologice ale torsadei de varfuri:
A.Cardiopatia ischemica cronica;
B.Sindromul de QT lung;
C.Tratamentul cu chinidina;
D.Tratamentul cu xilina
E. Hipercalcemia.
93.Insufacienta respiratorie cu hipercapnie prin hipoventilatie (tipul IIA) apare in:
A.Emfizem pulmonar;
B.Fibroza chistica;
C.Poliomielita;
D.Astm bronsic;
E.Bronsiolita acuta.
94.Insuficienta respiratorie decompensata se caracterizeaza prin:
A.Alcaloza respiratorie;
B.Hipoxemie usoara;
C.Hipercapnie medie sau grava;
D.pH sanguin peste 7,35;
E.Presiune arteriala pulmonara medie, intre 1 5
si 20 mm Hg.
95.Care dintre urmatoarele elemente reprezinta reguii de diversificare a alimentatiei sugarului:
A.Diversificarea se face dupa 8 luni la sugarul alimentat artificial;
B.Alimentul nou se introduce progresiv, testand toleranta digestiva;
C.Nu se introduc simultan doua alimente noi;
D.La sugarul alimentat natural diversificarea se face dupa 4-6 Iuni;
E.Alimentul nou introdus va fi administrat cu lingurita.
96.Indicati antibioticele cu care se poate trata o pielonefrita acuta la gravide:
A.Biseptolul;
B.Tetraciclina;
C.Ampicilina;
D.Cefalexina;
E.Fluorochinolone.
97.Care din urmatorele afirmatii referitoare Ia blocurile atrio-ventriculare din infarctele miocardice acute inferioare sunt adevarate:
A.Blocurie atrio-ventriculare sunt, de regula, infrahisiene;
B.Blocurile atrio-ventriculare sunt, de regula., reversibile;
C.Sunt insotite de ritm de inlocuire cu complexe QRS inguste;
D.Blocul atrio-ventricular complet este precedat frecvent de bloc atrio-ventricular de gradul I;
E.Mortalitatea acuta a infarctelor miocardice inferioarc acute cu bloc atrio-ventricular cornplet este de peste 70%.
98.n trataraaentul arteriopatiilor l~I1iterante eroraice perifeirice sunt aicceptate urmatoarele Iinii de conduita:
A.kirnitaiea mersului pe jos;
B.T.r~tamentui hipertensiunii arteriale la un pacient cu arteriopatie obliteranta se face de preferinta ci~ beta-blocante;
C.~vledicatia anticoagulanta nu trebuie sa lipseasca din tratamentul riici unui bolnav cu clandicatie intermitenta;
D.Aspirina nu are efecte favorabile la pacientii cu arteriopatie obliteranta cronica;
E.Dintre medicamentele vasoactive ce~ mai iridicat este pentoxifilina.
99.Iri ocluziile. intestinale:
A.Varsatnrilc preced aparitia durerii~
B.Dupa aparitia varsaturilor starea generala se an~e1ioreaza;
C.tntreruperea tranzitului pentru gaze se instaleaza p.recoce;
D.Dnrerea riu este constanta ci episodica sau poate Iipsi;
E.Distensia abdominala lipseste iri ocluziile inalte.
100.Urmato.rii b()lnavi cu irifarct miocardic acut au ind~ica~tie de tromboliza cu streptokinaza:
A.Un bolnav ce prezinta subdenivelare de segrnent ST de peste 2 mm in minimum 2 derivatii ECG;
B.Un bolnav cu debutul clinic al infarctului transmural in ultimile 4 ore;
C.Un bolnav cn infarct cu unda Q anterior intins si TA de 170/100 mm H~g;
D.Un bonav cu infarct anterolateral si accident vascular hemoragic in urma cu 2 ani;
E.O femeie de 78 ani cu infarct miocardic acut inferior necomplicat, recidivat, dupa infarct miocardic trornbolizat cu Streptokinaza in urrna cu 6 ltini.
TRUNCHI SPECIAL
Intrebarile de la 101 la 200 pot avea unul sau mai multe raspunsuri corecte:
101.Care din semnele sindromului de preruptura uterina pe uter indemn (fara cicatrice) sunt incorect enuntate:
A.Hiperkinezie;
B.Hipotonie;
C.Bradicardie materna;
D.Uter rctractat pe fat;
E.Segment inferior gros.
102.In degeratura profunda, reancatzirea trebuie obtinuta:
A.Rapid;
B.In bai cu apa calda la 40 - 43 °C;
C.Lent;
D.Timp de 20 - 30 minute;
E.Pana dispare paloarea si se instaleaza o roseata intensa.
103.In stadiul IC al cancerului de corp uterin:
A.Invazia este la mai putin din jumatatea miometrului;
B.Invazia este la mai rnult din jumatatea miornetrului;
C.Invazia prinde si colul;
D.Tumora este limitata Ia endometru;
E.Tumora este limitata la corpul uterin.
104.Tratamentul chirurgical recomandabil in tumorile necomplicate de colon drept, operabile, presupune:
A.Derivatie interna pentru ocolirea obstacolultii;
B.Hemicolectomie dreapta;
C.Izolarea si conservare~ pediculilor vasculari;
D.Ablatia pediculilor vasculari;
E.Ablatia limfogatiglionilor regionali.
105.Urrnatoarele turnori ovariene sunt derivate din celulele germ inale:
A.Coriocarcinomul;
B.Tumora Brenner;
C.Teratomul;
D.Disgerminomul;
E.Ginandroblastomul.
106.In cadrul tratamentului general al arsurilor, pierderile lichidiene pentru primele 24 ore se calculeaza inmultind:
A.Greutatea cu suprafata arsa (in procente);
B.Greutatea cu gradul de profunzime;
C.Suprafata arsa cu gradul de profunzime;
D.Greutatea cu suprafata arsa (in procente) si cu un coeficierit (2, 3 sau 4) reprezentand profunzimea majoritara a leziunilor;
E.Greutatea cu indicele prognostic.
107.Tratamentul sarcomului gastric este:
A.Chimioterapie;
B.Radioterapie;
C.Chirurgical;
D.Laserterapie;
E.lmunoterapie.
108.Care din urmatorii factori etiopatogenici ar fi implicati in insertia praevia a placentei:
A.Anomaliile endometrului;
B.Primiparitatea;
C.Insertia praevia a placentei la o sarcina anterioara;
D.Hiperestrogenia;
E.Suprafata intinsa pe care are Ioc placentatia din sarcina gemelara sau izoimunizarea.
109.Anexectornia simpla este indicata in cancerul de ovar numai daca:
A.Tumora este derivata din celule germinale;
B.Femeia este tanara, iri stadiul tumoral IA;
C.Tumora este un chistadenocarcinom mucos;
D.Bolnava este in stadiul I (A, B sau C);
E.Celalalt ovar este normal la biopsie.
110.Strategia terapeutica standard in stadiul 11 FIGO al cancerului de col uterin consta in:.
A.Brahiterapie intravaginala in scop hemostatic;
B.Brahiterapie utero-vaginala;
C.Teleterapie;
D.Interventie chirurgicala imediata;
E.Polichimioterapie 4-6 cure atunci cand actul chirurgical nu se considera oportun.
111.n colecistitat atcuta cu plastron subc~staI examer~ul local releva:
A.lmpastare in hipocondrul drept;
B.Contractura muscuiara localizata.;
C.Contractura rnusculara difuza;
D.Durere spontana si provocata;
E.ranzit intestinal blocat.
112.Carc din aceste criterii inipun intreruperea terapeutica a sarcinii la o fenieie cu diisgravidie ernetizanta:
A.Curba ponderala cu scadere rapida; ~3. Cctonurie importanta;
C.Varsaturi rnatinale Ia trezire sau imediat dupa rnasa;
D.Contractii uterine dureroase;
E.Sialoree.
113.Care ciiii urmatoarele masuri privind conditiile carc trebuie respectate in nasterea pe calc vaginala in prezentatia pelviana sunt corecte:
A.Monitorizarea cardiotocografica a fatului;
B.Ruperea artificiala a rnernbranelor Ia dilatatie de 2-3 crn;
C.Perfuzia ocitocica in expulzie;
D.Epiziotomie profilactica:
E.Adrninistrarea de tocolitice dupa nasterca unierilor.
114.Etapele evolutive ale colecistitei acute ri t:
A.Colecistita cronica;
B.Colecistita subacuta;
C.Colecistita catarala;
D.Colecistita flegmonoasa;
E.Colecistita gangrenoasa.
115.Care din aceste conditii sunt con~iderate cel rnai frecvent asociate t.ravatliului prernatur:
A.Sarcina rnultipla;
B.Sarcina cti izoirnunizarea RH;
C.Hidrarnniosul;
D.Prezentatia pelviana;
E.Anomalii cervicale sau uterine.
116.Alegeti cauzele rccunoscute ca cele mai frecvente ale hernoragiei in postpartum:
A.Retentie placentara;
B.Administrarea de antibiotice;
C.Relaxarea uterina;
D.Administrarea de oxigen parturientei;
E.Solutii de continuitate cervicala.
117.Semnele functionale prezente in fibrornatoza uterina pot include:
A.Leucoreea sub forma de hidroree interrnitenta;
B.Menoragia;
C.Polakiuria;
D..Durerea hipogastrica;
E.Metroragia.
118.hi evolutia cancerului g~istric extensia turnorala pe cale hematogen~ duce la aparitia rnetastazelor in urrnatoarele organe:
A.Ficat;
B.Plamani;
C.Splina;
D.Oase;
E.Creier,
119.Indic~tiiIe tratamentuiui chirurgical al Iitiazei renale sunt:
A.Calculi obstructivi cu deteriorare rnorfo-functionala renala progresiva;
B.Calculi renali asociati cu infectii urinare recidivante, refractare la tratament;
C.Caiculi muitipli asimptomatici;
D.Calculi coraliformi;
E.Calculi ce provoaca dureri persistente.
120.In cancerul gastric aparitiat nodul~1or cancerosi localizati subcutanat este caracteristica pentru:
A.Hamartom gastric corporeal;
B.Forma histologica cu celule mici;
C.Limfosarcom cu catene Iungi;
D.Cancer gastric inoperabil;
E.Foriua histologica inelara fara pecete.
121.Factorii de prognostic nefavorabil in cancerul de col uterin sunt:
A.Invazia vezicii urinare;
B.Varsta inaintata;
C.Asocierea cu sarcina;
D.Carcinornul anaplazic;
E.Tip histopatologic cu celule tumorale radiosensibile.
122.Cancerul gastric precoce este un aderiocarcinoni ca intereseaza urmatoarele straturi ale peretelui gastric:
A.Seroasa;
B.Musculara;
C.Subrnucoasa;
D.Mucoasa;
E.Toate straturile.
123. Acienornul cle prostata deterrnina urmatoarele caracteristici cli.riice ale prostatci:
A.Forma giobuioasa;
B.Sant median sters;
C.Consistcnta ferrn-elastica;
D.Dureroasa;
E.Bine delirnitata.
124.Stiniu1area nespecifica a irntinitatii in tratarnentul adjuvarit al cancerului de colon se poate realiza cu:
A.BCG;
B.Helicobacter pyiori;
C.Co.rynebacteriurn parvnm;
D.Levamisol;
E.1-ICG rnodulat.
125.Care dintre afirmatiile urrnatoare privind cauzele materne ale avortului surit corecte:
A.Bolile infectioase acute (febra tifoida, pneumonia) produc avort prin hiperpirexie si elirninarea de iniunomodulatori;
B.Dintre infectiile virale sunt recunoscule ca si cauze de avort rubeola si infectia cu virus citomegalic;
C.Dintre bolile parazitare este cunoscuta actiunea avortogena a toxoplasmei;
D.Lue.3u1 produce un avort precoce;
E.Izoirnunizarile RH si A.BO pot fi irnplicate in avorturiie precoce.
126.Catizele anatornice ale nidatiei ectopice care pot perturba peristaltisniul tubar sunt:
A.Dispozitivele intrauterine;
B.Stenozele infiamatorii ale trompelor uterine.;
C.Miomul de col uterin;
D..Diverticulii tubari;
E.Endornetrioza.
127.Care este cea niai fi•ecventa localizare a sarcinii extrauterine:
A.Cervicala;
B.Intrarnurala;
C.Tuhara;
D.Abdonainala;
E.Ovariana.
128.Care din aceste metode nu are efecte hernostatice in oprirea rapida a henioragiei diri postpartuni:
A.Extractia manuaia a placcntei;
B.Injectarea de Ergomet;
C.Administrarea de progestative;
D.Stirnuiarea digitala a uterului;
E.Administrarea de glucocorticoizi.
129.Fractura cornpleta se defiiieste prin:
A.Traiectul de fractura intrerupe cornplet corticala;
B.Fractura intereseaza numai corticala de partea convexa a osului;
C.De cele rnai multe ori se produce deplasarea celor doua fragrnente;
D.Fisura intereseaza o singura corticala;
E.Fiactura intereseaza nunaai corticala de partea concava a osului.
130.Cauzele rasunetuiui inait al adenoniuiui cle prostata sunt:
A.Strangularea ureterelor in traiectul lor intramural prin hipertrofia detrusorului;
B. Elirninarea dificila a urinei din uretere in vczica datorita hiperpresiun.ii intravezicale datorata rezidutilui vezical;
C.Polakiurie;
D.Ascensionarea trigonuiui care favorizeaza angularea ureterelor la nivelul incrucisarii cu canaleie deferente (ureterele in cariig de nndita);
E.Refluxui vezico-nreteral prin deteriorarea rnecanisrnelor antireflux.
131.Care din afirrnatiile de rnai jos nu este corecta:
A.Prezentatiile distocice sunt prezentatii care impiedica nasterea pe cai naturale;
B.Prezentatiile potential distocice sunt prezentatiile la care nasterea pe cai naturale este posibiia dar prezinta o frecventa crescuta a anornaliilor mecariisinului de nastere;
C.Prezentatia frontala este o prezentatie distocica;
D.Prezentatia transversa este o prezentatie potential distocica;
E.Prezentatia peiviana este o prezentatie potential distocica.
132.Extensia tuniorala a canceru~ui gastric se realizeaza prin iirmatoarele modalitati:
A.Extensie intralurninala;
B.Extensie directa;
C.Calea limfatica;
D.Calea hernatogena;
E.Metastazarea peritoneala.
133.I~istensia vezicala reprczinta stadiul decompensarii tnuscu:laturii vezicale in care reziduulvezical este niai mare de:
A.50rnl;
B.250na1;
C.300m1;
D.400nil;
E.500m1.
134.Care din aceste sernne ale rnolei hidatiforn1e sun•t corec.t enuntate:
A.Sernnul dominant este reprezentat de leucoree;
B.Greturile si varsaturile de sarcina lipsesc;
C.Semnul do•minant este heinoragia;
D.Sernn patognomonic - eliminarea vaginala de vezicule;
E.Mola care evolueaza pana in triinestrui 11 poate sa se asocieze cu preeclampsie (tii pertensiune arteriala, proteinurie, ederne).
135.Stadiul ~lB FIGO al neoplasrnului de col uterin setnnifica:
A.Invazia 1/3 caudale a vaginului;
B.Invazia paranietrelor pana la pereteie excavatiei;
C.tnvazia parainetrelor, fara a ajunge la peretele excavatiei;
D.nvazia vezicii urinare;
F.Leziune Iiniitata Ia col.
136.Care di~ acesti factori de risc ai avortului genetic sunt corect enuntati:
A.Varsta foarte tanara a tuamei;
B.Varsta foa~te hiaintata a mamei;
C.Mama cu kiipertensiune indusa de sarciua;
D.Prezenta Ia rnaina a anticorpiior aiititiiojdieni ;
E.Antecedente farniliale sngestive.
137.Tchnicile chirurgica~e pentru cxtragerea c~1cuiiIor i-enali sunt:
A.Pielotcniia;
B.Pielocalicotornia;
C.Pieloplastia;
D.Nefrotornia radiara;
E.Ureteroliza.
138.Arsura de gradul iI este caractcirizata c~iuic de:
A.Eritem, edeni;
B.Flicteria cu lichid clar;
C.Flictena iienioragica;
D.Escara derrni.ca (nioale);
E.Escara totaia. uscata~ insensibila.
139.Tumorilc de colon drept sunt oc1az~ve:
A.Niciodata;
B.Exceptional de rar;
C.Uneori;
D.Frecvent;
E.Foarte €recvent.
140.Scannele clinicc ale Iitiazei re~aie s~int:
A.Durerea;
B.eiuaturia;
C.Starea de soc eiidotoxinic;
D.Nefroniegalia;
E.Oligoanuria.
141.Care este inetoda cea ma~ utiliza~a si cu o precizie diagnostica de pestc ~)% iri dh&gnosticul placerite.ipra~via~
A.Scintigrafia radioizotopica.;
B.Rezonanta magnetica:
C.Terxuografia;
D.Fcograt~a;
E.Radiografia.
142.Care diri urn~atorii ~actori dc ~ ai rupturh uterine sunt corect enuntati:
A.Uter cu interventii plastic.e sau conservatorii in antecedente;
B.Bisieroratic pentiu perforatie uterin
C.Complicatii infectioase uterine la o cezariana anterioara;
D.U~er cu histerotornie corporeata la o cezariana anterioara;
E.Prezentatie pelviana.
143.Care (lintre e4)iptatiilv taI(1i~c alc avnrtiilui enurnerate niai jos nu sun~ realc:
A.incc~iii uterine;
B.Steri~itate;
C.lncidenta crescuta a tu~hurarilor ineiisi raalc
D.incidenta crescuta a fibrornulux uterxn;
E.ncidenta crescuta a sarcinii geiriela.ie.
144.Trataanentul de electie al litiazei vezicu~are es~e:
A.cistotorrria;
B.Colecistostoiuia;
C.Colecistendeza;
D.Coiecistectoxnia;
E.Cclecistorafia.
145.In urina proaspata se deterrnina:
A.pH-uI urinar;
B.Calciuria;
C.Sumarul si sedimentul urinar cu studiul cristaluriei;
D.Oxaluria;
E.Ureea urinara.
146.Specificati care sunt cauzeie posibile ale unei metroragii la o sarcina de 30 de saptamani:
A.Ruptura uterina;
B.Placenta praevia;
C.Mola hidatiforma totala;
D.Incompatibilitatea in sistemul ABO;
E.Abruptio placentae.
147.De regula adenomul de prostata se prezinta sub forma unei tumori constituite din:
A.Trei Iobi: anterior, posterior si inferior;
B.Doi lobi laterali;
C.Doi lobi: superior si inferior;
D.Trei lobi: doi lobi laterali si un Iob median;
E.Doi Iobi: anterior si posterior.
148.Disgerininomul de ovar:
A.Este foarte radiorezistent;
B.Apare foarte frecvent la femeile in virsta;
C.Seamana histologic cu seminomul testicular;
D.Metastazeaza pe cale limfatica;
E.Este o tumora secretanta de hormoni estrogeni.
149.Chimioterapia este indicata mai frecvertt in cancerele gastrice nerezecabile cu scopul de a:
A.Reduce apoptoza;
B.Reduce simptomele;
C.Prelungi supravietuirea;
D.Contracara alfafetoproteina;
E.Stabiliza raportul peptoclorhidric.
150.Dintre calculii ureterali pelvini cu diametrul de pana la 4 mm se apreciaza ca se elimina spontan:
A.90%;
B.75%;
C.60%;
D.50%;
E.20%.
151.Factorii de risc endogeni (eare tin de gazda) in aparitia cancerului de san sunt:
A.Menarha precoce si menopauza tardiva;
B.Nuliparitatea sau prima sarcina dupa varsta de3Oani;
C.Lipsa a1aptari~ la san;
D.Obezitatea, m.ai ales in postmenopauza;
E.Tumorile benigne ale glandei mamare (fibroadenomul, adenomul j.uvenil), papilomatoza juvenila, chistele cu proliferari intra- sau perichistice.
152.Care din aceste complicatii clasice ale prezentatiei transverse sunt corect enuntate:
A.Ruptura prem.atura a membranelor;
B.Prolabarea de cordon;
C.ExteriorizareEL membrului inferior;
D.Dezlipirea prematura de placenta;
E.Ruptura uterina.
153. Simptomatologia clinica a litiazei vezicale include:
A.Nicturie;
B.Hematurie totala exacerbata de efort;
C.Polakiurie;
D.Disurie;
E.Poliurie.
154.xcizia precoce este indicata in urinatoarele tipuri de arsuri:
A.Arsurile de gradul IV care nu depasesc in suprafata 10 - 15%;
B.Arsurile de gradul 11;
C.Arsurile de gradul I;
D.Arsurile intermediare (gradul 111 profund) in zone functionale (maini, suprafete de flexie);
E.Arsurile chirn.ice si electrice.
155.Criteriile ecografice ce sugereaza diagnosticul de cancer de ovar sunt:
A.Tumora ovariana cu septuri groase;
B.Zone tumorale cu ecostructura solida;
C.Chisturi niultiloculate;
D.Proliferare intrachistica;
E.Unilateralitatea tumorii.
156.Fistulele b;iliobiliare se constituie datorita aderentelor intre:
A.Colul si corpul veziculei;
B.Colul veziculei si calea biliara principala;
C.Colul veziculei si hepaticul drept;
D.Corpul vezictilei si calea biliara principala;
E.Corpul veziculei si hepaticul drept.
apa oxigenata; cloranxina;
1~7. Arsura de gr~idu1
apa oxigenata; cloramina;
gastro-intestinale; si emboiiile:
. Arsura dc grr~du~ ~V e~te caracterizata
c~inic de:
A. ~ijCtCfl~ ben~oragica;
i~. ~ictena cu lichid c~ar:
Cri~en~, edern;
~.scara totala, uscata, insensibila:
F~scara derrnica (rnoale).
1~. Compiic~it~i1e p (~adei 1 a arsuri~tr
A .denu~1 ~.iIruonar acut:
i3. iniebiuJ de S0C
o~1icatiile i3mbozele
e2tii
i~egeratura de g~radu1 111 este:
A. ~ necroza superficia.la; ~ necroza profunda:
i~1ictenulara;
ir~atoasa:
i~.de.~atoasa.
i~. Care din rnptonie~e de a~ar~na de s~cre pr nu~tura nu s~irtt ~idev~irate:
A ~ontractii uterine nedureroase, neregulaic:
l~ureri lornbare;
C. ireii suprapnbiene; Ce
.~. ~ i~caii de BCF.
1~ Care din ac~te a~rm~iitii pr~vind o~u~ia si ciiplicatiiie sii~reinii ~uterine tubare sinrit corecte:
A ~fel mai frecvent evolutia sarcinii e.rauter:i tubare se face spre coiuplicatii:
i3. Sarcina tuhara poate evolua pana canci fattii c~evine viabil;
C iie reguia sarcina tubara evokieaza spre re~esia cu resorbtie progresiva a ouliii si a c ~iguriIor:
Sarcina tuhara evolueaza cel rriai frecvent spre rnpttrrasi fisura trompei:
.iE. Sarcina uibara evolucaza cel niai frecvent sr: avo.rtuJ tnboabdorninai.
1 ~2. Car~ c~in aces~i agen~i patogcni snnt i~cati in infcctia pi~erpcra~a:
A. Streptococul:
Stafilococul:
C, l3neurnococul:
~i. Ciostriciia:
k. i3acteroides.
163. ~n cad~rui tratarrientuiui ~ de
ui-genta ai arsurii, Picteneie trebuie:
A. Pansate uscat;
B. Pansate nmed cu
C. Pansate urned cu
[E. lndepartate:
E. Punctionate.
t6-~. Carc din aces€e aVirm~itii privind corirluita in ahruptio placcu.tae nu este corecta:
A.n formeie severe vc~r ficorectate hipovoleinia. tulhurarile de coagulahilitate, insuficenta rer~ala acuta;
B.Se acirninstreaza sange proaspat si substituenti pentru corectarea tulburariio.r d.e coagulabiiita~e si a aneiuiei:
C.Abruptio placentae consta in decolarea placentei concornitent cn expulzia fatuiui;
D.Daca fatuI este viu se practica operatie cezariana de urgenta pentru salvarea Iui; IE. Adrninisirarea de crioprecipitat este utila in iratainentui tulburarilor de coagu.lare.
rea TNM a adenocarrin~rnu1ui prostatic, T3c scnnific~:
A.Tuno.ra mrci rnare de 2 crri; B. Tniuora ce depaseste capsula prostatei:
C.Tniuora eu extensie extracapsulara unilaterai.a;
D.Turriora cn extensie extracapsulara ce invadeaza. veziculete seminate;
E.Tninora cu extensie ext.racapsulara bilaterala.
n cancerui gastric n~arin~ca tumorii ca tacior prognostic este strans core~ata cu:
A.Varsla paci eritului;
B.Profunzirnea. invazi.ei;
C.Grnpa sanguina;
D.Anieeeclentele pacientului:
E.Metasta.zeie gingiionare.
167.C~ire dir aceste rriedicami:nte nu ~e utii~zcaza in tr~itan eritu~ arnenirit~irii de avort:
A.Prostagiandirie E2 .F2 a1t~a;
B.Tocolitice;
C.Alilestrenol:
D.Corupusi cle progesteron;
E..Kiclralazina:
168.La indivizii imunosupresati tumora colonka cea mai frecventa este reprezentati de:
A.Adenocarcinomul rnucoid;
B.Adenocarcinomul vilos;
C.Satcomul angiomatos;
D.Lirnfoniui malign;
E.Carcinoidul nediferentiat.
169.Carc din aceste atirmatii privind accesul eclarnptic sunt corecte:
A.Ecl~anipsia are o evolutie in rnai multc faze;
B.Fa~a de invazic se caracterizeaza prin fbcitatea prMrii si contractii ale musculaturii fruntii;
C.Faza coiwuisiilor tonice se manifesta prin contractura generalizata a musculaturii scheletice in opistotonus;
D.ln faza convulsiilor clonice apar miscarile de tobosar;
E.Coma este o etapa obligatorie.
170.Complicatiile tardive geuerale ale iracttirilor sunt:
A.lntarzierea in consolidare;
B.Psudartroza;
C.Sindromul algoneurodistrofk;
D.Litiaza renala;
E.Osteoporoza.
171.Reprezinta surse de talculi
A.M~grarea retrograda oddiana
B.Migrarea din vezicula biliara
C.Migrarea pendulara alternativa;
D.Migrarea din caile intrahepatice;
E.Formarea de calculi autohtoni.
coledocieni:
172.Cancerclc colice transmise eredltar apar predominant:
A.Pe colonul drept;
B.Pe colonul transvers~
C.Pe colonul descendent;
D.Pc colonul sigmoid;
E.Pe buclele co]ice mobile.
173. Riscul de aparitie a caneerului la nivehil anastomozelor dupa rezectia unui eanccr de colon este:
A.Nul;
B.M~nor;
C.Mediu;
D.Mare;
E.Foarte mare.
174.Jkmaturia din adenoinul de prostata provocata de regula de ruptura venelor ectaziate cervico..trigonale este:
A.Totala;
B.Initiala;
C.Terminala;
D.Se prelungeste pe paicursul niai multor zile;
E.Insotita de febra.
175.Ezplorarea cea mai uzuala in patologia biliara este:
A.Colecistografia orala;
B.Colecistocolangiogiafia intravenoasa;
C.Colangiografia endoscopica retrograda;
D.Ecografia;
E.Colangiografia intravenoasa intarita.
176.In cancerul gastric aparitia semnului Virchow pozitiv este caracteristica pentru:
A.Cancensl gastric timpuriu;
B.Cancerul gastric inoperabil;
C.Linita plastica distala;
D.Limfomul gastric proximal;
E.Sarcomul gastric corporeal.
177.Complicatia imediata cea mai frecventa a fracturii diatizei humerale este:
A.Lezarea vaselor hurnerale;
B.Parnlizia in teritoriul nervului radial;
C.Algoneurodistrofia;
D.Pseudartroza;
E.Calusul vicios.
178.Semnele locale de certitudine ale fracturil sunt
A.Durerea in punct fix:
B.Mobilitatea anormala;
C.Crepitatia osoasa;
D.Intreruperea continuitatii osoase;
E.Intransmisibilitatea miscarilor.
179.In angiocolitele ictero-urernigene grave, din Iitiaza caii bilare principale, interventia de urgenta are ca scop:
A.Colecistectomia anteiogracla;
B.Colecistostomia;
C.Evacuarea complcta a coledocului;
D.Evacuarea completa a colecistului;
E.Drenajul Kehr~
180.i~rnul coledociari ~najo1r este definit prin urn~atoarele i~iptoine caracte~istice:
A.arsaturi;
B.urere;
C.Febra;
D.Contractura;
E.icter.
181.carc din ace~te c~i-c tantc este ii~at~ ob gatorb~ operatia cezariaa:
A.P~ezentatia pelviana si f~t peste 4000g;
B.Prezentatie pelviana si bazin viciat;
C.Prezentatie peiviana, bazin eutocic, rnernbrane intacte si fat 3000g;
D.Prezentatie pelviaria si uter cicatricial;
E.Prezentatie pEiviana si placenta praevia centrala
182.Care din masurile de urgenta folosite in eclampsie sunt corect enuntate:
A.Pozitia decubit lateral a gravidei si impiedicarea inuscarii lirnbii;
B.Aspirarea secretiilor din orofaringe si admitiistrarea de oxigen;
C.Controlul convulsiilor pr~n adrniriistrarea de stiifat de magneziu iritravenos;
D.Monitorizarea debituiui urinar prin aplicarea unei sonde urinare;
E.Instalarea unei perfuzii ocitocice.
183.Hidrocolecistul se proluce prin:
A.Inclavarea unui calcul in infundibulul colecistului;
B.Inclavarea unui calcul in corpul colecistului;
C.Inclavarea unui calcul in fundul coiecistului;
D.Torsiunea colecistuiui pe un calcul aderent;
E.Coritractia intermitenta a colecistului pe calculi.
184.Stadiul 11 a1 boiii arsilor reprezinta perioada:
A.Chirurgicala;
B.Zilelor4 - 21;
C.Metaagresionala, dismetabolica;
D.Socului postcornbustional;
E.Socului cronic.
185.N3 al cance:rului mamar semriifica:
A.Ganglioni axilari homolaterali fixati;
B.Ganglioni axilari bornolaterali fixati si con~ra1at.era1i mobili;
C.Ganglioni axilari bomolaterali fixati si supraclaviculari mobili;
D.Gangiioni contralaterati mobili;
E.Ganglioni mamari interni h~mo1atera1i invadati.
186.n terapia ad~uvanta a cancerului de colon, ~evamisolul poate fi adrniriistrat in coiribinatie cu:
A.Adriamicina;
B.Mitomicina C;
C.Doxorubicina;
D.Cisplatin;
E.5-Flourouracil.
187.eterininarea antigenului carcinoembrionar ia pacientii cu cancer gastric nu este utila pentru:
A.Diagnosticul pozitiv;
B.Moriitorizarea postoperatorie;
C.
D.Detectarea recidivelor locale;
E.etectarea metastazelor la distanta.
188.Sarcomul gastric include urinatoarele forine:
A.Angiosarcornul;
B.Lirrifosarcornul;
C.Fibrosarcoruul;
D.Liposarcornul;
E.i~eiorriiosarcornril.
189.Diagnosticulcancerului mamar este sustinut de:
A.Nivelul antigenuiui CA i 5.3;
B.Nivelul antigenului CA 1 9.9;
C.Nivelul antigenuiui TAG 72;
D.Nivelul antigenului M.CA;
E.Nivelul catepsinelor D.
190.Seinnele locale de probabiiitate ale fracturii sunt:
A.urerea iri punct fix;
B.Echirnoza;
C.Deforrnarea. loc~1a;
D.Atitudinea vicioasa;
E.Crepitatia osoas~.
191.Urrnatoarele explorari suut utile peutru diagnosticul pozitiv si d iferential al fibron~u1ui uterin:
A.Urograf~a intravenoasa;
B.Tes~e1e biologice de sarcina;
C.Celioscopia;
D.Curetajul biopsic;
E.Histerosalpingograf~a.
192.Iu cancerul de colon radioterapia postoperatorie:
A.Obtine supravietuiri sernnif~cative;
B.Reduce riscul recidivei iocale;
C.Reduce riscul metastazelor 1~epatice;
D.Reduce riscul complicatiilor aderentiaie;
E.Eiirnina necesitatea de second iook.
193.Forrna geodica a cancerului de prostata preteaza la confuzia cu:
A.Atonia prostatica;
B.Adcnomul de prostata;
C.Abcesul prostatic;
D.Litiaza prostatica;
E.Caricerul~ rectal.
194.aile limfatice priucipale ale glaudelor rnainare sunt:
A.Caiea axilara;
B.Calea transpectorala;
C.Calea mamara inierna;
D.Ca1ea retropectorala;
E.Caica retrosternaia sau substernala (Gerota).
195.Refacerea continuitatii digestive dupa gastrectomie subtotaia pentru cancer Iocalizat distal se poate face prin:
A.Anastoinoza gastroduodenala termir~oterininala;
B.Anastomoza gastroduodenala Iateroterrninala;
C.Anastomaza gastrojejuna~a transrnczocolica;
D.Ariastornoza gastroileala, antecoiica;
E.Anastoinoza gastrojejunala antecolica.
196.Sernuui clinic cel inai freevent in sarcina extrauterina necomplicata este reprezentat de:
A.Metroragii;
B.A.menoree;
C.Dureri pelvine;
D.Durere la mobilizarea colulni;
E.Masa palpabila iatero-uterina.
197.In care din aceste prezentatii cu fat viu si mernbrane ruI)te de 2 ore nasterea nu poate rlecurge decat prin operatie cezariana:
A.Prezentatie faciaia;
B.Pi•ezentatie bregrnatica;
C.Prezentatie frontala;
D.Prezentatie craniana;
E.Prezentatie transversa.
198.Ferneile cu predispozitie pentru dezvoltarea unui fibrorn uterin sufera rnai frecvent de:
A.Obezitate;
B.Hipotensiurie arteriala;
C.Hipotiroidie;
D.Hipocalcernie;
E.Distrofii marnare.
199.Biopsia prostatica se poate efectua pe riiai rnulte cai:
A.Transrectala;
B.Percutanata peririeala;
C.i~ercutanata suprapubiaua;
D.Operatorie suprapubiana;
E.Operatorie transvezicala.
200.Iti ctioiogia caucerului de san sunt incrimi.nati urmatorii factori de risc exterrai (de rnediu inconjurat()r):
A.lradierea, inai aI.es inainte de 30 ani;
B.Expunerea sanilor la radiatii uitraviolete niai ales pentru persoanele care prezinta niastopa.tie benigna difuza sau in placard;
C.Coritraceptivele oraIe, ruai ales cand sunt adrninistrate inainte de prirna sarcina si pe perioada iridelungata (peste i O ani);
D.Stressul;
E.Cafeaua.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |