TRATAMENTUL HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA

TRATAMENTUL HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Obiectivul principal al tratamentului este oprirea hemoragiei. Prin aceasta se realizeaza si o serie de obiective secundare: reducerea necesarului de sange pentru transfuzii, reducerea numarului de zile de spitalizarea in serviciul de terapie intensiva, reducerea mortalitatii. Pentru metodele nechirurgicale un obiectiv este constituit de scaderea numarului de cazuri care necesita chirurgie de urgenta sau chiar la renuntarea la masurile de hemostaza chirurgicala .Toate aceste obiective pot constitui criterii de apreciere a eficientei hemostazei. La aceasta se mai adauga proportia pacientilor care resangereaza, deci masura in care o metoda sau alta reuseste sa previna episoadele de recidiva a hemoragiei.

TRATAMENTUL ENDOSCOPIC

A intrat in clinica in ultimii 10-15 ani. Dupa cum s-a vazut, aplicarea endoscopiei de

urgentaa modificat putin mortalitatea prin HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA , aceasta indeosebi prin stabilirea exacta a

diagnosticului si consecutiv, posibilitatea alegerii celei mai bune conduite terapeutice.

Aplicarea masurilor de tratamentendoscopic si deci a endoscopiei immediate se impune in toate cazurile care nu se stabilizeaza hemodinamic, la pacientii cu hematemeze cu sangele rosu sau la care se extrage pe sonda sangele rosu, la cei care prezinta rectoragii (cu dovada originii superioare a hemoragiei)si la cei cu afectmni hepatice. Constatarea elementelor de risc de resangerare impun aplicarea masurilor de terapie endoscopica.

Tretamentul endoscopic trebuie aplicat tuturor pacientilor care prezinta sangerare activa sau stigmate de hemoragie recenta (Forrest I si II) si dintre acestia mai ales celor cu vase vizibile.

Tratamentul topic se refera la aplicarea unor factori favorizati ai coagularii prin pulverizarea asupra leziunii sangerande: factori de coagulare (trombina), adezivi tisulari, colagen. Rezultatele sunt contradictorii si nu se pot aplica in prezenta sangerarilor de tip arterial. Efectul este efemer. In aceasi categoric intra si aplicarea mecanica, cu pense speciale a clipsurilor metalice, a ligaturilor, procedee care se incadreaza intre metode care ofera timp, pentru stabilizare hemodinamica si aplicarea sanctiunii chirurgicale.

Hemostaza poate fi temporara sau definitiva.

Mijloacele prin care se relizeaza hemostaza sunt foarte numeroase. Ele pot fi medicamentoase, endoscopice si chirurgicale. Fiecare medic spera in fata unui caz de hemoragie digestiva masiva, sa dispuna de o metoda simpla, eficienta, nechirurgicala, farmacologica de oprire a hemoragiei. In prezent metodele endoscopice ssi cele chirurgicale ofera si guranta cea mai mare in realizarea hemostazei si prevenirea recidivelor.

Glypresina si terlipresina sunt succedanee sintetice ale vasopresinei, care par mai eficiente si cu efecte secundare mai reduse. Mai utilizata este Glypresina.

Somatostatina are efecte hemodinamice asemanatoare vasopresinei dar cu efecte secundare mai reduse. In plus, produce o inhibitie a secretiei gastrice acide si a secretiei de peptina. Utilizarea este aproape exclusiva in hemoragiile variceale. Un alt dezavantaj consta in pretul ridicat al substantei. Acesta este ameliorat prin aparitia compusilor sintetici, care pastreaza efectele somatostatinei, avand chiar durata de actiune prelungita.

Acidul tranexamic este un agent infibrinolitic cu mecanism de actiune similar cu al acidului aminocaproic. Cateva studii europene si scandinave pledeaza pentru utilitatea aplicarii tratamentului care duce la oprirea hemoragiei si reducerea mortalitajii. Totusi, in aceleasi studii nu se constata reducerea necesarului de interventii chirurgicale, iar cantitatea de sange transfuzat este mai redusa doar dupa prima zi, egalizandu-se dupa a doua. Aceste date contradictorii fac ca utilizarea acidului tranexamic sa nu fie larg recomandat.

Inhibarea aciditattii gastrice este o actiune justiflcata teoretic. Se recunoaste efectul fibrinolitic al secretiei gastrice datorata nu atat acidului clorhidric, cat pepsinei, iar activitatea acesteia are loc numai in mediul acid. Scaderea pH la 5 determina activitatea pepsinei si disolutia cheagului. Reducerea aciditatii mai poate fi justificata si prin interventia acestuia ca factor patogenic in unele cazuri de HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA : gastrite erozive, ulcere de stress, esofagita de reflux, inclusiv la cirotici

Tratamentul se face cu :

inhibitori de H2-cimeticina administrata oral (300 mg la 6 ore) sau intravenos.

administrarea antiacidelor este cunoscuta si aplicata de multa vreme, inclusiv administrarea continua pe sonda. Combaterea aciditatii gastrice se constata in prevenirea hemoragiilor la ulcerele de stress. Combinarea antiacidelor cu cimetidina par sa creasca rezultatele favorabile.

Prostaglandinele, prin efectul citroprotector si inhibitor al secrejiei gastrice are justificarea teoretica de aplicare. De asemenea, se pare ca prin utilizarea misoprostolului, rata de resangerare se reduce. Nu sunt date suficiente care sa arate superioritatea utilizarii omeorazolului si nici ale sucralfatului in HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA , desi inhibitia secretiei gastrice este cea mai eficienta prin omeprazol, iar rolul protector al mucoasei este demonstrat pentru sucralfat.

Metroclorpramidul administrat injectabil la 4-6 ore poate opri hemoragiile variceale. Mecanismul de actiune este prin contractia pe care o relizeaza la nivelul sfincterului esofagian inferior, favorizand in felul acesta hemostaza. In lipsa unor metode mai specifice (vaso-presina, somatostatina, scleroterapia) sau ca prima masura interventia terapeutica poate fi incercata.

Balonasul compresiv (sonda Sangtaken-BIakemore), este o metoda eficienta de oprire temporara a sangerarii variceale. In unele servicii se foloseste si pentru oprirea hemoragiilor din sindromul Mallory-Weiss. Intrucat s-a demonstrat ca recidiva hemoragica apare la 60% dintre cazurile cu sangerare variceala, dupa indepartarea balonasului, metoda este utilizata pentru efectul hemostatic imediat in scopul castigarii de timp pentru resuscitarea pacientului si instituirea unei metode de tratament cu efecte durabile (scleroterapie, chirurgie).

Insertia tubului este destul de dificila si greu suportata de bolnavi. Necesita o echipa antrenata de 2-3 persoane. Controlul repetat al mentinerii pozitiei sondei precum si aspirarea continutului esofagian sunt absolut necesare (la fiecare ora). Mentinerea balonasului esofagian se face pentru 12 ore dupa care se face o decomprimare temporara. Terapia specifica si deci extragerea sondei trebuie sa se faca dupa cel mult 24 de ore.

Esecul hemostazei poate avea 2 cauze principale: pozitionarea incorecta si diagnosticul eronat al cauzei sangerarii. In prima situatie (si de fapt aceasta trebuie sa fie prima supozitie in caz de esec al hemostazei) se reinsera sonda de catre o persoana experimentata. Daca hemoragia continua se va relua examenul endoscopic, chiar cu sonda pe loc (decomprimata si impinsa mai jos in stomac) pentru a depista o eventuala alta cauza de sangerare.

Complicatiile sunt numeroase, de la aspirate la deces trecand prin posibilitatea

perforat iilor esofagiene, aritmii cardiace, edem pulmonar, ulceratii locale.

TRATAMENT CHIRURGICAL AL HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA

INGRIJIREA PREOPERATORIE

Pregatirea preoperatorie a pacientului reprezinta masurile de examinare, supraveghere,

tratament si ingrijiri, efectuate pentru a preantampina eventualele accidente in timpul sau

imediat dupa operatie.

Planul de interventii preoperatorii cuprinde:

masuri generale sau uzuale

masuri speciale

masuri de urgenta

Maasuri generale:

pregatirea psihica si pregatirea fizica

igiena generala

supravegherea

alimentatia preoperatorie

examenul somatic

examenul clinic pe aparate

examenele de laborator

Pregatirea psihica a pacientului.

Pacientii care necesita interventii chirurgicale sunt animati de sentimente de

teama, agitatie, incertitudine pentru diagnostic, anestezie, durere si evolutie

postoperatorie.

Asistenta medicala are responsabilitatea si obligatia:

sa castige increderea pacientului

sa inlature teama si starea de anxietate a pacientului

sa-l incurajeze si sa -i insufle increderea in echipa operatorie

sa nu ii aduca la cunostinta gravitatea diagnosticului ai a interventiei

sa manifeste rabdare si sensibilitate la exprimarea gandurilor si temerile pacientului

sa-i asigure conditii de mediu optime

Pentru protectia psihica a pacientului ziua operatiei ii este adusa la cunostinta

cu cel mult 12 ore inainte iar programarea nu trebuie amanata, in caz contrar

contribuind la cresterea starii de neliniste, tensiune, anxietate, teama

Igiena generala:

Ingrijirea igienica zilnice cuprinde:

baie generala , ingrijirea gurii si a dintilor, taiatul unghiilor,

pieptanatul parului

curatenia patului si a salonului

Supravegherea:

Asistenta medicala observa zilnic si comunica medicului eventualele valori

perturbate pentru:

functii vatale (tensiune, puls, respiratie, temperatura)

scaune si urina, greutate

dezechilibre hidroelectrolitice

La femei se noteaza perioada menstruala, deoarece aceasta contraindica

interventia chirurgicala.

Depistarea afectiunilor cronice (diabet, hipertensiune, TBC, si filis, etilism, epilepsie), antecedente familiale (HTA, neoplasme), interventiilor chirurgicale suferite, contribuie la tratarea lor si usureaza actul operator.

Alimentara preoperatorie consta in administrarea de alimente in functie de afectiunea pacientului, si in cazul nostru bolnavul bea lichide reci daca le tolereaza. Oprim aportul alimentar al pacientului cu o zi inaintea operatiei. Interzicem pacientului fumatul si consumul de alcool. In ziua operatiei pacientul trebuie sa fie constient de necesitatea lipsei hidratarii si

Pentru evacuarea continutului intestinal nu se efectuiaza clisma. Evacuarea completa a colonului este insa obligatorie in cazul interventiilor intraabdominale pentru a evita contaminarea plagii la deschiderea intestinului. Acest lucru este realizat prin spalatura intestinala ortograda.

Aceste pregatiri intestinale limiteaza complicatiile unei defecatii imediate postoperator, reduce flora din colon s i riscurile de atonie gastrointestiala.

Pentru evacuarea preoperatorie vezicala montarea unui cateter este utilizata atunci cand se are in vedere monitorizarea diurezei iar interventiile sunt de durata.

alimentarii pentru evacuarea intestinului si a vezicii urinare.

Examenul somatic:

In urma examenului clinic sunt observate si constatate:

aspectul general al pacientului

culoarea tegumentelor si mucoaselor

greutatea si inaltimea

starea de constienta

starea ganglionilor, muschilor si vaselor

posibilitatea de mobilizare si autoservire

Examenul clinic pe aparate:

Examenul este efectuat de catre medic si consta in:

anamneza, inspectie, palpare, percutie, auscultatie.

Examinarea se incepe de obicei cu aparatul respirator, cardiovascular, digestiv,

urogenital, furnizand datele necesare in vederea efectuarii protocolului operator

si al evolutiei postoperatorii a pacientului

Examene de laborator:

Indiferent de afectiunea pacientului si operatia care urmeaza a i se efectua,

examenele de laborator curente sunt obligatorii pentru completarea examenului

clinic si aprecierea exacta a starii de sanatate

hemoleucograma, glicemia

timp de sangerare, timp de coagulare

grup sanguin si Rh

examenul luar al urinii

Pentru intregirea investigatiilor si in cazul operatiilor mai mari se efectueaza urmatoarele examene:

uree sanguina, probe hepatice

proteinimia, colesterol

VSH, EAB (echilibrul acido-bazic). In cadrul examenelor de laborator sunt cuprinse:

radioscopiile, radiografiile, scintigrafiile

electrocardiograma,electroencefalograma computer tomograf, rezonanta magnetica

nucleara

Pregatirea fizica difera de la pacient la pacient in functie de afectiune, stare generala, examene de laborator si felul interventiei. Pregatirea propriu-zisa incepe din seara dinaintea operatiei si consta in :

restrictie alimentara

evacuarean intestinului si a vezicii urinare

igiena intestinului s i a vezicii urinare igiena corporala si depilarea zone i de interventie

dezinfectarea speciala administrarea de medicatie preanestezica asezarea pacientului pe

masa de operatie dezinfectarea campului operator.

Igiena corporala:

Daca este posibil pacientul face baie sau dus, regiunea ombilicala si zonele de pliuri fiind curatate in special pentru flora cutanata, iar machiajul si lacul de unghii se indeparteaza pentru observarea atenta si corecta a circulatiei.

Contaminarea prin grataj este evitata prin igiena mainii, degetelor, taierea unghiilor. Sunt indepartate bijuteriile, ceasul, peruca, proteza, agrafele de par, lentilele de contact.

Pacienul imbraca cam asa de spital curata si inainte de a fi transportat in sala de operatie i se acopera parul cu boneta

Depilarea zonei de intervetie:

Datorita riscului de infectie prin germenii localizati la nivelul firelor de par, si a riscului de vindecare incorecta a plagii, zona de interventie se depileaza. In jurul locului de incizie se intervine pe o suprafata de 15-25 cm. Prin crema depilatoare (nu produce leziuni tegumentare dar exista riscul de iritare al mucoasei si al reactiilor alergice) si radarea atraumatica pentru evitarea leziunilor cutanate. Depilarea zonei de interventie trebuie afectuata cu cel multe ore inainte de operatie.

Dezinfectarea speciala

Este recomandata sectiilor traumatologice sau chirurgie vasculara s i se aplica cazurilor speciale care necesita bandaj deyinfectant aplicat in seara precedenta interventiei pentru a realza o dezinfectie optima.

In cazul leziunilor inflamatoare, abcese, foliculite, furuncule, flegmoane, operatia se amana pana la vindecarea acestora.

Administrarea de medicatie preanestezica

Prescrierea este efectuata de catre anestezist care decide:

administrarea premedicatiei orale

administrarea premedicatiei i. m.

administrarea premedicatiei in seara dinaintea interventiei

administrarea premedicatiei imediat preoperator

Medicatia utilizata este in general formata din analgezice, anxiolitice, sedative

si hipnotice, eventual ca parasimpatolitic atropina Dupa sedare interzicem pacientului mobilizarile rugandu-l sa ramana in pat.

Medicatia este administrate in timpii ii etapele prescrise, efectul trebuind sa se

instaleze pna la transportul in sala de operatic.

Asezarea pacientului pe masa de operate

transportul pacientului in sala de operatie este efectuat in functie de afectiunea

pacientului fiind insotit de asistenta medicala impreuna cu toata documentatia medicala

- odata preluat de personalul din sala de operatic pacientul este asezat pe masa de operatic

cerintele interventiei pentru regiunea anatomica interesata

- functia cardio-vasculara si pubnonara

varsta pacientului

evitarea leziunilor de compresie

Interventia fiind pe abdomen, poziaia pacientului este decupit dorsal pentru a evidentia jumatatea superioara a corpului se introduce perna sau sul sub mijloc.

Dezinfectarea campului operator:

Dupa toaleta cu apa si sapun este obligatoriu dubla dezinfectare a campului operator cu tinctura de iod Dupa dezinfectare campul operator este acoperit cu campuri sterile. Pentru a impiedica diseminarea florei cutanate, campul operator este uneori acoperit cu folie sterila, adeziva, transparenta prin care se face incizia.

Masuri speciale:

Sunt necesare pentru pregatirea pacientilor cu afectiuni cronice si stare generala alterata:

pacient cardiac si hipertensiv, repaus complet, regim alimentar, hipo-desodat, tratament

de specialitate si sedativ

- pacient pulmonar-tratament de specialitate, dezinfectia cailor aeriene superioare,

reducerea cantitatii de sputa, tratarea dintilor

- pacient renal- probe-examene si tratament de specialitate, regim alimentar, restrictie de

sare 5-8 zile, debit urinar 1000-1500ml/zi

pacient diabetic- sunt determinate valorile glucozei in sange si urina concomitent cu

tratament de pregatire adecvat ( administrarea de insulina, perfuzii), regim alimentar

pentru diabet si se continua aceasta conduita postoperator pentru a preveni complicatiile

la care sunt predispusi diabeticii

pacient hepatic- explorari hepatice, hidratarea pacientului prin regim adecvat,

suprimarea grasimilor si tratament de specialitate

- pacient anemic- cu exceptia anemiei bruale si masive, prin hemoragie, interventia

chirurgicala este contraindicata la refacerea numarului globulelor rosii prin regim

alimentar si tratament corespunzator.

Masuri de urgenta:

In cazul pacientilor cu leziuni la nivelul tubului digestiv nu se administreaza purgative si nu se efectueaza clisma (la nevioe spalatura gastrica sau aspiratie continue)

Pacientii aflati in stare de soc, soc prin hemoragie sunt scosi din starea de soc prin tratament corespunzator in vederea restabilirii functiilor vitale ale organismului.

INGRIJIREA POSTOPERATORIE

Supravegherea si ingrijirea postoperatorie reprezinta ansamblul de interventii efectuate pentru tratarea pacientului pana la vindecarea definitiva.

PLANUL de interventii postoperatorii cuprinde:

- preluarea pacientului, supravegherea pacientului, ingrijirea postoperatorie

Preluarea pacientului:

- pacientul este insotit de anestezist si asistenta medicala dupa terminarea protocolului

operator in timpul transportului in serviciul de reanimare sau sala de suporaveghere,

care sunt amplasate in apropierea salii de operate

- pacientul este asezat int-un pat pregatit cu camp protector, mijloace de pozitionare si

sprijin si la nevoie incalzit.

- In general dupa inte rventie pacientul este adus pe sectie sau este supravegheat timp

de 1 h in sectia A.T.I.

Supravegherea pacientului: supravegherea permanenta a pacientului este obligatorie pentru depistarea eventualelor complicatii legate de anestezie si interventia chirurgicala

Pacientul este observat pentru parametrii functiilor respiratorie si

cardiovasculara, sangerare, durere, stare de confuzie, asfixie, sincopa, soc operator

Medicul anestezist va supraveghea pacientul pana la aparitia starii de veghe

si a reflexelor de aparare, moment din care ramane sub controlul asistentei medicale

Asistenta medicala asigura supravegherea pacientului pentru:

- coloratia pielii, unghiilor, starea extremitatilor si mucoaselor

respiratie si circuilatie, diureza, varsaturi

aport alimentar si functie digestiva

- igiena corporala, mobilizare, administrarea de medicatie

- efectuarea analizelor de laborator solicitate de medic

- securitatea pacientului

- pansamentul plagii si controlul tuburilor de dren, sangerare si hemoragie ingrijirea

postoperatorie:

Pe langa pregatirea patului, lumina in salon va fi redusa, temperatura camerei injur de 20°C.

In functie de interventia chirurgicala si etapa postoperatorie pozitia pacientului este:

- decubit dorsal fara perna cand pacientul se afla sub influenta anesteziei.

- decubit lateral sau decubit dorsal cu capul pacientului intors pe o parte, in timpul efortului

de voma pentru a evita obstruarea laringelui si aspirarea varsaturilor in trahee

decubit lateral in caz de supuratii drenate chirurgical

pozitie semisezanda sustinuta de spatar sau perne in perioada a Il-a postoperatorie.

Respiratia

Asistenta medicala controleaza parametrii respiratorii si anunta urgent medicul la aparitia tulburarilor respiratorii.Printre interventiile efectuate in faza prima postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt:

- stimularea respiratiei

- stimularea expectoratiei

- dezobstruarea cailor respiratorii prin aspiratie

- aplicarea de pipa orofaringiana

- intubatie endotraheala functia cardiovasculara:

- monitorizarea E.C.G., T.A., puls, este recomandata pacientilor aflati in stare critica

postoperatorie

Cele mai intalnite complicatii cardiovasculare sunt: tahicardie, hipotensiune arteriala tahicardie cu hipertensiune arteriala, hipertensiune arteriala, tulburari de ritm

Masurile necesare pentru combaterea eventualelor complicatii cardiovasculare postoperatorii sunt:

- reechilibrarea hidroelectrolitica, echilibrare volemica

- administrarea de antihipertensive, diuretice, analgezice, digitalice, antiaritmice

durerea:

Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de parametrii perceputi de pacient:

- localizare, intensitate, caracter, durata

- localizarea si intensitatea durerilor depind de tipul de operatie

- durere profunda, frecventa, apare dupa interventii intraabdominale

- intensitatea maxima a durerii apare in primele 3 zile postopeatorii, pacientul avand

senzatia de: intepatura, arsura, iradiere, insuportabilitate

- pansamentul excesiv decompresiv, mobilizarea necorespunzatoare cu efectuarea locului

de incizie, tusea, starea de agitatie influenfeaza caracterul si intensitatea durerilor

- tratamentul corect si eficace al durerilor consta in:

- medicare prescrisa numai de catre medicul chirurg

- administrarea corecta a medicatiei (dozare si perioada de timp corecte)

- metode fizice pentru exercitii postoperatorii, relaxare si psihoterapie

- substantele medicamentoase prescrise pentru tratamentul durerilor postoperatorii au

actiune centrala sau periferica iar folosirea de analgetice opiacee prezinta reactii adverse

ca : hipoventilatie, hipotensiune, greata, voma, inhibarea reflexelor de aparare

- dintre metodele fizice enumeram:

- schimbarea pozitiei, masaj, exercitii de mobilizare, adoptarea pozitiilor speciale

- realizarea tehnicilor de respiratie si tuse

- mictiune in decubit dorsal

- etapizarea deplasarii incepand cu aparate ajutatoare si de sprijin

trauma psihica prin durere este o realitate si exprimarea libera a durerii, anxietatii de

catre pacient constituie o prima forma de tratament

- asistenta medicala prin calitatile sale morale si profesionale inlatura cauzele care pot

exagera durerile pacientului prin stres si anxietate:

incertitudinea cu privire la reusita interventiei chirurgicale

incapacitatea de autoservire si control personal ceea ce determina depending pentru

ingrijiri, hrana, deplasare

judecata gresita a evolutiei postoperatorii

- pierderea obisnuintelor zilnice

- impactul handicapului fizic pentru tot restul vietii (amputatie)

restrangerea activitatilor profesionale

restrangerea contactelor familiale si sociale

lipsa de cunostinte si comunicare, incapacitatea morala a asistentelor medicale de a

sustine si influenta pacientul, conduc la crearea unui climat de nesiguranta, teama si

anxietate cu efecte deosebit de negative pentru aceasta

Excretia:

- diureza, mictiunea, functia digestiva sunt direct influentate de:

- specificul interventiei

- anestezic administrat

- forma de administrare a anesteziei

- durata interventiei

In mod normal nevoia de mictiune apare dupa umplere vezicala cu 100-150 ml, dar postoperator prima mictiune are loc dupa 6-8 ore In caz contrar sunt adoptate masuri pentru tulburarile de mictiune postoperatorii:

asezarea pacientului pe plosca

- stimularea zonelor reflexogene

- stimularea medicamentoasa

- sondaj vezical cu ultima solutie

Tulburarilor motilitatii intestinale sunt caracterizate prin:

- oprirea vanturilor, retentie de gaze, balonare, crampe, rectal se introduce un tub de

gaze si se administreaza solutiile medicamentoase indicate

Scaunul apare de regula in a 3-4 a zi, in caz contrar se vor utiliza clsisme

uleioase completate la nevoie de clisma evacuare cu apa si sapun .

Este interzis a se practica clisma purgativa.

Regim alimentar

O data cu restabilirea functiilor digestive este reluat treptat si alimentarea orala. Aportul alimentar este urmatorul : daca din sala de operatie are montata SNG alimentatia se face pe cale parenterala.

In alte conditii

- la 6 h dupa operatie lichide in cantitati mici si regulate

- pacientii operati pe esofag primesc lichide la 24 h dupa operatie

- treptat sunt introduse ceaiul, compotul, supele iar mai tarziu laptele

dupa scaun sunt permise pireuri si alte alimente semisolode

- atunci evolutia postoperatorie este normala, din a 6-a zi alimentatia poate deveni

completa iar la cei operati pe esofag dupa 2 saptamani.

Tempera tura

In urma interventiilor chirurgicale frecvent temperatura corpului scade-hipotermie-prin:

- temperatura scazuta in sala de operatii

- pierderea de caldura, respirator, cutanat sau medicamentos

imbracaminte sumara

Cel mai grav simptom al hipotermiei este aparitia frisonului si tremuraturilor

necontrolate care cresc consumul de oxigen si pun in pericol integritatea

fizica a pacientului.

Se impune incalzirea patului, surplus de paturi, sonda nazala pentru oxigen.

Cresterea temperaturii corpului este cauzata de:

infectia preoperatorie

infectia acuta

complicatii ale anesteziei generale

contaminare cu agenti infectiosi prin transfuzii sanguine si solutii perfuzabile

- combaterea febrei are loc prin metode fizice si conduita indicata de medic

Confuzia manifestari:

- agitatia, insomnia, somnolenta, lentoare in gandire,

hipo-hiperreactivitate la stimuli vizuali si auditivi

tulburari de perceptie, dezorientare temporo-spatiala, pierderea sensibilitatii

- stare de constienta alterata.

Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in :

- stimulare tactila, masaj, mobilizarea

- stimularea bazala (recuperarea capacitatii de perceptie)

- crearea conditiilor de mediu pentru odihna si somn

- informarea pacientului despre locul si timpul unde se afla

stimularea capacitatii de decizie

corectarea interpretarilor eronate

interzicerea consumului de alcool

Mobilizarea pacientului

In paralel cu ingrijirea corporala si a celorlalte masuri enuntate mai sus

reluarea postoperatorie a activitatilor de mobilizare ale pacientului constituie forme de prevenire a urmatoarelor complicatii

staza venoasa

leziuni de decubit

contractura

constipatia

pierderea autonomiei in miscare a pacientului

Mobilizarea timpurie stimuleaza toate functiile organismului si in cazul

interventiilor simple anestezie   locala cu consintamantul pacientului acesta

revine la salon pe picioare (insotit)

In cazul interventiilor ample , mobilizarea incepe in seara sau II- a zi prin

ridicarea pacientului la marginea patului cu picioarele atarnand. In ziua urmatoare pacientul este ajutat sa se scoale in ortostatism si sa faca cativa pas i.

- distanta parcursa va fi marita progresiv in fiecare zi

In cazul cand mobilizarea pacientului din pat este contraindicata, ajutam si

invatam pacientul pentru miscarea memrelor in pat cu efectuarea de respiratii

profunde si regulate pentru o buna ventilatie pulmonara

Inainte de fiecare mobilizare se verifica pulsul si tensiunea arteriala iar

procesul de mobilizare nu trebuie sa afecteze functionarea sondelor,

drenajelor si pansamentul plagii operatorii.