ACTIVITATEA FAGOCITARA 'IN VITRO' LA BOVINE
Cresterea bovinelor in comunitati mai largi sau mai restranse, ridica problema facilitarii transmiterii bolilor contagioase atat la categoria tineret cat si la animale adulte.
Supravegherea profilactica a efectivelor in privinta capacitatii de rezistenta fata de bolile infecto-contagioase implica definirea profilului imun nespecific si specific. Fagocitoza reprezinta una din laturile esentiale ale rezistentei naturale.
Scopul acestui experiment a fost de a stabili conditiile in care testul de fagocitare a particulelor de carbon da rezultatele cele mai bune,selectarea diluantului optim pentru probele de sange ca si definirea unei relatii matematice pe baza careia sa poata fi estimata activitatea fagocitara normala. S-au stabilit de asemenea valorile de referinta pentru aceasta specie.
1. Material si metoda
Investigatiile au fost efectuate pe patru probe de sange provenind de la bovine din biobaza Universitatii. S-au utilizat animale adulte din rasa Baltata Romaneasca.
Sangele a fost recoltat prin punctia venei mamare pe heparina (50 Ui/ml) in seringi sterile. Ulterior, in laborator, probele au fost transferate in tuburi de sticla.
Testarile s-au facut prin tehnica descrisa in capitolul I. Serul fiziologic s-a dovedit a fi un diluant mai bun decat tamponul fosfat salin. Timpii de prelevare a probelor intermediare au fost de 10´ ,15´ ,20´ ,30´ ,35´ ,45´ si 1 ora. Dupa 24 ore a aparut o hemoliza slaba care a influentat rezultatul citirii spectofotometrice.
Probele au fost prelucrate in termen de maximum 1 ora de la prelevare.
Valorile densitatilor optice ale supernatantelor dilutiilor finale (in ser fiziologic) au fost exprimate in unitati de densitate optica (UDo) . Pornind de la aceste valori au fost calculate mediile si deviatiile standard ale densitatilor optice pentru fiecare citire si au fost calculati coeficientii dreptei de regresie caracteristice pentru reactia:
F = f (timp) sau F = fagocitoza
f=functie
y=ax+b y=fagocitoza
x=timpul
a ,b = c o e f ic i e n t i
Datele obtinute pentru bovine au fost ulterior comparate cu cele obtinute pentru celelalte specii urmarindu-se semnificatia statistica a diferentelor prin testul t - Student.
Rezultate
Tabelul 1 reprezinta rezultatele primare obtinute in testul de fagocitoza 'in vitro'. Urmarind aceste valori se observa ca la cele trei animale testate dupa 10 minute doua dintre valori sunt apropiate (0,35 UDo si 0,351 UDo) in timp ce a treia este mult mai mare (0,60 UDo). Media rezultata de aici este de 0,430 UDo. Dupa 15 minute de incubare valorile Do variaza intre 0,28 si 0,71 cu o medie de 0,450 UDo. La 20 minute dupa realizarea amestecului sange + tus de china, densitatile optice pentru cele trei probe oscileaza intre 0,25 si 0,515 UDo, cu o medie de 0,35 UDo; la 30 minute aceste valori sunt cuprinse intre 0,175 si 0,710 UDo. Pentru citirea de la 35 minute se constata valori de 0,165 pana la 0,430 UDo, la cea de la 45 minute intre 0,140 si 0,400 iar la cea de la 1 ora 0,22 UDo si 0,700 UDo. Mediile au fost de 0,41 UDo, 0,29 UDo,0,260 UDo si respectiv de 0,41 UDo.
Valori ale densitatilor optice in testul de fagocitoza la bovine
Tabelul 1
Proba |
Timp |
||||||
10´ |
15´ |
20´ |
30´ |
35´ |
45´ |
1h |
|
Date statistice in testul de fagocitoza la bovine
S² = 0,02 |
10´ |
S² = 0,039 |
15´ |
S² = 0,019 |
20´ |
|
S = 0,144 |
S = 0,198 |
S = 0,138 |
||||
Suma = 0,43 |
Suma = 0,45 |
Suma = 0,35 |
||||
S² = 0,052 |
30´ |
S² = 0,017 |
35´ |
S² = 0,017 |
45´ |
|
S = 0,22 |
S = 0,133 |
S = 0,13 |
||||
Suma = 0,41 |
Suma = 0,29 |
Suma = 0,26 |
||||
S² = 0,041 |
1h | |||||
S = 0,20 | ||||||
Suma = 0,41 |
Analizand in dinamica evolutia acestui parametru la indivizii testati se constata o scadere constanta la proba l, cu o revenire brusca la determinarea de 1 ora. Proba 2 evolueaza similar. In cazul probei 3 scaderea este constanta dar mai putin pronuntata pentru ca la proba 4, 1a care s-au facut doar trei determinari (15,30 minute si 1 ora) evolutia sa fie constanta (0,70-0,71) fara modificari care sa indice fagocitoza.
Coeficientii dreptei de regresie sunt in cazul bovinelor:
a = -95,28
b = 66,104
functia devenind astfel:
y = - 95,28x+66,104
Corelatia stabilita intre timpul de incubare si densitate optica este negativa (r = -0,390) dar indica o interdependenta slaba.
Semnificatia diferentelor intre valorile obtinute la bovine si ovine respectiv iepuri sunt prezentate mai jos:
Testul t
Bovine - Ovine Bovine - Iepuri
15´t = 2,17 nesemnificativ 10´t = 2,59 p < 0,05
20´t = 3,98 p < 0,005 20´ t = 3,25 p < 0,01
30´t = 2,25 nesemnificativ 35't = 3,53 p < 0,01
35't = 4,04 p < 0,005 45´t = 3,58 p < 0,01
45´t = 4,85 p <0,001
1 ht= 1,68 nesemnificativ
3. Discutii
Din analiza rezultatelor se poate constata ca desi evolutia individuala la majoritatea probelor din lot este cea scontata, datorita prezentei probei lipsite de activitate fagocitara mediile lotului sunt repartizate dezordonat, determinand o functie cu aspect de linie franta.
Daca este nevoie de evaluarea capacitatii fagocitare se pot alege trei timpi (de exemplu 15 minute , 30 minute si 45 minute), citirile in aceste momente putand evidentia prezenta sau absenta activitatii fagocitare precum si intensitatea acesteia.
Dupa 1 ora de incubare, probele sunt improprii pentru citirile spectrofotometrice datorita interferentei culorii supernatantului aparuta ca o consecinta a lizei hematiilor.
Testul permite evaluarea in dinamica a activitatii fagocitare si selectarea indivizilor la care procesul de fagocitoza este perturbat, fara a da insa relatii despre nivelul la care apare perturbarea respectiva, putand fi implicate celule diferite (micro- sau macrofage) ca si momente diferite ale mecanismului de fagocitoza. Corelatia stabilita pe baza valorilor experimentale, cu toate ca nu este asigurata statistic, datorita valorilor dispersate, este negativa demonstrand astfel proportionalitatea inversa intre densitatea optica (intensitatea fagocitozei) si timpul de incubare a probelor.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |