ACTIVITATEA FAGOCITARA 'IN VITRO' LA OVINE

ACTIVITATEA FAGOCITARA 'IN VITRO' LA OVINE

Raspunsul imun cu particularitatile sale la ovine este interesant nu numai pentru stabilirea masurilor de protectie cu eficienta maxima in conditii de productie dar si pentru o mai buna cunoastere a materialului biologic din biobazele unitatilor de cercetare.

Stabilirea profilului imunologic inainte de a se initia experimentele cele mai diferite pe aceasta specie (in mod curent hiperimunizari, recoltari de sange), este de mare ajutor, putandu-se astfel elimina erorile in testarile ulterioare in care se vor fo­losi produsele biologice obtinute.

Experimentul a urmarit ca si in cazul bovinelor selec­tionarea unor parametrii normali ai imunitatii nespecifice repre­zentate prin procesul de fagocitoza. A fost testata prin experimen­te repetate varianta optima de lucru utilizand solutii de diluare a sangelui diferite. S-a stabilit evolutia in dinamica a parametri­lor individuali si modul in care acestea se apropie de valoarea medie.

1. Material si metoda

Probele de sange pe care s-a lucrat au provenit de la 5 oi adulte, fatate recent. Sangele a fost recoltat prin punctia venei jugulare in seringi sterile (50 Ui/ml). Heparina de la con­centratia initiala de 5000 Ui/ml a fost diluata cu ser fiziologic la o concentratie de 500 UI/ml. Din aceasta solutie diluata s-au folosit cate 0,1 ml pentru fiecare 0,9 ml sange recoltat. Probele au fost prelucrate apoi asa cum s-a descris anterior. S-a folosit ca diluant serul fiziologic iar timpii de contact au fost de 15 minute, 20, 30, 35, 45, 1 ora.

Valorile obtinute au fost exprimate in unitati de den­sitate optica (UDo) ilustrand turbiditatea (data de particulele de carbune aflate inca in suspensie) respectiv fagocitarea acestora. Datele experimentale au servit pentru definirea dreptei de regresie a densitatii optice - functie de timp. S-au calculat mediile si deviatiile standard pentru fiecare din timpii investigati.

2. Rezultate

Tabelul 2 prezinta valorile individuale obtinute pentru specia ovina in testul de fagocitoza prin inglobarea particulelor de carbon. 0 singura determinare a fost facuta la 10 minute, deter­minare pentru care se obtine o densitate optica ridicata (1,3 UDo). La 15 minute de incubare densitatile optice variaza intre 0,63 si 1,25 UDo, cu o medie de 0,79 UDo. Dupa 20 minute se obtin valori cuprinse intre 0,61 si 0,89 UDo, cu o medie de 0,706 UDo. La 30 minute de incubare valorile scad, fiind situate intre 0,59 si 0,87 UDo cu o medie de 0,670 UDo. Dupa 35 minute, densitatile optice variaza intre 0,58 si 0,84 UDo cu media de 0,64 UDo. La ultimele doua citiri (45 minute si 1 ora) variatiile sunt cuprinse intre 0,55 si 0,75 cu media de   0,608 UDo respectiv 0,51 si 0,75 cu me­dia de 0,58 UDo.

Urmarind probele in dinamica se observa la majoritatea o scadere constanta (fig.2). Proba 1 are valorile cele mai mari situandu-se pe grafic la distanta de celelalte, inclusiv linia determinata de valorile medii, care sunt foarte grupate.

Functia definita de datele experimentale este:

y = -205,14x+170,7

Comparatia dintre cele doua loturi descrisa pana acum demonstreaza diferente. Fata de lotul martor de iepuri aceste diferente sunt nesemnificative. În general valorile densitatilor optice obtinute la ovine sunt superioare celor de la bovine deci in cest sistem fagocitoza este mai lenta la ovine.

Corelatia stabilita intre densitatile optice si timp este negativa (r=-0,934) dar semnificativa statistic (p<0,001), demonstrand astfel o mai buna interdependenta inversa intre cei doi parametrii.

Tabelul 2. Valori ale densitatii optice in testul de fagocitoza la ovine

Proba	Timp
	10´	15´	20´	30´	35´	45´	1h

Date statistice in testul de fagocitoza la ovine

Testul t

Bovine - Ovine  Iepuri - Ovine

15´t = 2,17 nesemnificativ 20´ t = 0,4402 nesemnificativ

20´t = 3,98 p < 0,005  35't = 0,73 nesemnificativ

30´t = 2,25 nesemnificativ  45´t = 0,94 nesemnificativ

35't = 4,04 p < 0,005 

45´t = 4,85 p <0,001

1 ht= 1,681 nesemnificativ

Discutii

Rezultatele obtinute pentru aceasta specie dovedesc ca testul este aplicabil la fel de bine pentru evaluarea activitatii fagocitare la ovine ca si la bovine. Si aici se pot remarca dife­rente intre activitatile fagocitare individuale si se poate de asemenea efectua o comparatie cu dinamica evolutiei parametrului studiat la bovine. Analizand rezultatele individuale se constata o evolutie mai uniforma a valorilor pentru aceasta specie decat pentru bovine si o scadere constanta a densitatilor optice indi­cand absenta hemolizei. Acest lucru se reflecta si in semnificatia coeficientului de corelatie stabilit a carui valoare se conformea­za estimarilor teoretice. In figura 4 se observa situarea in spa­tiul dreptei teoretice definite pentru ovine raportata la celelalte specii. Functia teoretica pentru ovine se situeaza intre cele pentru bovine si iepuri deci o activitate fagocitara mijlocie.