Agalaxia contagioasa a oilor si caprelor

AGALAXIA CONTAGIOASA A OILOR SI CAPRELOR

Boala, cunoscuta popular sub numele de rasfugul alb, este produsa de tulpini patogene de Mycoplasma agalactiae tip A.

CARACTERELE EPIZOOTOLOGICE

Receptivitate se imbolnavesc oile si caprele indiferent de sex si stare fiziologica, dar mai sensibile sunt femelele lactante si, in special, primiparele.

Surse de infectie animalele bolnave si cele trecute prin boala, care elimina germenii prin lapte, secretii oculare, artrite deschise, fecale si urina.

Cai de infectie mucoasele conjunctivala, respiratorie si digestiva, iar la oile lactante si canalul papilar ce se contamineaza de pe mainile mulgatorului. La capre, transmiterea se poate face si transcutanat prin ectoparaziti.

Modul de evolutie si caracterul bolii: enzootico-epizootica, stationara si sezoniera, in perioada de lactatie (lunile mai-octombrie).

Morbiditate: 50-60%, uneori 100%.

Mortalitate mica, de 2-5%.

TABLOUL CLINIC

Perioada de incubatie se incadreaza in limite foarte largi, de la 1 pana la 8 saptamani. Clinic, boala se manifesta prin 3 forme: acuta, subacuta si cronica.

Forma acuta. Se intalneste mai rar si se manifesta ca o boala generala exprimata prin sindrom febril, tremuraturi musculare, ataxie, schiopaturi, conjunctivita si tumefactia limfonodulilor explorabili. in aceasta forma, evolutia este de 6-7 zile, iar mortalitatea poate ajunge la 15%.

Multe din animalele bolnave trec in forma subacuta de evolutie

Forma subacuta Se intalneste mai frecvent si evolueaza cu diverse localizari: mamara, articulara si oculara. Dintre cele trei localizari, cea mamara are frecventa cea mai mare.

Localizarea mamara

- debuteaza prin scaderea sau incetarea brusca a secretiei lactate;

- laptele are culoarea verzuie sau galbuie, este vascos, sarat; in repaus se separa in doua straturi cu prezenta unui sediment grunjos, iar grasimea, lactoza, azotul total si calciul scad;

- boala poate evolua usor, ca o mamita catarala benigna sau grav, ca o mamita parenchimatoasa;

- in forma benigna si daca boala apare la inceputul lactatiei, secretia lactata poate reveni la normal in perioada de muls curenta, dar la cele mai multe cazuri, aceasta se va constata la urmatoarea lactatie;

in forma parenchimatoasa, evolutia este grava:

- glanda mamara este congestionata, edematiata, dureroasa, calda, iar edemul inflamator poate fi prezent si pe fata interna a coapselor;

- secretia lactata inceteaza, prin mulgere fiind obtinute numai cateva picaturi de secretie galben-verzuie;

- deseori mamela se atrofiaza, are consistenta dura si uneori abcese, modificari ce compromit ireversibil revenirea secretiei lactate;

- afectarea mamelei este insotita de hipertrofia limfonodulilor mamari.

Localizarea articulara

se intalneste la miei si iezi, tineret ovin si caprin, berbeci si oi sau capre nelactante

articulatiile, in special cele carpiene si tarsiene sunt tumefiate, dureroase si fluctuante;

animalele bolnave schioapata, merg greu si prefera pozitia decubitala;

la miei, de regula, se constata poliartrita insotita de slabire progresiva si sfarsesc prin moarte;

artritele intervertébrale duc la paraplégie.

Localizarea oculara

in aceasta forma, agalaxia contagioasa la oi si capre se intalneste mai rar si poate evolua cu manifestari benigne sau grave. in localizarea oculara pot fi afectati unul sau ambii ochi. Se constata:

- la debut se observa fotofobie, epifora, conjunctivita;

- in formele usoare, benigne, vindecarea survine dupa 5-7 zile de evolutie;

- in formele complicate (cam la 2-3% din cazuri) - apar modificari grave exprimate prin keratita, ulcer corneean, hernierea cristalinului, panoftalmie si cecitate.

in localizarea oculara pot fi afectati unul sau ambii ochi.

in focarele de agalaxie contagioasa, animalele bolnave pot prezenta una, doua sau toate cele trei localizari, dar pot fi semnalate si altele: testiculare (orhite) si/sau cutanate exprimate prin evolutie papuloasa sau microabcese pe scrotum.

Forma cronica. Se intalneste la tineret si se caracterizeaza prin slabire progresiva pana la cahexie si moarte, in special dupa complicatii cu bacterii de asociatie.

in toate formele de evolutie, femelele gestante pot avorta in ultima perioada sau pot fata la termen, dar produsii sunt neviabili sau bolnavi. Dupa avort, femelele prezinta secretii utero-vaginale.

TABLOUL LEZIONAL

La examenul necropsie se constata modificari corelate cu localizarea procesului infectios si se exprima prin inflamatii serofibrinoase si proliferative, astfel:

in localizarea mamara, principalele leziuni sunt:

galactoforita catarala;

mamita interstitiala sau nodulara;

abcese si atrofie mamara.

in localizarea articulara:

artrite serofibrinoase si apoi purulente;

periartrite;

tenosinovite si bursite;

periostite si osteite.

in localizarea oculara:

conjunctivita;

keratoconjunctivita;

ulcere corneene;

panoftalmie.

DIAGNOSTIC

in agalaxia contagioasa a oilor si caprelor, diagnosticul se presupune pe baza caracterelor epizootologice si a tabloului clinico-morfopatologic si se confirma prin examene de laborator, bacteriologice si serologice.

PREVENIRE

Boala este declarabila, supusa masurilor de carantina de gradul III si inscrisa in lista B a OIE. Pentru profilaxie se vor respecta masurile generale de prevenire a bolilor infectioase si se va face vaccinarea animalelor.

Masuri de prevenire:

- se vor achizitiona ovine si caprine din efective sau zone unde boala nu a fost prezenta in ultimii 2 ani;

- se va evita contactul cu turme in care au fost diagnosticate animale bolnave in ultimii doi ani;

- in focar, pentru prevenirea imbolnavirii animalelor sanatoase, se recoman­da vaccinarea de necesitate;

- vaccinarea oilor si caprelor in cea de a doua perioada a gestatiei folosind un vaccin inactivat (Romania si alte tari europene) sau viu atenuat (Turcia);

- vaccinarea celorlalte categorii de oi si capre, cu vaccin inactivat, in luna mai.

COMBATERE

in efectivul contaminat, se declara boala si se instituie masurile de carantina de gradul III. Animalele bolnave se izoleaza si se supun tratamentului local si general. Se folosesc substante antimicrobiene eficace fata de micoplasme: tilosina, tetraciclina, eritromicina si spectinomicina. in localizarea mamara, administrarea se face dupa muls, de 2-3 ori pe zi. Se inoculeaza antibiotice sub forma de solutii, emulsii sau unguente, timp de 5-7 zile sau pana la vindecarea completa.

Animalele bolnave cu forme grave sau cu prognostic defavorabil trebuie sacrificate. De la acestea se confisca glanda mamara, capul si articulatiile afectate, iar carnea se poate da in consum. Laptele de la femelele cu localizari mamare se sterilizeaza si se distruge, iar personalul mulgator si ustensilele de muls trebuie sa fie permanent spalate si dezinfectate.

Boala se declara stinsa si masurile de carantina se ridica dupa 30 zile de la ultimul caz de vindecare, moarte sau taiere din cauza agalaxiei contagioase si dup ace s-a efectuat vaccinarea de necessitate.