Boala limbii albastre

BOALA LIMBII ALBASTRE

Este produsa de un Orbivirus din familia Reoviridae care se transmite prin tantarii Culicoides si Aedes cu rol de vector, in corpul carora se si replica.

CARACTERELE EPIZOOTOLOGICE

Receptivitate

sunt receptive ovinele si mai rar caprinele si taurinele, iar sensibilitatea cea mai mare o au tineretul si rasele ameliorate, care fac formele cele mai grave; boala se poate intalni si la bubaline, cerbi, antilope, camelide, elefanti si chiar la carnivore, animale care au rol de rezervor natural.

Surse de infectie

- ovinele bolnave:

- ovinele trecute prin boala, animale la care virusul ramane infectant, cel putin 4 luni dupa ce se remit;

- insectele care se hranesc cu sange de la animalele contaminate sau bolnave

- taurinele, animale la care boala evolueaza de obicei subclinic, dar sunt surse importante de virus;

- caprinele, rumegatoarele salbatice, unele rozatoare salbatice, carnivorele, elefantii, camelidele, toate fiind animale la care boala evolueaza de obicei subclinic

Cai de transmitere

virusul se transmite de regula pe cale indirecta prin intepatura insectelor hematofage din genurile Culicoides si Aedes, care inoculeaza virusul infectant dupa cel putin 10 zile de la contaminarea prin sangele supt de la animalele infectate sau bolnave; tantarii contaminati cu virusul limbii albastre raman purtatori pentru toata viata; la aceste insecte, orbivirusul se poate transmite si transovarian, marind astfel baza surselor de infectie

- calea genitala - prin monta, insamantati artificiale sau transfer de embrioni;

- congenital - la embrioni sau fetusi

Factori favo izanti

- sezonul cald, zona geografica cu regiuni tropicale si subtropicale, ploioase, care permit mentinerea si multiplicarea tantarilor;

- distributia si ciclul biologic al vectorilor (tantarilor);

- zonele mlastinoase, lungul cursurilor de apa

Evolutie

are un caracter enzootico-sporadic in efective cu antecedente si epizootie in cele indemne

Pierderi economice

- se inregistreaza pierderi economice deosebit de mari, prin morbiditate, mortalitate, scaderea productiilor de lana, lapte si carne, avorturi, fatari de produsi neviabili sau cu anomalii congenitale;

- in efectivele de ovine, morbiditatea variaza in functie de focar, astfel ca in cele primare poate ajunge la 50-70%, iar mortalitatea la 90-100% (in special la oile cu coarne mari si la cerbul cu coada alba), iar in focarele cu antecedente valorile pot fi de 3-30% si respectiv 20-60%.

TABLOUL CLINIC

Dupa o incubatie de 3-10 zile, uneori de 2-18 zile, iar la bovine chiar de 2-3 luni, boala evolueaza sub mai multe forme: acuta (maligna), subacuta (benigna) sau avortata.

Forma acuta (maligna) se intalneste cand boala apare in efective indemne si se manifesta prin:

- hipertermie pentru 2-4 zile de la debut;

- dispnee;

- limba, puternic edematiata, violacee;

- gura intredeschisa, lasand sa se scurga o saliva abundenta;

- buzele si nasul edematiate, dand aspectul de "fata de maimuta';

- cruste pe pielea narilor si eroziuni pe buze (fig. 31);

- congestia mucoasei nazale;

- jetaj initial seros, seromucos, apoi purulent;

- eroziuni pe gingii si papilele din cavitatea bucala;

- congestii si hemoragii, culoare violacee si sensibilitate in zona buletului coronarian;

- apatie, depresie, deplasare greoaie pe genunchi sau pe coada, decubit;

- uneori dezongulari, caderea lanii

- tulburari oculare (conjunctivite, cheratite);

- diaree, uneori sanguinolenta;

- semne de bronhopneumonie;

- tulburari nervoase (torticolis, prostratie, frisoane)

Forma subacuta (benigna) se caracterizeaza prin aceleasi simptome, dar de intensitate mult mai redusa, fiind forma obisnuita de evolutie. De regula, dupa un episod initial cu evolutie maligna, acuta, boala trece intr-o forma benigna, cu o durata de evolutie mai lunga, de peste 2-3 saptamani, dupa care animalele se vindeca sau mor, nivelul de mortalitate variind in limite foarte largi (20-60%). Oile gestante pot avorta sau fata miei subdezvoltati, ataxici, orbi, cu malformatii (anomalii) fetale: displazie retiniana, edeme si spasme ale membrelor, hidrocefalie, hipoplazie si degenerescenta cerebrala.

Forma avortata Manifestarile clinice sunt discrete si dupa o evolutie de 2-3 saptamani animalele se vindeca. in aceasta forma se constata:

- indispozitie;

- oboseala;

- febra;

- stomatita;

- rinita catarala

TABLOUL MORFOPATOLOGIC

in febra catarala a oilor, leziunile sunt destul de caracteristice, fiind prezente, in special, in cavitatea bucala, la rumen, cord si musculatura striata. Pe langa leziunile constatate la examenul clinic, se mai observa:

edeme, congestii, hemoragii, necroza si ulcere in cavitatea bucala, rumen, cord, musculatura striata;

edeme si infiltratii gelatinoase ale tesutului conjunctiv de la nivelul capului;

distrofia fasciculelor musculare;

eritem cutanat si hemoragii in regiunea coroanei

uneori, desprinderea cutiei de corn;

hemoragii la baza arterei pulmonare;

necroze de-a lungul pilierului anterior al rumenului si gutierei esofagiene. Ultimele doua modificari pot fi considerate caracteristice, chiar

patognomonice pentru boala limbii albastre

DIAGNOSTIC

in boala limbii albastre, diagnosticul este usor de presupus si se precizeaza pe baza caracterelor epizootologice si a tabloului clinico-lezional in zonele in care boala se intalneste enzootic, dar este dificil de precizat cand apare in arii indemne. Diagnosticul de certitudine se face prin examene de laborator: virusologice, serologice si bioproba pe miei.

PREVENIRE

In prevenirea blue-tongue, se vor respecta masurile generale de prevenire a bolilor infectioase si se va efectua vaccinarea animalelor receptive. In tarile (zonele) libere de blue-tongue se impune numai respectarea masurilor generale de evitare a aparitiei bolii, vaccinarea fiind interzisa.

Principalele masuri generale de prevenire:

- se interzice importul de rumegatoare din tari contaminate sau se va admite din efective indemne numai dupa ce in respectiva tara au trecut cel putin 6 luni de la stingerea ultimului focar de blue-tongue;

- se interzice importul de materiale biologice (lichid seminal, ovule, embrioni), provenite de la animale din zone sau tari in care evolueaza boala sau sunt suspecte de blue-tongue

- se face dezinsectia repetata a animalelor si a adaposturilor in care se cresc animale receptive, actiunea scazand semnificativ riscul de patrundere a virusului in tari si zone indemne;

- se va supraveghea prezenta vectorilor (tantari) in ariile in care sunt crescute animale receptive;

- se vor efectua lucrari de desecare si drenaj in zonele mlastinoase si de-a lungul raurilor in ariile cu animale receptive;

- se va supraveghea prezenta carnivorelor si rozatoarelor in fermele cu animale receptive;

- se va evita pasunatul pe pasuni cu umiditate in exces, seara si in cursul noptii;

- se va evita contactul cu rumegatoare salbatice;

- se va supraveghea circulatia mijloacelor de transport si se va face dezinsectia sistematica pentru reducerea la zero a posibilitatilor de vehiculare a vectorilor.

- in tarile cu antecedente de boala sau in care inca se mai inregistreaza cazuri, pe langa aceste masuri generale de prevenire, se recomanda si aplicarea masurilor de profdaxie specifica (vaccinarea).

Vaccinarea

Se pot folosi vaccinuri vii modificate sau inactivate, dar acestea din urma, nu mai sunt utilizate pentru ca determina o imunitate de scurta durata;

- vaccinarea se face anual, cu aproximativ 30 de zile inainte de perioada cand boala

apare in mod obisnuit intr-un areal;

- imunitatea se instaleaza cam la 10 zile de la administrarea vaccinului si dureaza 3 (6)-12 luni, in functie de tipul de vaccin, cel viu modificat fiind mult mai eficace;

- vaccinul viu modificat administrat in apropierea sezonului de monta sau la femele

- gestante (la 4-8 saptamani de gestatie) poate induce anestru la oaie, infertilitate la berbec si, respectiv anomalii fetale; incidenta maxima a anomaliilor se constata in cazul in care vaccinarea se face in saptamanile de gestatie 5 si 6;

- administrarea vaccinului viu trebuie facuta in perioada cand vectorii vii (tantarii) nu sunt activi, deoarece in corpul acestora virusul vaccinai se poate reasorta genetic, redevenind patogen;

- mieii proveniti din mame imunizate beneficiaza de anticorpi maternali, vaccinarea acestora fiind eficace numai dupa reducerea sau disparitia acestora din organism.

COMBATERE

Boala este inscrisa in lista A a OIE, iar la aparitie se declara si se impune carantina de gradul 1. Principalele masuri de combatere sunt diferite in functie de statutul de tara sau zona indemna sau cu evolutie enzootica

in tarile in care boala este prezenta, se aplica urmatoarele masuri, pe langa cele generale de prevenire:

- oile cu forme severe de boala se ucid;

- oile la care boala evolueaza cu semne usoare se izoleaza in locuri protejate de actiunea directa a razelor solare si se supun unui tratament complex: de sustinere, simptomatic, igieno-dietetic si cu antiinfectioase pentru a preveni sau combate eventualele infectii bacteriene de supraadaugare;

- izolarea si tratamentul oilor bolnave trebuie sa asigure evitarea extinderii bolii in efectiv sau in afara focarului;

- in focar, animalele clinic sanatoase se vaccineaza de necesitate.

- in tarile sau regiunile indemne, la confirmarea unui caz de evolutie a blue-tongue, tot efectivul se supune masurilor de stamping-out