CERCETARI DE TEREN SI EXPERIMENTALE PRIVITOARE LA POLUAREA MICOTICA A NUTRETURILOR CA FACTOR DE RISC ASUPRA SANATATII ANIMALELOR SI OMULUI

Universitatea: UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA, CLUJ-NAPOCA

Tematica grantului se inscrie in programul de «clarificare si de solutionare rapida» a unor probleme care s-au constituit intr-un proiect de supraveghere a sigurantei consumatorului, oferite de industria alimentara a nutreturilor. Masurile prevazute in acest proiect s-au elaborat sub egida Comisiei Europene pentru Sanatate si Protectia consumatorului. Trecerea in mileniul trei acrediteaza ideea ca in agricultura baza puterii a trecut de la sectorul afacerilor la detailist. Acesta se comporta ca si custode pentru consumatorul care cel mai adesea este amplasat in centrul strategiilor de marketing.

Intratrea intr-o era noua a exigentelor are la baza expresia: «pe masa omului - ajunge ceea ce mananca animalele».

Reglementarile europene actuale au apropiat foarte mult standardele de productie a nutreturilor de cele din industria alimentara. Potrivit acestora, intreprinderile producatoare de nutreturi trebuie sa se asemene in proportie tot mai ridicata cu intreprinderile care produc alimente iar nutreturile trebuie sa fie libere de factorii nocivi si sa corespunda celor mai performante conditii nutritionale si igienice. Deci, intr-o Europa dezvoltata, lantul de nutreturi trebuie sa devina un lant alimentar care se bucura de increderea consumatorilor. Din pacate, in ultimii ani, aceasta incredere a fost stirbita ca urmare a poluarii cu : agenti microbieni, miceti si micotoxine, organisme modificate genetic, diferiti aditivi alimentari (antibioticele utilizate ca factori de crestere, hormoni) etc.

Increderea consumatorilor se poate restabili doar daca animalele au asigurate produse alimentare care satisfac conditiile:

. confera siguranta nutritionala la animale;

. confera siguranta omului (contin numai sortimente naturale, nu au in structura organisme modificate genetic si nu exercita actiuni nocive) ;

. confera siguranta mediului.

Acestea duc la concluzia ca in conditii de intesificare a cresterii animalelor este necesar sa fie folosite produse alimentare din care rezulta reziduuri neorganice si emanatii de gaze mai putine.

Plecand de la considerentele prezentate mai sus, s-au efectuat cercetari cu dorinta de aliniere la metodologia internationala cea mai performanta si de intensificare a cunoasterii in domeniul nutritiei si alimentatiei animalelor domestice.

Cercetarile efectuate sunt parte integranta din structura planului strategic de dezvoltare a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Cluj-Napoca.

STADIUL ACTUAL AL CUNOASTERII IN DOMENIU.

Mucegaiurile care se dezvolta in alimente pot produce substante otravitoare a caror efecte au fost cunoscute din timpuri stravechi, istoria evocand distrugeri provocate de acestea la om.

In literatura sunt citate date conform carora in natura ar exista un mare numar de micotoxine, din care au fost identificate peste 200 de specii. Practic, nu se cunosc zone pe glob indemne si se apreciaza ca 25-60% din cerealele lumii sunt contaminate cu micotoxine cunoscute, produse mai ales de fungi din genurile Aspergillus, Fusarium, Penicillium.

Raspandirea diferitelor specii de fungi, precum si concentratia in micotoxine a hranei este influentata de conditiile pedo-climatice. O situatie precisa a distributiei geografice a micotoxinelor a fost facuta intr-un studiu prezentat in 1977, la prima conferinta despre micotoxine a Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), Organizatiei pentru Sanatate Mondiala (WHO) si Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Aceasta a aratat ca in alimentele si nutreturile contaminate natural cu fungi se gasesc in concentratii mari doar sapte micotoxine: aflatoxina, ochratoxina A, patulina, zearalenona, tricotecenele, citrinina si acidul penicilic.

Distributia micotoxinelor in diferite zone ale globului se caracterizeaza prin urmatoarele:

- in regiunile reci (Canada, nordul SUA si majoritatea tarilor europene) domina aflatoxinele (exceptie fac produsele de import provenite din tarile calde) dar foarte importante sunt: vomitoxina, zearalenona, ochratoxina, DAS, toxina T-2 si toxina HT-2;

- in sudul si centrul Europei, unde se cultiva porumb (Suedia, Austria, Ungaria), domina fusariotoxinele (vomitoxina, zearelona, toxina T-2);

- in nordul Europei (Danemarca, Polonia) pe primul loc se afla ochratoxina A;

- in regiunile calde si umede din America Latina, Asia, Africa si anumite zone din Australia, mai raspandite sunt aflatoxinele.

Micotoxinele din nutreturi produc la animale tulburari cu manifestari diverse, de la reducerea consumului si a bioconversiei hranei la imbolnaviri de gravitate variabila, pana la moarte, simptomatologia fiind mai mult sau mai putin caracteristica. Astfel, mucegaiul roz al stiuletelui de porumb produce vomitoxina denumita si "factorul de refuz al hranei", la care sunt sensibile mai ales porcinele, zearalenona duce la tulburari de reproductie la vacile de lapte si la porci (mamite, atrofie ovariana), ochratoxina induce leziuni renale, iar fumonisina determina tulburari nervoase la cal, toxina T-2 provoaca leziuni bucale la pasari, iar alcaloizii din Secale cornutum determina modificari ale sistemului nervos si necroza extremitatilor.

Micotoxinele reduc rezistenta organismului fata de alti factori patogeni.

Micotoxinele din nutreturi sau metabolitii lor se transfera in carnea, laptele, ouale si alte produse ale organismului animal, existand un important potential de actiune asupra sanatatii umane.

Legislatia care reglementeaza si stipuleaza nivelele maxime admise la diferite micotoxine, difera. Astfel, in SUA exista o legislatie pusa la dispozitia agentiilor sanitare, care realizeaza controlul de calitate al alimentelor. In Europa de Vest restrictiile sunt mai severe dar acestea se refera doar la anumite sortimente. In putine locuri din Europa, legislatia stabileste nivelul maxim de micotoxine admis in alimente. De exemplu, in Danemarca este stabilit nivelul maxim de ochratoxina admis in carnea de porc. Astfel, la valorile de 10-15 ppb in ficat sau rinichi, acestea se confisca iar daca valorile depasesc 25 ppb se confisca intreaga carcasa. Ochratoxina ajunge In lapte, mai ales, din cerealele contaminate. Ca urmare, WHO (OMS) a propus ca limita admisa de ochratoxina A in cereale si produsele derivate din ele sa, nu depaseasca 5 ppb. Aceasta a fost adoptata si de Danemarca si Suedia.

Astazi, tot mai mult, problema micotoxinelor din nutreturi si alimente este abordata nu numai prin prisma profilaxiei infestarii si dezvoltarii fungilor, ci si prin cea a reducerii efectelor daunatoare a micotoxinelor din hrana contaminata (inclusiv intensificarea raspunsului imun al organismului). Modul acesta de a privi lucrurile pleaca de la modificarile nutritionale datorate micotoxinelor. Absorbite din lumenul intestinal, acestea sunt duse la ficat prin circulatia portala. In procesul de detoxificare hepatica au loc reactii de oxido-reducere care folosesc glutationa. Glutationa (formata din metionina si cistina) pune la dispozitie metionina. Ca urmare, epuizarea metioninei se repercuteaza asupra cresterii si, in general, asupra eficientei utilizarii nutretului.

Dar exista nenumarate date care arata ca in ciuda rezultatelor pozitive obtinute in domeniul cercetarii micotoxinelor din hrana, mai sunt inca multe necunoscute. In permanenta, sunt descoperite noi micotoxine dar limitarea efectelor acestora si a cantitatilor de reziduuri in produsele animalelor ridica raspunderi tot mai mari biotehnologiilor responsabile de protectia consumatorilor.

OBIECTIVELE CERCETARII

Cercetarile efectuate au avut obiectivele :

- Estimarea distributiei fungilor in nutreturi provenite din ferme de crestere a animalelor si de productie a nutreturilor situate  in zonele Transilvaniei: gradul de contaminare si incidenta speciilor dominante, in corelatie aprecierea caracterelor organoleptice si de laborator) ;

- Studii epidemiologice care sa puna in evidenta repercusiunile consumului de nutreturi mucegaite asupra sanatatii si productiei animalelor ;

- Cercetari experimentale pe animale hranite cu nutreturi mucegaite natural pentru cunoasterea modificarilor induse in starea de sanatate si productie a acestora ;

- Determinarea continutului in diferite micotoxine a nutreturilor cercetate si a unor factori indicatori ai poluarii micotoxicologice ;

- Abordarea si imbunatatirea unor metode de investigatie si apreciere a continutului hranei in micotoxine.

Obiectivele cercetarilor au fost abordate pe parcursul a trei etape anuale. Cercetarile au vizat urmatoarele:

I. Aprecierea calitatii nutreturilor corelata cu importanta acesteia in protectia sanatatii animalelor si omului.

I.1. Rezultatele investigatiilor privitoare la calitatea unor nutreturi provenite din ferme in care s-au inregistrat tulburari in starea de sanatate a animalelor

Material si metode de lucru

S-au cercetat un numar insemnat de probe. Din acestea, prezentam calitatea a 20 probe de nutreturi diferite, care au fost prelevate din ferme situate in zona centrala a Transilvaniei. Recoltarea si formarea probelor s-a efectuat respectand normativele in vigoare.

S-au determinat:

- caracterele organoleptice: structura (proportia de participare a diferitelor componente, prezenta de corpi straini etc.), culoare, miros, senzatia palpatorie;

- compozitia chimica bruta: continutul in apa si substante volatile, respectiv, in substanta uscata (MS sau SU) prin uscare la 103±2°C; materii azotate totale (MAT sau PB) prin metoda Kjeldahl (Nx6,25); celuloza (CB) prin hidroliza succesiva (fierbere in solutie 1,25% de acid sulfuric, apoi in hidroxid de sodiu) si separarea sarurilor minerale dupa calcinare la temperatura de 550°C; cenusa bruta (CB sau MM) - prin calcinare la 550°C si substante extractive neazotate (SEN sau EN) - calculate prin diferenta;

- prospetimea proteinelor: continutul in baze usor hidrolizabile (amoniac liber) - prin distilare si colectarea amoniacului in solutie de acid sulfuric;

- prospetimea grasimilor: indicele de aciditate (I.A. exprimat in mg KOH/g grasime);

La nutreturile care au prezentat modificari organoleptice s-au efectuat examene:

- bacteriologice: NTG sau numarul total de germeni aerobi mezofili;

- micologice: numar de fungi (UFC/g) si identificarea speciilor. S-a folosit metodologia standardizata (singura modificare a vizat prima dilutie decimala: 5 g proba in 45 ml apa distilata in care s-a adaugat emulgator - Tween 80).

Rezultate obtinute si discutia lor

In tabelul 1 este prezentata compozitia chimica bruta a nutreturilor cercetate.

Tabel 1

COMPOZITIA CHIMICA BRUTA (% MS) A NUTRETURILOR CERCETATE

Din analiza datelor a rezultat ca:

- la majoritatea nutreturilor cercetate umiditatea a fost crescuta sau foarte crescuta, fata de limitele normale;

- nivelul proteic, atat la fanul de leguminoase cat si la unele fanuri naturale, a fost scazut. La examenul organoleptic al fanurilor de leguminoase, s-a evidentiat un grad de scuturatura ridicat si prezenta de multe tulpini lignificate, caractere ce explica reducerea continutului in proteine;

- nivelul proteic al nutreturilor combinate si compuse (amestecuri de concentrate) a fost ,de asemenea, scazut. La animalele hranite cu ratii formate din aceste nutreturi s-a obtinut rezultate productive nesatisfacatoare. Acestea s-au corelat cu datele obtinute la ancheta epidemiologica care au evidentiat o incidenta crescuta a cazurilor de morbiditate si mortalitate;

- modificarile de compozitie chimica s-au asociat cu valori ale indicatorilor chimici si/sau mico-bacteriologici de calitate peste limitele normale (tabel 2);

- multe radacini au fost mucegaite si au prezentat zone intens alterate.

Tabel 2

VALORILE INDICATORILOR DE CALITATE LA NUTRETURILE CERCETATE

Nr. crt.	Nr. proba	Specificare nutret	Bacterii mil/g	UCF mil/g.	Alte determinari si observatii
		Fan leguminoase			tulpini lignificate, calitate mediocra
		Fan leguminoase			tulpini lignificate, calitate mediocra
		Fan leguminoase			calitate mediocra
		Fan natural (oi)			tulpini lignificate, scuturatura mare
		Gozuri			seminte de plante toxice
		N.C. gaini oua
		N.C. pui broiler			NH3 = 22,75 mg% I.A. = 51,18 mg KOH /g grasime
		Ameste Concentrate			NH3 = 25,41 mg% I.A. = 234 mg KOH/g grasime
		Srot soia			NH3 = 39,69 mg% I.A. = 26,63 mg KOH /g grasime
		Porumb insilozat	aciditate totala: 168,3 grade; continut (%) in acizi: lactic = 1,52; ac. acetic = 1,01; ac. butiric = 0,52; pH = 3,5
		Sfecla furajera	Corpi straini: mult pamant Grad mare de mucegaire

- cresterea marcanta a continutului in amoniac liber, la nutreturile concentrate, demonstreaza ca proteinele din acestea au atins un grad avansat de descompunere, rezultand baze usor hidrolizabile;

- indicele de aciditate a grasimii mult marit, la aceleasi nutreturi, confirma ca si acestea au suferit procese de alterare. In asemenea conditii, cu siguranta, si vitaminele liposolubile (mai ales vitamina E) au fost supuse unor procese de inactivare;

- la modificarile chimice ale nutreturilor se adauga o incarcatura bacteriana si micotica foarte insemnata. Micetii cu incidenta cea mai crescuta au apartinut genurilor: Aspergillus (A. flavus, A. ochraceus, A. niger), Penicillium, Mucor, Rhizopus (R. nigricans, R. stolonifer);

- porumbul insilozat a prezentat modificari de culoare si miros. Determinarile chimice de calitate au pus in evidenta: pH-ul scazut si un continut mare de acid acetic, precum si de acid butiric;

- la sfecla furajera s-a constatat poluarea cu mult pamant.

Coroborarea rezultatelor investigatiilor efectuate, a relevat ca in activitatea de producere, conservare si manipulare a nutreturilor studiate, au existat nenumarate abateri de la normele tehnologice.

La cele prezentate, se adauga constatarea ca in multe cazuri, cand probele au fost trimise la laborator prin delegat, ambalarea lor era necorespunzatoare, iar buletinele de expeditie erau intocmite,de multe ori, superficial si incorect.

Concluzii si propuneri

1. S-a apreciat, prin metodologie complexa, calitatea unui numar de 20 de probe de nutreturi provenite din unitati de crestere in care s-au inregistrat tulburari in sanatatea si productia animalelor.

2. Majoritatea nutreturilor au prezentat modificari organoleptice si chimice, asociate cu o incarcatura ridicata de fungi si bacterii, valorile fiind mult crescute fata de normele admise de legislatie. Acestea au putut fi luate in considerare, fiind socotite drept cauze ale rezultatelor productive reduse obtinute de la animale.

3. Avand in vedere ca tehnica alimentara si calitatea diferitelor sortimente de nutreturi sunt esentiale pentru obtinerea de alimente sanatoase, modificarile calitative ale hranei animalelor, care a fost

cercetata, au generat temeri ca produsele acestora pot contine substante transferatedin nutreturi,  care pot constitui un pericol pentru siguranta alimentara a populatiei umane.

4. Numeroasele deficiente existente in practicile de producere a nutreturilor si de nutritie si alimentatie a animalelor din perioada actuala, in tara noastra, ne indreptatesc sa insistam asupra nevoilor de imbunatatire a:

- instruirii personalului care raspunde de igiena alimentatiei animalelor;

- normelor legislative referitoare la siguranta hranei si aliniere la legislatia UE;

- metodologiei de control a calitatii nutreturilor (cu implementarea HACCP) si de aplicare a sanctiunilor severe in cazul constatarii unor fraude sau abateri de la normele legislative.

Totodata, am facut propunerea de antrenare a tuturor cercetatorilor din invatamant si unitatile de profil la practicarea unor strategii uniforme de apreciere a calitatii nutreturilor si a tehnologiilor nutritionale.

I.2. Cercetari privitoare la calitatea unor nutreturi corelata cu infestarea micotica si cu impactul asupra sanatatii rumegatoarelor, din ferme situate in centrul Transilvaniei

Material si metode de lucru

S-au efectuat anchete epizootologice in ferme unde s-au inregistrat cazuri de morbiditate si reducere a productiilor la taurine. Totodata s-au recoltat probe de nutreturi in vederea analizelor de laborator.

In laborator s-a determinat:

- compozitia chimica bruta, prin analizele conventionale (Weende);

- incarcatura cu miceti si identificarea speciilor cu incidenta crescuta. Pentru aceasta s-au facut insamantari in mediu Sabouraud solid, incorporind cite 1 ml din dilutiile 1/10.000 respectiv 1/100.000. S-au incubat la 24°C, facand citirile dupa 3 zile (pentru micetii de suprafata), respectiv, dupa 5 zile (pentru coloniile din profunzime). Rezultatul a fost exprimat in UFC (unitati formatoare de colonii de miceti) per gram nutret, numarul acestora fiind reprezentat de media dintre numerele citite la cele doua dilutii.

La viteii morti, proveniti din aceste ferme de productie, s-a efectuat examen necropsic morfologic si histologic (la probe prelevate din organe).

Rezultate obtinute si discutia lor

Rezultatele investigatiilor epidemiologice au relevat, ca si in alte cazuri, o legatura directa intre incidenta imbolnavirilor la animale, reducerea productiei si calitatea nutritiei si alimentatiei acestora.

Datele obtinute in cecertarile de laborator sunt prezentate in tabelul 3.

Tabel 3

CONTINUTUL IN SUBSTANTA USCATA (in %) A NUTRETURILOR CORELAT CU INCARCATURA MICOTICA

Fig.1. Imagini de culturi de miceti din probele cercetate (fungi dominanti: Aspergillus niger, Penicillin

sp., Fusarium sp.)

Majoritatea micetilor care s-au dezvoltat in furajele cercetate fac parte din grupa fungilor cu potential micotoxigen (fig.1). In afara de micotoxine, in masa nutretului infestat rezulta produsi de degradare a substratului organic care maresc potentialul patogen al hranei. Ca urmare, se poate considera ca tulburarile de reproductie care au existat in efectivele de bovine studiate, au fost cauzate de hranirea cu furaje infestate, fiind cunoscuta influenta care o exercita micotoxinele asupra organelor genitale, asupra ficatului dar si a altor tesuturi si organe.

Desi nu s-au efectuat cercetari asupra produselor alimentare exista premiza ca laptele si alte produse provenite de la animale, pot transfera substantele toxice la om, cu consecinte la fel de periculoase.

Concluzii

1. Ancheta epidemiologica efectuata in diferite ferme de bovine din Transilvania, a dus la constatarea ca tulburarile de sanatate si productie inregistrate la animale, s-au corelat cu o calitate slaba a nutreturilor si cu o hranire defectuoasa.

2. Investigatiile efectuate la probele de nutreturi prelevate din fermele respective, au evidentiat o poluare micotica insemnata cu specii de fungi care au potential toxigen crescut.

3. Rezultatele obtinute confirma faptul ca modificarile morfologice si histologice decelate la examenul necropsic al viteilor, sunt un semn evident al actiunii micotoxinelor acumulate in masa furajulor degradate, asupra animalelor care le-au consumat.

4. Consecintele grave ale consumului de furaje poluate micotoxicologic atat la om cit si la animale ne indeamna sa facem pasi rapizi inspre solutii noi de producere si stocare a furajelor, astfel prevenind dezvoltarea de fungi toxigeni in masa acestora.

II.1.Cercetari asupra continutului in ergosterol si zearalenona la porumbul provenit din culturi de pe raza judetelor Cluj si Alba.

Material si metode de lucru

Au fost prelevate, la intamplare, 70 de probe de porumb din recolta anilor 2001 si 2002 din unitati agricole de pe raza a doua judete din Transilvania (Cluj si Alba) in luna octombrie 2002.

La toate probele s-au efectuat analize, determinindu-se continutul in zearalenona si ergosterol, cel din urma fiind socotit ca si indicator al poluarii fungice.

Determinarile s-au facut prin separare cromatografica cu ajutorul HPLC.

Rezultate obtinute, discutii si concluzii

Ergosterolul determinat in probele de porumb a avut valori cuprinse intre 0,2 - 72 mg/kg graunte, cu o valoare medie de 4,3 si un continut median de 1,8 mg/ kg. MULLER si col., considera ca probele de porumb cu o valoare a ergosterolului de pana la 2,8 mg/ kg au o calitate comerciala corespunzatoare. Raportand la aceasta valoare, probele de porumb din Transilvania, s-a constatat ca acestea indeplinesc criteriul de calitate in proportie de 67 %.

Pe de alta parte, alti autori (Schnürer si Jonsson) propun o ierarhizare a calitatii cerealelor in functie de continutul in ergosterol. Conform acesteia, nutreturile cu un continut in ergosterol de pana la 6 mg/kg pot intra in hrana animalelor, cele cu un continut de peste 15 mg/kg fiind improprii consumului. Dupa acesti autori, ar insemna ca din totalul de 70 probe de porumb analizate, 90% au fost corespunzatoare consumului animalelor, iar 3% trebuie eliminate.

Zearalenona a fost detectata in 54% din probele analizate, si a avut valori cuprinse intre 4 si 2250 µg / kg, cu un continut mediu de 326 µg / kg si o valoare mediana de 73 µg / kg. Curtui si colab., care au analizat probe de porumb provenite din vestul Romaniei au detectat zearalenona in 13% din probe, cu un continut median de 250 µg / kg si o valoare maxima de 1200 µg / kg .

I  In comparatie cu celelalte tari europene, s-a constatat ca la probele de porumb provenit din din Romania, s-a gasit un grad inalt de contaminare cu zearalenona. De exemplu, Lew si colab. au gasit un continut de zearalenona cuprins intre 40 si 90 de µg / kg la probele recoltate in Austria, intre anii 1996-1998,cu o valoare maxima a zearalenonei ce nu depasea 340 µg / kg (tabel 4).

Tabel 4

CONTINUTUL IN ERGOSTEROL SI ZEARALENONA A PROBELOR DE PORUMB

PROVENITE DIN TRANSILVANIA

Dupa directivele Ministerului pentru Agricultura, Nutritie si Protectia consumatorului German, continutul in zearalenona din hrana porcilor nu trebuie sa depaseasca 250 mg/kg, iar din cea a vacilor, 500 mg/kg. Valorile prevazute pentru animalele tinere sunt chiar mai mici.

Luand ca referinta aceste normative, se constata ca 11% din probele de porumb analizate de noi sunt improprii consumului porcilor.

Daca se compara datele obtinute la porumbul cultivat in cei doi ani: 2001 si 2002 (tabel 4), se constata ca nivelul ergosterolului ca si cel al zearalenonei a fost mai ridicat la probele din anul 2001. Aceasta se poate explica ca fiind consecinta precipitatiilor crescute in anul 2001. Astfel, pe parcursul lunilor aprilie-octombrie precipitatiile au fost de 520 mm/mp in anul 2001 si de 405 mm/mp in anul 2002.

II.2. Cercetari privitoare la degradarea zearalenonei in rumen, prin experimente "in vitro"

Zearalenona (ZON), micotoxina nesteroida estrogenica este produsa de diferite specii de Fusarium. Este implicata in numeroase micotoxicoze, in special la porc, la care produce efecte estrogenice cu repercusiuni asupra reproductiei.

La rumegatoare, se pare ca, efectele sunt mult mai reduse, aceasta fiind degradata de catre flora si fauna ruminala.

Pentru evaluarea efectulu care il are mediul ruminal asupra zearalenonei s-au efectuat cercetari prin digestie artificiala. Cercetarile au fost efectuate la Institutul de Nutritie din Universitatea Hohenheim, Stuttgart, Germania.

Material si metode de lucru

S-a folosit lichid ruminal prelevat de la vaci da rasa Friza, fistulizate si zearalenona dizolvata in metanol. Pentru a avea relevanta, digestia arificiata s-a repetat de cite 4 ori la o recoltare de lichid din sacul dorsal, respectiv din sacul ventral al rumenului.

Incubarea mediului cu adaos de micotoxina, s-a efectuat dupa metoda folosita la Institutul de Nutritie al Universitatii Hohenheim (dupa Steingass & Mencke, 1986)

Zearalenona si produsii de metabolism, respectiv α si β zearalenolul au fost determinati prin cromatografie lichida de inalta performanta (HPLC).

Rezultate obtinute si concluzii

Rezultatele obtinute au aratat ca rumegatoarele sunt capabile ca sa degradeze micotoxina, gratie nisei ruminale populata cu microorganisme (bacterii si infuzori). Totodata, s-a constatat ca activitatea de detoxificare din sacul rumenal dorsal este mai intensa decit cea din sacul ventral.

Mentionam ca: rezultatele obtinute la ultimele cercetari, au fost publicate doar partial. Restul, vor constitui o parte insemnata din teza de doctorat a unui membru din colectivul nostru de cercetare (drd. A. Macri).

III. Cercetari experimentale privitoare la efectul nutreturilor poluate natural cu miceti, asupra sanatatii si productiei animalelor.

Material si metode

S-a folosit grau si porumb infestat natural cu miceti din genul Fusarium.

III.2. In prima varianta experimentala s-a utilizat griu mucegait. Cercetarile s-au desfasurat pe pui broiler de gaina in varsta de 1-50 zile, grupati in lot martor si experimental, de cate 10 capete fiecare.

Puii din lotul experimental au fost hraniti cu nutret combinat in care s-a incorporat grau mucegait, cu o proportie de participare de 8 %.

S-a urmarit:

- evolutia sporului mediu saptamanal;

- consumul specific;

- digestibilitatea proteinei. Aceasta a fost determinata pe un lot de pui in perioada cuprinsa intre 42-50 de zile, urmand metodologia clasica de determinare a digestibilitatii (separarea azotului uric din dejectii facandu-se prin precipitare cu acid fosfowolframic, dupa metoda Stotz);

- valoarea biologica a azotului, exprimata prin coeficentul de valorificare metabolica (azot retinut in organism raportat la azotul ingerat si la azotul digestibil).

Rezultate, discutii si concluzii

Rezultatele cercetarilor au evidentiat urmatoarele:

- dezvoltarea corporala a fost mai reduse la lotul experimental, care a fost hranit cu nutret mucegait (tabel 5)

- consumul specific (kg nutret/kg spor) a fost mai crescut la puii din lotul experimental.

Tabel 5

DEZVOLTAREA MASEI CORPORALE LA PUI BROILER (GREUTATE MEDIE IN GRAME/SAPTAMANA)

- coeficentii de utilizare digestiva al substantelor organice (proteina, grasime si SEN) au fost mai redusi la lotul experimental;

- valoarea biologica a azotului exprimata in procente de azot retinut in organism, din azotul digerat, a fost de 65,58% in cazul lotului martor si de 64,14 % la puii din lotul experimental.

III.2. In a doua varianta experimentala, s-au facut cercetari privind influenta porumbul infestat natural cu miceti asupra puilor de gaina broiler.

Material si metoda

Experientele s-au efectuat pe pui de gaina broiler (Roso 306) crescuti in baterie si grupati in loturi de cite 10 capete (martor si experimental)

Porumbul infestat natural cu miceti, a fost introdus in nutretul combinat (granulat) cu care au fost hraniti puii din lotul experimental, In perioada de varsta de 12-42 zile (tabel 6).

S-a urmarit dezvoltarea corporala, in dinamica (cantariri individuale saptamanale), sporul total, sporul mediu zilnic si consumul specific.

Puii au fost tinuti sub observatie clinica, pe tot parcursul experientei.

In laborator s-a efectuat analiza compozitiei chimice brute a nutretului combinat (metodele schemei Weende) si examenul micologic (insamantari pe mediu solid Saboureaud solid, stabilirea incarcaturii cu fungi si identificarea fungilor prin examenul caracterelor culturale si examinare microscopica a preparatelor pe lama, colorate cu bleu cotton).

De asemenea, la porumb s-a facut determinarea continutului de zearalenona si ergosterol.

La sfarsitul experientei, s-a recoltat sange din vena axilara pentru investigatii paraclinice: hemograma, activitatea enzimatica serica (TOG, TPG), colinesteraza, amilaza, fosfataza alcalina. Totodata s-au facut sacrificari de control pentru investigatii morfologice si histologice.

Tabel 6

SCHEMA DE ALIMENTATIE A PUILOR DE GAINA PROILER

Rezultate si discutii

Poluarea micotica a porumbului a fost foarte mare (∞ colonii) cu specii dominante din genul Fusarium si Aseprgillus (fig. 2);

Continutul de zearalenona: a depasit 2200 μg/kg iar cel de ergosterol a fost cuprins intre 75-76 mg/kg.

Sporul in greutate vie a fost semnificativ mai mare in lotul experimental.

Determinarile biochmice au evidentiat cresterea activitatii TOG si TPG si scaderea activitatii colinesterazei serice.

Fig.2. Colonii de miceti (insamantarea pe mediu solid Saboureaud din porumbul infestat natural)

Modificari morfologice si histologice: la puii sacrificati nu s-au observat leziuni macroscopice, cu exceptia organelor genitale la masculii din lotul experimental (testiculi nedezvoltati, hipoplastici).

La examenul histologic la puii masculi s-au evidentiat:

la lotul martor: epiteliul tubului seminifer cu celule mari, cu diviziuni si celule interstitiale diferentiate.

la lotul experimental: aspect hipoplastic (fig. 3a) si tubi seminiferi nedezvoltati, glande interstitiale nediferentiate (fig. 3b). Aceste modificari sunt caracteristice actiunii fusariotoxinelor.

Fig.3.a. Epiteliu tubular seminifer cu celule mari cu diviuziuni; celule diferentiate interstitiale.

Fig.3.b. Aspect hipolplastic: tub seminifer nedezvoltat, glande interstitiale nediferentiate.

Concluzii

Incarcatura micotica cu miceti poluanti natural a fost mare. Aceasta s-a corelat cu un continut ridicat de zearalenona si ergosterol.

La puii de gaina masculi din lotul martor au fost evidentiate caractiristici histologice modificate datorate actiunii iritative ale fusariotoxinelor

Concluzii generale si propuneri

1. In practica de producere a nutreturilor si de nutritie si alimentatie a animalelor, in perioada actuala, in tara noastra, exista nenumarate deficiente;

2. Se constata ca este necesar ca sa fie acordata o atentie mai mare instruirii personalului implicat in/ si care raspunde de igiena alimentatiei animalelor, insistandu-se aspura lantului: sol-planta-animal-om;

3. Este necesara implementarea normelor legislative (sistemul HACCP) referitoare la siguranta hranei aliniate la legislatia UE;

4. Consideram ca este imperios necesar sa se gaseasca posibilitati economice de antrenare a cercetatorilor din invatamant si din unitatile de profil, la practicarea unor strategii uniforme de apreciere a calitatii nutreturilor si a tehnologiilor nutritionale la nivelul performantelor internationale.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Dancea Zoe, Baba A. I., Macri A., Catoi C., Investigations on fungal infestation of feeds and its impact over cattle healt in a Transylvania area, 2002, Inovacio a tudomany es gyark eg. ezredfordulo agr., Debrecen, pp 73-76, ISBN 936 9274 23 2

Dancea Zoe, Macri A., Maria V. Morar, Conclusions on quality control activity of feeds correlated with its importance in man and animal health protection, 2002, Buletin USAMV-CN, 57-58/2002, pp 263-266, ISSN 1454-2382.

Dancea Zoe, Alecsandru I. Baba. Maria V. Morar, Cornel Catoi, A. Macri., Winfried Drochner, Margit Schollenberger, A survey of the occurence of fungi with mycotoxic potential in grain of Transylvania, 2003, pp 46, Mycotoxin Workshop, Giessen, Abstr.

Dancea Zoe, Maria V. Morar. A. Macri, The mycotoxicological pollution of forages and it's impact upon animal and human health, 2003, Lucr. sustinuta si tiparita pe CD 28-th ARA- CONGRESS 3-8 iunie, Tg. Jiu, CD- Rom..

Dancea Zoe, M. Popa, Maria V. Morar, A. Macri, I. Mihalca, I. Buda, Cercetari privitoare la valoarea nutritiva corelata cu incarcatura micotica a porumbului provenit din zona Cluj-Alba, Rev. Med Vet, vol.13, 3-4/2003, pp 395, ISSN 1220-3173.

Dancea Zoe, Maria V. Morar, A. Macri, Monica Duda, A. Szakacs, C. Chihaia, Researches regarding the quality of feeding stuff from a ostrich breeding farm from Alba Districcht, 2003, Bul. USAMV-CN, 60/2003, pp 72-74, ISSN 1454-2382.

Dancea Zoe, A.I. Baba, M.V. Morar, C. Catoi, A. Macri, W. Drochner, Occurence of fungi with mycotoxic potential in grain of Transylvania and potential hazardous in broiler chicken, 2004, Mycotoxin Research, Vol. 20, Nr.1, pp. 19-23, ISSN 178-788.

Dancea Zoe, Baba A.I., Macri A., Drochner W., M. Schollenberger, M. V. Morar, C. Catoi, Untersuhungen zum Einfluss von natürlich mit Mykotoxinen kontaminiertem Mais bei Broilern, 2004, 26. Mykotoxin-Workshop, Herrsching, Abstr. pp. 57, ISSN 1611 4159

Dancea Zoe, A. Macri, Maria V. Morar, C. Catoi, C. Bele, Simona Gabor, W. Drochner, Researches regarding the effect of moulded corn upon the health and production in broiler chicken, 2004, Bul.l USAMV/CN, 61, pp. 62-65, ISSN 1454 2382..

Dancea Zoe, M. V. Morar, C. Bele, A. Macri, D. Modoran, Ioana Boanca, Simona Gabor, Approach regarding the nutritive value and the quality of residual products from the processing of oleaginous crops, 2004,Bul. USAMV/CN, 61, pp. 268, ISSN 1454 2382.

MacriA., Zoe Dancea, A. I. Baba, Mycotoxin involvement in oncogenesis,.Bibliographical investigations, 2002, Bul USAMV- CN, 57-78/2002, pp 640-644. ISSN 1454-2382.     

MacriA., Zoe Dancea, A. I. Baba, Mycotoxin involvement in oncogenesis,.Bibliographical investigations, 2002, Bul USAMV- CN, 57-78/2002, pp 640-644. ISSN 1454-2382.     

Macri A., Margit Schollenberger, Zoe Dancea, W. Drochner, Cercetari asupra incarcaturii cu 1220-3173. micotoxine a porumbului cultivat in zona Cluj-Turda, 2003, Rev. Med. Vet., 3-4/2003, pp 396, ISSN

Macri A., Margit Schollenberger, Zoe Dancea, W. Drochner, Zearalenone and Ergosterol Contents in Corn Samples of Transylvania, Romania, 2003, Mycotoxin Research, vol 19, nr. 2, pp. 190-193,ISSN 0178-788

Macri A., Margit Schollenberger, W. Drochner, Maria Virginia Morar, Degradation of Zearalenone in ruminal liquid "In vitro" digestion, 2004, XXXIXth Croatian Symposium on Agriculture, 17-20 februarie, Opatija, Croatia, pp.190-192, ISBN 953 6135

Macri A., Margit Schollenberger, Maria Virginia Morar, Drochner W., Zum Zearalenonabbau in Pansensaft;In-Vitro-Untersuchungen nach dem HFT- Verfahren, 2004, 26. Mykotoxin-Workshop, Herrsching, Abstr, pp. 80,ISSN 1611 4159.

Macri, A., A. I. Baba, Zoe Dancea, C. Catoi, Margit Schollenberger, W. Drochner, Morphopatological investigations in experimental intoxication with deoxynivalenol in mice, 2004. Buletinul USAMV/CN, 61, pp. 279, ISSN 1454 2382