Chlamidioza oculara la taurine

CHLAMIDIOZA OCULARA LA TAURINE

Chlamidioza oculara a rumegatoarelor este o boala infectocontagioasa specifica, cu caracter enzootic, produsa de Chlamydophyla psittaci, care afecteaza in egala masura atat bovinele cat si ovinele.

CARACTERELE EPIZOOTOLOGICE SI PATOGENEZA

Receptivitate. La infectia cu Chlamydophyla psittaci sunt receptate bovinele si ovinele, in special tineretul acestora, iar la caprine boala apare foarte rar.

Surse de infectie. Chlamidiile paraziteaza cel putin 30 specii de mamifere, inclusiv o specie de foci, dar si amfibieni si artropode, astfel ca oricare din acestea, ca gazde naturale, pot fi surse de infectie. De asemenea, animalele clinic bolnave ca si cele trecute prin boala pot fi importante surse de infectie. Prezenta germenilor in secretiile oculare se mentine un timp indelungat si dupa disparitia semnelor clinice.

Cai de infectie. Transmiterea germenilor se face prin intermediul mustelor, care prefera asezarea la nivelul unghiurilor oculare, pe mucoasa conjunctivala. De aici, patrund in tesuturile globului ocular, in componentele camerelor anterioara si posterioara, determinand diferite afectiuni.

Mod de evolutie. Boala are caracter sezonier, fiind prezenta in special vara, cand insectele se intalnesc in numar mare, determinand o evolutie de tip enzootic.

Morbiditate. Numarul de animale adulte imbolnavite este relativ mic dar in cazul cand sunt afectati mieii si viteii, morbiditatea variaza in limite foarte largi, de 10-70%.

Efecte economice. Animalele bolnave slabesc, productia de lapte scade, iar animalele cu tare oculare se depreciaza din punct de vedere al valorii zootehnice.

PATOGENEZA. Keratoconjunctivita chlamidiana (Chlamidioza oculara), evolueaza ca infectie localizata, incepand cu mucoasa conjunctivala, care constituie poarta de intrare. Chlamidiile patrund si in tesuturile globului ocular, in componentele camerei anterioare si postenoare, determinand cheratite, iridociclite, uveite.

TABLOUL CLINICO-MORFOPATOLOGIC

Incubatia este de 1-5 zile. Initial, este afectat un singur ochi, dar dupa 2-3 zile, procesul infectios poate trece si la cel de al doilea. La animalele bolnave se constata:

. epifora seromucoasa si apoi purulenta;

. congestia mucoasei conjuncti vale, fotofobie, infiltratii hemoragice (fig. 8) si edeme pronuntate ale conjunctivei bulbare (chemosis);

. la tineret, afectarea comeii pana la opacifiere completa (fig. 9);

. daca procesul infectios continua, apar zone de keratita ulceroasa cu formarea de stafilom (hemierea irisului prin ulcerul corneean cu cicatrice ectatica), cheratocel, ce pot sfarsi prin iridociclita si panoftalmie, cu pierderea totala a vederii;

. in cazul in care afectiunea ramane la faza de conjunctivita si keratita superficiale, boala se remite in 2-4 saptamani.

DIAGNOSTIC:

- se stabileste pe baza semnelor clinice si se confirma prin examen direct pe frotiu realizat din secretia ocular

- frotiul colorat Giemsa va evidential corpusculi sferoidali, izolati sau aglomerati in citoplasma celulelor epiteliale