Encefalopatia spongiforma bovina (esb)

ENCEFALOPATIA SPONGIFORMA BOVINA (ESB)

ETIOLOGIA

Encefalopatia spongiforma bovina (ESB) este o boala neurovegetativa produsa de agenti neconventionali infectanti, denumiti prioni. Se manifesta prin semne nervoase care se instaleaza progresiv si lent, si care intotdeauna duc la moartea animalului bolnav.

CARACTERELE EPIZOOTOLOGICE

Receptivitate

Boala apare la orice varsta, cu variatii foarte mari, de la 22 luni la 15 ani, dar cele mai receptive sunt bovinele intre 3 si 6 ani.

Surse de contaminare

Principala sursa de prioni infectanti se pare ca este faina de carne - oase de bovine (FCO), insuficient prelucrata termic. Aceasta ipoteza este sustinuta de evolutia din anii 1985-1988, cand prelucrarea cadavrelor din primele focare de boala se facea dupa o noua tehnologie, fapt ce a amplificat sursa de infectie si procesul epizootologic. Astfel, vechea tehnologie prevedea doua cicluri de tratare termica la temperaturi inalte si extragerea grasimii cu tetraclorura de carbon, in timp ce prin noua tehnologie se facea un singur tratament termic la o temperatura mult mai joasa iar extractia grasimii prin presare.

Cai de contaminare

Contaminarea naturala a bovinelor cu prioni infectanti se face pe cale digestiva, dar, in mod experimental, boala se poate dezvolta si dupa inocularea intracerebrala.

Aparitie si evolutie

ESB a aparut sporadic pana in anul 1985 dupa care, in Marea Britanie, numarul de cazuri a crescut foarte mult astfel ca, pana in anul 1995, s-au inregistrat in jur de 130.000 de cazuri in aproximativ 35.000 de ferme, evolutia fiind de adevarata epizootie-panzootie. Tot in acea perioada, au fost afectate 14% din fermele de lapte si numai 0,26% din cele de bovine pentru carne. Diferenta este data de folosirea, respectiv nefolosirea FCO in hrana animalelor in cele doua tipuri de ferme. Dupa ce s-a sistat administrarea de FCO (la jumatatea anului 1988), in Marea Britanie, numarul de imbolnaviri a scazut spectaculos, de la 30.000 de cazuri in anul 1993 la numai 1.537 in anul 2000.

TABLOUL CLINIC

Dupa o perioada de incubatie foarte lunga, ce poate varia de la 2 Vi ani la 8 ani si chiar mai mult, la animalele bolnave se constata o simptomatologie caracterizata prin trei tipuri de modificari:

. de comportament. Animalele prezinta anxietate, agresivitate, panica, frica, tremuraturi, pozitii anormale ale capului si/sau buzelor;

. de sensibilitate. Atingerea bovinelor bolnave, stimulii auditivi si cei luminosi determina hiperestezie;

. tulburari locomotorii. Se constata ataxie, dezechilibrari, hipermetrie, alu­necari, caderi. In cadere, animalele isi pot fractura membrele sau oasele fetei.

La 3-8 saptamani de la aparitia semnelor clinice, starea generala se inrautateste progresiv, animalele slabesc, prefera decubitul si mor, sau este necesara eutanasierea acestora. Modificarile sunt insotite de hipertermie, iar 97% din cazuri prezinta cel putin unul din urmatoarele trei simptome: anxietate, hiperstezie, ataxie.

TABLOUL MORFOPATOLOGIC

Macroscopic, leziunile nu sunt caracteristice. Se constata numai cahexie si plagi de decubit in cazurile cu evolutie prelungita

Histologic, modificarile sunt specifice si se gasesc in sistemul nervos central (in trunchiul cerebral, bulbul rahidian, punte, maduva spinarii etc). Indiferent de localizare, se constata degenerescenta vacuolara in pericarion si neuropil, dand aspect spongios. Prin electrono-microscopie se observa fibrilele specifice prionice, imunohistopatologic, se pune in evidenta proteina prionica patologica (PrP^) si imunochimic, se identifica forma glicozidica a prionului infectant.

in prezent se incearca depistarea animalelor bolnave in faze incipiente pe animalele in viata. Datorita faptului ca infectia se face pe cale digestiva, iar efectele sunt la nivelul sistemului nervos central, se considera ca prionii sunt vehiculati si pot fi gasiti in sange si lichidul cerebrospinal. Pe aceste considerente se fac cercetari pentru decelarea prionilor din aceste fluide folosind diferite metode {Western blot, imunofluorescenta, depletia leucocitelor).

De asemenea, amigdalele s-au dovedit a fi foarte corespunzatoare pentru efectuarea testelor de evidentiere a prionilor.

Serologic, nu se poate face diagnostic, deoarece nu se obtine un raspuns in anticorpi specifici.

DIAGNOSTIC

In ESB dg se presupune pe baza caracterelor epizootologice si a semnelor clinice si se confirma prin exam de laborator.

PREVENIREA

Cu toate ca in Romania nu a fost diagnosticat niciun caz de ESB, autoritatile veterinare centrale au impus un program foarte sever de supraveghere a bovinelor in scopul prevenirii bolii. Dintre acestea, cele mai importante sunt:

. se interzice importul de animale, ovule, embrioni si produse de origine animala din tari in care boala este prezenta sau are un risc epizootologic crescut; se excepteaza de la aceasta prevedere materialul seminal, laptele pasteurizat, laptele praf, produsele lactate, pieile, lana si parul dezinfectate, seul topit la temperaturi de minimum 133° C si supus la presiunea de 3 atmosfere, timp de 20 minute, fiind destinat numai pentru a fi prelucrat industrial;

. se interzice administrarea oricaror derivate proteice in hrana rumegatoarelor, cu exceptia laptelui si a produselor lactate; de asemenea, se interzice administrarea in hrana animalelor folosite in consumul uman a fosfatului de oase, a produselor obtinute din sange, organe, carne, pene si viscere de pasare, a gelatinei, fainii de peste si a continutului tubului digestive;

. cadavrele, produsele si subprodusele provenite de la rumegatoare suspecte de ESB se incinereaza;

. se face examen clinic la toate bovinele domestice, bovideele exotice si cervideele din mediu salbatic;

. se supun examenului histologic toate bovinele cu varsta de peste 24 luni din urmatoarele categorii:

- prezinta semne nervoase sau "sindromul vacii culcate';

- cele sacrificate de necesitate sau care prezinta tendinta de slabire progresiva;

- animalele moarte din cauze necunoscute;

- animalele moarte sau sacrificate pe perioada cat se afla in tranzit pe teritoriul Romaniei;

- toate bovideele exotice si cervideele din mediu salbatic sau din captivitate, moarte sau sacrificate;

- toate bovinele sacrificate sau ucise in cazul epizootiilor majore;

- toate bovinele care sunt improprii pentru consum;

- toate bovinele care au varsta de peste 30 luni si sunt sacrificate pentru consum uman.

Examenul histologic se efectueaza in laboratoare specializate si acreditate pentru diagnosticul bolilor prionice. Ca si celelate tari ale UE, Romania a inclus in lista produselor "de risc' in ESB, masa intestinala in totalitate de la toate bovinele indiferent de varsta, pe langa cele deja precizate anterior: creierul, maduva spinarii, tonsilele, timusul si splina. Aceste produse sunt interzise in alimentatia publica.

COMBATEREA

. in focar, toate animalele, indiferent de starea clinica, se ucid si se incinereaza impreuna cu cele moarte;

. aceleasi masuri se aplica si pentru animalele instrainate din efectivele diagnosticate pozitiv in ultimii 10 ani, inclusiv produsilor acestora.