Ectoparazitism cu capuse la pasari

Ectoparazitism cu capuse la pasari.

Ectoparazitoza intalnita la pasari domestice / salbatice dar pot ataca si mamifere. Determina un ectoparazitism temporar, uneori permanent la pasari manifestat prin dermatoza pruriginoasa, sindrom toxic, slabire puternica, scaderea productiei de oua si mortalitate.

Etiologie – sunt produse de acarieni din genurile: Dermanyssus gallinae si Argas persicus

Dermanyssus gallinae/ capusa rosie a gainii, capusa din fam.Dermanysside cu corp filiform, membre lungi si prima pereche de membre in forma de lira, dimensiuni mici

Argas persicus, capusa cu corpul turtit dorso-ventral, rostrum situat subterminal

Ciclul evolutiv:

Dermanyssus gallinae ataca nocturn, ziua se retrage in biotopuri din adapost; ♀ se hranesc de mai multe ori si dupa fiecare tain ponteaza 3-7 oua in biotopuri, incubeaza 2-3 zile si apoi eclozioneaza larvele care nu se hranesc, in 24-48 h naparlesc, devin protonimfe hematofage, in 24-48 h se transforma in deutonimfe hematofage, in 24-48 h naparlesc si devin adulte ciclul integral 7-8 zile; rezista nehranite pana la 5-6 luni. Specificitate larga – gaini, fazani, porumbei, pasari salbatice, de colivie, uneori si mamifere daca sunt in acelasi adapost.

Argas persicus - ♀ dupa copulare la 3-5 zile ponteaza 500-800 oua pe parcursul a 7-10 zile, incubatia 6-10 zile la t* din adapost / 3 luni in sezonul rece, larvele eclozionate se urca pe corpul pasarilor unde stau infipte in tegument pt a se hrani 6-10 zile, se retrag in biotopuri, in 3-8 zile naparlesc devenind nimfe de stadiul I, acestea se hranesc timp de 60 min, se desprind cad in biotopuri si dupa 5-8 zile naparlesc devenind nimfe de stadiul II, in 5-15 zile ataca pasarile si dupa hranire se retrag in biotopuri unde dupa cca 2 sapt naparlesc si devin adulte care dupa 7 zile ataca pasarile care dupa ce se hranesc se imperecheaza. Longevitatea capuselor adulte este de 1-4 ani. Ciclul integral 3-4 luni. Specificitate larga – gaina, curca, rata, gasca, pasari salbatice

Epidemiologie – surse de capuse – materialul lemnos din cotete, cofraje, asternut, componentele din baterii, in verile calduroase apar explozii invazionale si tineretul este cel mai receptiv dar ataca si pasarile adulte.

Factori favorizanti – verile calduroase si secetoase suprapopularea, conditiile neigienice in sistem intensiv, nerespectarea fluxului tehnologic – difuzarea bolii si la alte hale, etc

Patogenie – se fixeaza pe tegumentul din regiunea cervicala, pectorala si sub aripi, la Argas se observa puncte negre in piele.

Actiunea mecanic-iritativa – apar procese inflamatorii, puncte hemoragice, eritem, efect neurotrop, edem, paralizia membrelor

Act.toxica – saliva inoculata are act.toxica, anticoagulanta, hemolizanta, paralizanta

Act.spoliatoare – prin consumul de sange creste paliditatea (barbite) ducand la anemie progresiva

Act.inoculatoare – se transmite toxoplasmoza, salmoneloza, spirochetoza, etc

Simptome – stare de neliniste, refuza cotetul, prurit intens, se ciugulesc (canibalism), sindromul anemic (paliditate), puii slabesc, sindrom toxic, apetit modificat, scaderea productiei de oua, paralizii aripi si picioare, mortalitate la 10-11 zile.

Diagnostic – se stabileste clinic prin simptome, la Argas se observa punctele negre in piele, se examineaza atent cotetul. Diagnostic diferential fata de parazitism cu paduchi.

Combatere – deparazitare riguroasa cu acaricide , solutii de varuire pt hale cu Butox, Neguvon 0,5%, deparazitarea inventarului avicol.

Tratament

Neguvon sol.2‰

Alfacron sol. 10‰

Prasect / Butox sol 0,5‰

Sevin  si Coral spray

Diclorvos 0,25‰ in biotopuri

Trichlorfon sol 1‰ 1 l / 2-3m², 1-4 ml/ pasare, repetare la 10 zile

Amitraz 5‰

Flumetrin / Permetrin 0,5 -1‰

Propoxurul 1‰

La asternutul permanent, inlocuirea materialului lemnos cu materiale metalice, repetarea deparazitarii si a terapiei la 2-4 saptamani. Prima data se face tratamentul de proba pe un lot mic, 15-20 exemplare pt a observa efectele secundare.