Febra q

FEBRA Q

Boala este o zoonoza prezenta pe tot globul, produsa de Coxiella burnetii, cunoscuta sub numele de febra Queensland sau febra querry (enigmatica), iar la om, tifos pulmonar.

CARACTERELE EPIZOOTOLOGICE

Receptivitate.

- mamifere, pasari si artropode.

- cele mai receptive sunt ovinele, caprinele si bovinele, mai rar fiind afectate calul, cainele si porcul.

- omul este receptiv ca gazda accidentala, si uneori poate transmite infectia la alti oameni.  

- alaturi de om, cobaiul este animalul care face cea mai grava forma de boala.

Surse de infectie.

animalele domestice si in special rumegatoarele reprezinta principala sursa de infectie, atat pentru alte animale cat si pentru om.

- ca surse primare de infectie pot fi si produsele provenite de la animale bolnave sau purtatoare: carne, lana, piei.

- animalele bolnave sau contaminate elimina cantitati mari de germeni perioade lungi de timp (2-4 ani) prin dejectii, secretii nazale, lapte, lichide fetale, placenta. in fecalele ovinelor, dar si in placenta si lichide fetale.

Cai de infectie si mod de transmitere.

germenii patrund in organism pe caile respiratorie, digestiva si transcutanata (prin capuse si insecte).

- trecerea de la o turma la alta se poate face de catre rozatoare dar si de caini, cand consuma placenta si lichide fetale, materiale patologice ce contin cea mai mare incarcatura de germeni.

- fecalele rozatoarelor infectate pot contamina furajele si apa, permitand astfel transmiterea bolii pe cale bucala.

Factori favorizanti.

- sistemul de crestere si exploatare (stabulatia si transhumanta), vremea uscata si curentii de aer (in special prin praf) sunt principalii factori favorizanti.

- gestatia poate activa infectia latenta uterina, de obicei fara a determina avort, dar cu un raspuns imun in anticorpi, inducand starea de premunitie.

Evolutie.

- la majoritatea cazurilor, boala evolueaza ocult, enzootic, iar starea de purtator dovedeste o foarte mare raspandire a germenilor in populatiile de animale.

- la vacile de lapte, calitatea de purtator s-a demonstrat la 77% dintre acestea.

TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

De regula, febra Q evolueaza inaparent, iar unele cazuri cu exprimare clinica foarte usoara pot trece neobservate. Deseori, la cazurile la care apar manifestari clinice se pot observa tulburari de reproductie si respiratorii, uneori avort, aspecte care pot fi atribuite unor etiologii foarte diverse.

La ovine, clinic se constata:

. hipertermie, abatere, inapetenta, tahicardie;

. jetaj, tuse, uneori conjunctivita, cheratita, fotofobie:

. scaderea productiei de lapte;

. dupa 3-5 zile, aceste tulburari generale se remit la marea majoritate a animalelor;

. femelele gestante pot avorta, de obicei fara semne prodromale si fara complicatii dupa avort.

La animalele moarte, prin examen morfopatologic, se constata:

. infiltratie limfonodulara;

. necroze si fibrozari in ficat;

. infiltratii cu mononucleare in pulmon, ficat, cord;

. avortonii sunt edematiati si cu exsudate in cavitati.

La bovine, se constata in general tulburari de reproductie, exprimate prin:

. avort;

. fatari premature;

. retentii placentare;

. pneumonie la vitei;

. keratoconjunctivita;

. mult mai rar avort, comparativ cu boala la ovine.

DIAGNOSTIC

Se presupune pe baza caracterelor epizootologice si pe tabloul clinico-morfopatologic si se confirma in mod obligatoriu prin examen de laborator. Deseori, boala la animale se suspecteaza dupa ce personalul care ingrijeste efectivele cu infectii inaparente, manifesta semne de boala si este confirmat pozitiv pentru infectia cu rickettsia Coxiella burnetii.

PREVENIRE

Pentru a preveni aparitia febrei Q este necesara respectarea masurilor generale de prevenire a bolilor infectioase, cele mai importante fiind:

. evitarea contactului direct sau indirect intre diverse efective de animale, atat in ferme cat si pe pasune si, in mod special, cu cele aflate in transhumanta;

. carantina profilactica;

. protectia fata de atacul capuselor si a diverselor insecte;

. deratizari periodice cu controlul eficacitatii acestora.

COMBATEREA

Pentru combaterea febrei Q, masurile sunt orientate spre limitarea efectelor si pentru neutralizarea focarului si sunt corelate cu incidenta bolii. in cazul in care numarul de animale din efectiv este mic se recomanda stamping-out sau asanarea prin extractie. Daca seroprevalenta este mare, in unitatile cu efective mari, acestea se inchid pana la asanarea spontana.

Pentru combaterea prin stamping-out se aplica urmatoarele masuri:

. toate animalele se trimit pentru taiere la abator;

. nu se mai aduc alte animale in efectiv din momentul in care s-a declarat boala;

. fatarile vor avea loc numai in maternitate si vor fi permanent supravegheate, iar placentele si avortonii se vor distruge prin ardere;

. se fac dezinfectii riguroase si repetate cu verificarea eficacitatii acestora;

. personalul de ingrijire, supraveghere si de specialitate, va fi instruit asupra pericolului de infectie, boala fiind zoonoza cu manifestari grave la om;

. persoanele expuse la infectie se vaccineaza si vor avea un circuit de miscare strict limitat;

. se vor respecta strict masurile de filtru si de circulatie a animalelor;

. pe parcursul perioadei de asanare, unitatea va fi foarte bine asigurata cu garduri de protectie;

. laptele va fi pasteurizat in partida separata la temperatura de 75°C sau se poate folosi la prepararea branzeturilor topite sau fermentate, transf

Forma in lapte praf, iaurt sau in cas, care dupa sarare, se pastreaza minimum 60 zile;

. in abator, in sala sanitara unde se sacrifica animalele, toate organele interne si uterul, se confisca;

. pieile se dezinfecteaza timp de 24 ore in solutie de acid clorhidric 1% si 25% clorura de sodiu, sau timp de 30 zile intr-un amestec de 90% clorura de sodiu si 10% carbonat de sodiu;

. lana se dezinfecteaza prin formolizare (aerosoli).

in focar, atat la bovine cat si la ovine, se poate utiliza si un vaccin in scopul reducerii considerabile a numarului de animale care elimina germenii prin lapte, micsorand astfel potentialul de difuzare al acestora.