Rinotraheita infectioasa- vulvovaginita pustuloasa bovina (ibr-ipv)

RINOTRAHEITA INFECTIOASA- VULVOVAGINITA PUSTULOASA BOVINA (IBR-IPV)

Boala este produsa de un Herpesvirus bovin tip 1 (VHB-1), cu doua subtipuri, VHB1-1 (respirator) si VHB1-2 (genital), care include tulpini foarte patogene, patogene si cu patogenitate redusa.

CARACTERE NEPIZOOTOLOGICE

Receptivitate

. in mod natural, numai bovinele prezinta receptivitate mare si manifestari clinice; mai sensibile sunt animalele crescute in efective mari;

. rumegatoarele mici (ovine si caprine), ca si multe specii de rumegatoare salbatice si din gradinile zoologice fac forme asimptomatice, latente, cu formare de anticorpi specifici;

. experimental, se pare ca virusul de la bovine poate infecta porcinele, oile, caprele, iepele (subtipul 2), caprinele si cervideele (subtipul 1).

Surse de infectie

Principalele surse de infectie in RBI-VPI sunt:

. animalele bolnave care elimina virusul numai in primele 10-16 zile de la debut prin jetajul nazal, tuse, secretii oculare si vaginale; in jetajul nazal decelarea virusului este posibila chiar la 24 de ore de la infectie;

. animalele purtatoare, cu infectie latenta, asimptomatica, care sunt imposibil de identificat pentru ca nu prezinta anticorpi la titru decelabil;

. ovinele si caprinele, ca rezervor de virus, desi experimental nu s-a reusit transmiterea de la aceste animale la bovine.

Mod si cai de infectie

Transmiterea virusului se face direct si indirect, prin:

. contact direct, "nas la nas';

. aerosolii obtinuti in urma tusei si a stropilor din jetajul nazal sau secretiile oculare;

. obiectele de lucru;

. imbracamintea ingrijitorilor;

. monta sau insamantari artificiale;

. ovocitele infectate si embrionii obtinuti in vitro din astfel de ovocite. Se pare ca tulpinile RBI si cele care produc encefalita si avorturi se transmit

pe cale respiratorie, iar cele care determina tulburari de reproductie, pe cale genitala. in mod natural insa este posibil ca prin pasaje succesive, o tulpina adaptata pentru un anume tesut isi poate modifica tropismul pentru alt tesut.

Morbiditate si mortalitate

in functie de patogenitatea tulpinilor, tropismul acestora si marimea efectivului, morbiditatea variaza intre 20% si 100%.

Numarul cel mai mare de imbolnaviri se constata la 2-3 saptamani de la primele cazuri aparute.

Mortalitatea este foarte mare in forma encefalitica (de 100%) si mai scazuta (2-40%), in forma clinica cu care sunt afectate toate mucoasele, in special datorita infectiilor bacteriene secundare, ce agraveaza tabloul clinico-lezional.

Evolutia RBI-VPI

De obicei, evolutia este enzootica, cu frecventa mare in ingrasatorii si ferme cu numar mare de bovine.

TABLOUL CLINIC

Perioada de incubatie este scurta, cam de 2-6 zile. in functie de tropismul si patogenitatea tulpinilor virale, de varsta animalelor si de sistemul de crestere, boala are diverse forme clinice de manifestare: rinotraheala, afectarea tuturor mucoaselor respiratorii, conjunctivala, encefalitica, genitala-abortigena si generalizata (septicemica). La unele animale virusul poate afecta spatiul interdigital determinand eroziuni si ulcere.

Forma rinotraheala se intalneste in ferme mari, inclusiv in ingrasatorii, unde densitatea, ca factor favorizant, are un rol important. Boala se manifesta prin:

. hipertermie, jetaj seros, salivatie abundenta;

. congestia mucoasei nazale, uneori cu focare necrotico-ulceroase si jetaj mucopurulent, cu miros fetid;

. conjunctivita, insotita de epifora, chiar purulenta, edem palpebral;

. respiratie dispneica;

. opacifierea corneei si ulcere corneene;

. grave tulburari respiratorii dupa afectarea pulmonului, in special prin infectii bacteriene supraadaugate;

. avort si scaderea productiei de lapte la unele cazuri.

Daca in forma rinotraheala manifestarile sunt usoare, necomplicate cu infectii bacteriene, dupa 7-9 zile de evolutie, animalele se remit.

Forma clinica cu afectarea tuturor mucoaselor respiratorii Sub aceasta forma, boala este prezenta in mod deosebit la viteii din cresa si la tineretul din ingrasatorii, fiind mult mai grava decat in forma rinotraheala. Se constata:

. inapetenta;

. hipertermie;

. alterarea grava a starii generale, cu abatere, uneori profunda;

. salivatie si j etaj nazal, abundente (fig. 16);

. congestia mucoaselor aparente;

. respiratie grea si tuse grasa;

. diaree si manifestari nervoase la unele cazuri;

. semne de pneumonie grava, consecutiva asociatilor bacteriene;

. slabire progresiva, deshidratare.

Multe din animale mor sau trebuie sacrificate din cauza deprecierii iremediabile a parametrilor zootehnici.

Forma conjunctivala

Animalele care fac aceasta forma evolutiva se remit rapid, daca nu se asociaza Moraxella bovis sau alte bacterii ce pot duce la compromiterea vederii prin leziuni ireversibile. Animalele bolnave in forma conjunctivala prezinta:

. infiltratia si congestia mucoasei conjunctivale;

epifora, edem periocular;

. uneori opacifierea corneei si/sau ulcere corneene.

Forma encefalitica

De regula, aceasta forma de evolutie se intalneste la viteii mici, sub varsta de 5 luni si se manifesta prin:

. hipertermie;

. incoordonari in mers;

. excitatie in alternanta cu depresie;

. miscari in manej;

. jetaj nazal si salivatie abundenta;

. conjunctivita;

. decubit si moarte dupa 6-7 zile, la 100% din cazuri

Forma genitala-abortigena

In aceasta forma clinica, manifestarile sunt caracteristice, dar acest tip evolutiv apare din ce in ce mai rar, chiar sporadic. Se constata:

. usoara stare febrila;

. neliniste, cifoza, miscari ale cozii si membrelor posterioare;

. secretie vaginala, mucoasa, de culoare galbena;

. pustule pe mucoasa vaginala, in special in zona vestibulara, ca niste noduli de 1-2 mm, duri, cu o zona de hiperemie, dispuse ca niste siraguri ce se necrozeaza si lasa sa se exprime ulcere, ce se pot complica;

. infecunditate, estrus neregulat;

. avort, in special in ultima parte a gestatiei;

. penis congestionat cu pustule si ulcere;

. secretie preputiala seropurulenta, uneori sangvinolenta.

La unele bovine din Africa, se descrie o forma de evolutie mai simpla, exprimata prin leziuni numai la epipidim, la mascul, si pe cervix si mucoasa vaginala, la femele. Aceasta forma de evolutie este cunoscuta sub numele de

Forma generalizata, septicemica

Este caracteristica, de regula, viteilor nou-nascuti care nu poseda anticorpi maternali (colostrali) sau obtinuti in urma vaccinarii. Se imbolnavesc in primele 3-4 zile dupa fatare si prezinta:

. hipertermie severa;

. anorexie;

. congestia intensa a pielii botului, de unde si numele de boala "botului rosu';

. jetaj nazal, sialoree, epifora;

. ulcere pe mucoasa linguala si bucala (fig. 17);

. diaree si semne de bronhopneumonie;

. decubit, stare comatoasa si moarte la 3-4 zile de la debut.

TABLOUL MORFOPATOLOGIC

Pe langa leziunile constatate prin examen clinic, se mai pot intalni modificari grave, exprimate prin:

. eroziuni si ulcere pe mucoasa faringelui, laringelui, esofagului, cheagului, intestinului subtire;

. exsudate seroase, seromucoase si mucopurulente in sinusuri;

. hipertrofia limfonodulilor;

. bronhopneumonie in diferite faze;

. congestie si hemoragii in ficat si splina.

DIAGNOSTIC

In RBI-VPI diagnosticul se presupune pe baza caracterelor epizootologice si a tabloului clinic, si se confirma in laborator prin examene tologice, virusologice si serologice.

PREVENIRE

in prevenirea RBI-VPI trebuie respectate masurile generale, in special achizitionarea de animale numai din efective indemne si carantina profilactica. De asemenea, trebuie supravegheate miscarile de animale atat din cele receptive, cat si rezervoarele de virus. Se vor folosi la reproductie numai tauri clinic sanatosi, serologic negativi. Concomitent, in functie de antecedente, se recomanda vaccinarea animalelor dupa un program stabilit de autoritatea veterinara, folosind un vaccin viu sau inactivat, in functie de specificul fermei, de sex si de provenienta (originea) animalelor, astfel:

. in ferme cu antecedente de boala in ultimele 12 luni, se foloseste un vaccin inactivat;

. in ingrasatorii, se aplica vaccinarea cu vaccin viu;

. in perioada de carantina, animalele din import, care vor intra in unitati de reproductie in care boala a fost prezenta in ultimele 12 luni, se vaccineaza cu vaccin inactivat;

. la mamele de tauri si la taurasii destinati reproductiei, vaccinarea este interzisa.

TRATAMENT

Animalele clinic bolnave se izoleaza in incaperi calde si curate, si se supun tratamentului simptomatic, igienico-dietetic, de sustinere si cu antibiotice pentru combaterea infectiilor bacteriene asociate. in cazul in care exista pe piata, se poate folosi cu succes serul mixt antiviral-antipasteurelic.