Scopul lucrarii consta in insusirea metodologiei si tehnicii de lucru precum si familiarizarea studentilor cu vocabularul specific analizei calitatii apelor.
Pentru o gestiune durabila a resurselor de apa este necesara trecerea de la o abordare predominant hidrotehnica si economica la o abordare pe criterii ecologice si pe analize multidisciplinare, pe termen lung, cu obiectiv principal dezvoltarea durabila si protectia resurselor si nu simpla satisfacere a nevoilor de apa ale prezentului. In probleme de apa, orice decizie, lucrare, investitie trebuie discutata, planificata si implementata interdisciplinar, astfel incat sa aiba valente si beneficii multiple.
Prevenirea poluarii nu se face numai prin evitarea ajungerii in ape a anumitor poluanti, ci si prin mentinerea apelor intr-o forma cat mai naturala si sanatoasa, cu capacitate intacta de epurare naturala.
Totalitatea substantelor minerale sau organice, a gazelor dizolvate, a particulelor in suspensie, precum si a organismelor vii prezente in apa determina calitatea acesteia.
Apa potabila trebuie sa fie curata, transparenta, incolora, inodora si fara gust specific.
O importanta deosebita o are determinarea amoniacului, acidului azotos si azotic, deoarece aceste substante provin din descompunerea substantelor organice care impurifica apa.
In apele cu fier din fantanile adanci, si in apele din regiunile mlastinoase se gasesc adesea urme de amoniac. In toate cazurile, cantitatile apreciabile de amoniac sunt caracteristice impurificarilor cu substante organice azotate.
Acidul fosforic se gaseste foarte rar in apele curate. Cantitati mai mari de fier pot da loc la inconveniente igienice (precipitare de hidroxid de fier: aglomerari de colonii de bacterii ferice in conducte). Acelasi lucru se poate spune despre mangan.
Cantitati mai mari de bioxid de carbon liber si oxigen pot avea un efect coroziv asupra conductelor de plumb si fier.
probe de apa
fenolftaleina (solutie alcoolica 0,5‰)
albastru de brom-timol (solutie apoasa slab alcalinizata 0,5‰)
rosu de metil (solutie alcoolica 0,2‰)
metiloranj (solutie apoasa 0,1‰)
Se preleveaza diferite probe de apa si se analizeaza. Apoi se determina continutul fiecarui indicator.
Reactia apei se determina folosindu-se concomitent, urmatorii indicatori: fenolftaleina (solutie alcoolica 0,5‰), albastru de brom-timol (solutie apoasa slab alcalinizata 0,5‰), rosu de metil (solutie alcoolica 0,2‰) si metiloranj (solutie apoasa 0,1‰). Aprecierea se face conform indicatiilor din tabelul 2.
Tabelul 2
Indicatorul |
Reactia |
||
acida |
neutra |
alcalina |
|
fenolftaleina |
incolora |
incolora |
rosie |
albastru de brom-timol |
galbena |
verzuie |
albastra |
rosu de metil |
rosie |
galbena |
galbena |
metil-oranj |
rosie |
oranj |
galbena |
Rezultatele analizelor de laborator ale probelor de apa se trec in buletine de analiza.
1. Cum se poate preveni fenomenul de poluare?
2. Ce elemente determina calitatea apei?
3. Ce reprezinta indicatorii de calitate ai apei?
4. Ce substante provenite din descompunerea compusilor organici impurifica apa?
5. Cum se poate face evaluarea calitatii apei?
5.Cum se poate determina echivalentul in g Cl- al unui ml de azotat de argint 0,1 N ?
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |