Judetul Arad se intinde pe doua bazine hidrografice: B.H. Mures si B.H. Crisul Alb. Starea de calitate este prezentata centralizat in tabelul 1.1.
Calitatea apelor de suprafata din BH Mures este supravegheata prin laboratorul apartinand filialei Arad a Directiei Apelor Targu Mures in urmatoarele sectiuni de control:
sectiuni de ordinul I: Savarsin, Lipova, amonte Arad, Nadlac - pe raul Mures;
sectiuni de ordinul II:
pe canalul Mures Mort - amonte confluenta raul Mures,
pe canalul Ier - la iesirea din tara - Turnu,
Petris,
Paraul Mare - Dorgos.
Calitatea apelor de suprafata din BH Crisul Alb este supravegheata prin laboratorul Directiei Apelor Oradea pe urmatoarele cursuri de ape:
raul Crisul Alb - Gurahont, Ineu, Varsand;
Valea
Sebis -
Canalul Morilor - Varsand si Seleus;
Valea Halmagel - Sarbi;
Tacasele - Avram Iancu;
Negrisoara - amonte Neagra;
Cigher - Zarand;
Mustesti - Bontesti;
Gut - Sicula;
Sodom - Seleus;
Matca - Zarand;
Valea Noua Chiser - Sintea ferma;
Beliu - Cermei - Taut;
Teuz - Tamasda.
Tabelul 1.1.
Starea de calitate
Bazinul hidrografic |
Numar total |
Repartitia sectiunilor pe clase de calitate | ||||||||||
I |
II |
III |
IV |
V | ||||||||
Nr. |
Nr. |
Nr. |
Nr. |
Nr. | ||||||||
Mures | ||||||||||||
Crisul Alb |
Calitatea apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de pe Crisul Alb
In ceea ce priveste starea ecologica, 6 sectiuni se incadreaza in starea ecologica buna, restul sectiunilor din care s-au efectuat prelevari de probe se incadreaza in starea moderata (respectiv 9 sectiuni). Situatia centralizata este prezentata in tabelul 1.4.
Tabelul 1.4.
Starea ecologica a raurilor din bazinul hidrografic Cris
Nr. crt. |
Curs de apa / denumire sectiune |
Starea ecologica |
Crisul Alb - Gurahont |
Moderata I(II) |
|
Crisul Alb - Ineu |
Moderata I(II) |
|
Crisul Alb - Varsand |
Moderata I(II) |
|
Halmagel - Sarbi |
Buna (II) |
|
Tacasele - Avram Iancu |
Buna (II) |
|
Negrisoara - am. Neagra |
Buna (II) |
|
Mustesti - Bontesti |
Moderata (III) |
|
Sebis - Prajesti | ||
Sebis - Sebis |
Buna (II) |
|
Gut - Sicula |
Moderata (III) |
|
Sodom - Seleus | ||
Cigher - Zarand |
Buna (II) |
|
Matca - Zarand |
Moderata (III) |
|
Valea Noua - Sintea ferma | ||
Canalul Morilor - Seleus |
Buna (II) |
|
Canalul Morilor - Varsand |
Moderata (III) |
|
Beliu - Cermei - Taut |
Moderata (III) |
|
Teuz - Tamasda |
Moderata (III) |
Indicatorii regimului de oxigen se incadreaza in sectiunile de ordinul I in limita clasei a I-a de calitate. In sectiunile de ordinul II, indicatorul regimului de oxigen se incadreaza in limitele claselor I-a si a II-a si doar in sectiunea Sintea-ferma in clasa a IV-a de calitate.
Indicatorii ioni generali, pe cursurile de apa se incadreaza in clasele I-a si a II-a de calitate. La grupa de indicatori nutrienti raurile se incadreaza in clasele a I - II si a IV-a datorita continutului ridicat de Ptot si Ntot. La grupa de indicatori poluanti toxici raurile se incadreaza in general in clasa a I-a si a II-a de calitate, cu o singura exceptie de clasa a III-a, in sectiunea Zarand. La grupa de alti indicatori clasa de calitate predominanta este a II-a.
In concluzie, raurile din bazinul hidrografic al Crisului Alb se incadreaza in clasele de calitate I, II, III si chiar IV (conform tabelului 1.3.) pe tronsoanele de lungime evidentiate in tabelul 1.2.
Raul Crisul Alb
Tabelul 1.2.
Lungimea tronsoanelor de rau in raport cu calitatea in anul 2008
km
Cursul de apa |
Tronsonul |
Lungimea |
|||||
Total |
I |
II |
III |
IV |
V |
||
Crisul Alb |
Limita judet - Varsand, frontiera | ||||||
Halmagel |
Izv.-cf. v. Banesti | ||||||
V. Tacasele |
Izv.- Tacasele | ||||||
Negrisoara |
Izv. - cfl. V. Sebis | ||||||
Mustesti |
Izv. - cfl. Crisul Alb | ||||||
v. Sebis |
Izv. - cfl. Crisul Alb | ||||||
Gut |
Izv. - cfl. Crisul Alb | ||||||
Sodom |
Izv. - cfl. Crisul Alb | ||||||
Cigher |
Izv.-cfl. Crisul Alb | ||||||
Matca |
Izv. - cfl. Crisul Alb | ||||||
V. Noua Chiser |
Izv. - cfl. Crisul Alb | ||||||
Canalul Morilor |
Priza Buteni - Seleus | ||||||
Canalul Morilor |
Seleus - cfl. Varsand | ||||||
Beliu - Cermei |
Izv. - cfl. Crisul Negru | ||||||
V. Teuz |
Izv. - cfl. Crisul Negru | ||||||
Total | |||||||
Procentaj (%) |
Raul Crisul Alb
Tabelul 1.3
Incadrarea sectiunilor de supraveghere in categorii de calitate in anul 2008
Nr. crt. |
Cursul de apa |
Sectiunea de supraveghere |
Clasa de calitate |
||||||
RO |
Nutrienti |
Ioni generali |
Poluanti toxici |
Alti indicatori chimici |
Caract.globala |
||||
Crisul Alb |
Gurahont |
I |
I |
I |
II |
I |
|||
Crisul Alb |
Ineu |
I |
I |
I |
II |
I |
I |
||
Crisul Alb |
Varsand |
I |
I |
I |
I |
II |
II |
||
Halmagel |
Sarbi |
I |
I |
I |
I |
II |
II |
||
Tacasele |
Avram Iancu |
I |
I |
I |
I |
II |
II |
||
Negrisoara |
am. Neagra |
I |
I |
I |
I |
II |
II |
||
Mustesti |
Bontesti |
I |
I |
I |
I |
I |
|||
V. Sebis |
Prajesti |
I |
I |
I |
I |
II |
II |
||
V. Sebis |
Sebis |
I |
I |
I |
I |
II |
II |
||
Gut |
Sicula |
II |
I |
I |
II |
II |
|||
Sodom |
Seleus |
II |
II |
II |
II |
II |
|||
Cigher |
Zarand |
II |
I |
I |
II |
II |
|||
Matca |
Zarand |
II |
II |
II |
III |
III |
|||
V. Noua Chiser |
Sintea - ferma |
IV |
II |
I |
II |
IV |
|||
Can. Morilor |
Seleus |
I |
I |
I |
I |
I |
|||
Can. Morilor |
Varsand |
II |
IV |
I |
I |
II |
IV |
||
Beliu - Cermei |
Taut |
II |
II |
I |
II |
II |
|||
Teuz |
Tamasda |
II |
I |
I |
II |
II |
Calitatea apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de pe raul Mures
Calitatile fizico -
chimice ale raului Mures se
incadreaza in clasa a II-a de calitate, pe toata lungimea de
Canalul
Mures Mort se incadreaza in clasa a V-a de calitate la
indicatorii chimici (datorita RO, Nutrienti, Salinitate), in clasa a
IV-a la incadrarea biologica, iar incadrarea de stare ecologica este
de clasa a IV-a pe toata lungimea de
Cauza degradarii apei Canalului Muresul Mort este evacuarea apelor uzate industriale de pe platforma industriei alimentare NV si a necuratarii albiei canalului care este in administrarea Regiei de Imbunatatiri Funciare.
Canalul Ier se incadreaza in clasa a IV-a de calitate din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, iar din punct de vedere biologic in clasa a III-a de calitate, iar indicele de incadrare ecologica este III.
Raul
Petris se incadreaza in clasa a II-a de calitate pe toata
lungimea de
Calitatea raului Mures, lungimea tronsoanelor de rau si incadrarea sectiunilor in clase de calitate, este evidentiata in tabelele 1.5. si 1.6.
Raul Mures
Tabelul 1.5.
Starea ecologica si starea chimica a raurile din bazinul hidrografic Mures aferente judetului Arad in anul 2008
Raul |
Sectiunea |
STAREA ECOLOGICA |
Starea chimica |
|||||||||||
Elemente de calitate biologice |
Elemente de calitate chimice si fizico-chimice |
Incadrare stare ecologica |
||||||||||||
MZB |
FPL |
mFB |
Incadr. biol. |
RTA |
RO |
NUTR |
SAL |
PTS |
AICR |
Incadr. chim |
||||
Mures |
Savarsin |
III |
II |
II |
III |
I |
II |
II |
II |
I |
II |
II |
III |
P(Co, Cu) |
Soimos** |
II |
II |
II |
III |
I |
II |
II |
II |
I |
II |
II |
III |
P(Co,Cr,Cu) |
|
Am. Arad |
III |
II |
II |
III |
I |
II |
II |
II |
I |
II |
II |
III |
P(Co,Cr,Cu) |
|
Nadlac** |
II |
II |
II |
II |
I |
II |
II |
II |
I |
II |
II |
III |
P(Cr,Cu) |
|
Petris |
Petris |
II |
II |
II |
I |
II |
I |
I |
I |
I |
II |
II |
B |
|
Canal Mures Mort |
Pecica |
IV |
IV |
III |
IV |
I |
V |
V |
III |
II |
II |
V |
IV |
P(Cu,Ni) |
Canal Ier |
Turnu |
III |
III |
III |
III |
I |
IV |
IV |
III |
II |
II |
IV |
III |
P(Cu,Ni) |
NOTA: In cazul sectiunilor Soimos si Nadlac, desi indexul saprob pentru fitoplancton s-a incadrat in clasa a II-a de calitate, la nivelul acestor sectiuni, respectiv pe tronsonul Soimos - frontiera) incadrarea s-a facut pentru clasa a III-a de calitate, deoarece in lunile iulie, august si septembrie s-a regasit inflorire algala, cu densitati de ordinul a 11,8 - 20 milioane de alge/l in care a dominat specia de diatomee "Cyclotella" cu valoarea saproba de 2,5. De asemenea indexului saprob pentru microfitobentos a realizat valori medii anuale apropiate de limita clasei III de calitate.
Raul Mures
Tabelul 1.6.
Lungimea tronsoanelor de rau in raport cu calitatea in anul 2008 (bazinul hidrografic Mures - judetul Arad)
Raul |
Lung |
Starea ecologica |
Starea chimica |
||||||
FB - Clasa I |
B - clasa II |
M - clasa III |
S - clasa IV |
P - clasa V |
B - Buna |
P - Proasta |
|||
Mures | |||||||||
Petris | |||||||||
Canal Mures Mort | |||||||||
Canal Ier | |||||||||
Total |
km | ||||||||
NOTA:Incadrarea s-a efectuat conform Ordin 161/2006, pentru concentratia medii anuale ale indicatorilor determinati.
Prescurtari: MZB - macrozoobentos; FPL - fitoplacton; mFB - microfitobentos; RTA - regim termic si acidifiere; RO - regim de oxigen; NUTR - nutrienti; SAL - salinitate; PTS - poluanti toxici specifici; AICR - alti indicatori chimici relevanti; FB - Foarte buna, B - buna; M - moderata; S - slaba; P - proasta;
Starea chimica: pentru metale grele s-a utilizat concentratia fractiunii dizolvate (medii aritmetice).
Bazinul hidrografic Mures
Calitatea apelor din lacuri a fost urmarita in cadrul Directiei Apelor Targu Mures doar pentru lacul Ghioroc, a carui calitate este prezentata in tabelele 2.1. si 2.2. Se mentioneaza ca lacul Ghioroc are doua parti: partea de nord si partea de sud. Calitatea apei este monitorizata doar in partea de sud a lacului.
Tabelul 2.1.
Calitatea lacurilor din judetul Arad
Lacul |
Timp retentie |
Indicatori ai gradului de eutrofizare |
||||
Fosfor total (mg P/l) |
Azot mineral (mg N/l) |
Biomasa fitoplanctonica maxima din zona fotica/ Biomasa medie anuala (mg/l) |
Clorofila "a" (mg/l) |
Incadrare globala |
||
Ghioroc (Partea sudica+ partea nordica) |
mezotrof |
hipertrof |
oligotrof |
mezotrof |
Mezotrof |
Tabelul 2.2.
Calitatea lacurilor din judetul Arad
Nr. crt. |
Lacul |
Apa pe care este |
Volumul |
Folosinta |
Calitatea apei | |||
Denumire |
Tip |
Nutrienti |
Biologie | |||||
Ghioroc Sud |
Antropic |
Bazin Matca III-1,10, 39 |
Apa sortare |
N t = 1,995 Pt = 0,0108 |
oligotrof | |||
Ghioroc Nord |
6,66 |
Agrement |
Bazinul hidrografic Crisul Alb
In cursul anului 2008 s-au monitorizat urmatoarele lacuri: lacul Taut (in sectiunile: coada, mijloc si baraj) si lacul Ineu1 Rovine.
Incadrarea, dupa caracterizarea globala, in clasa a II-a si a III-a de calitate rezulta si din tabelul 2.3.
Tabelul 2.3.
Incadrarea in clase de calitate si elemente biologice
Nr. crt. |
Denumire lac |
Caracterizarea globala dupa indicatorii fizico-chimici |
Gradul de trofie |
Taut |
II |
eutrof |
|
Ineu1 Rovine |
III |
eutrof |
|
Ghioroc |
II |
mezotrof |
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |