Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Ape de suprafata

Ape de suprafata


Ape de suprafata

1. Starea raurilor interioare

Judetul Arad se intinde pe doua bazine hidrografice: B.H. Mures si B.H. Crisul Alb. Starea de calitate este prezentata centralizat in tabelul 1.1.

Calitatea apelor de suprafata din BH Mures este supravegheata prin laboratorul apartinand filialei Arad a Directiei Apelor Targu Mures in urmatoarele sectiuni de control:

sectiuni de ordinul I: Savarsin, Lipova, amonte Arad, Nadlac - pe raul Mures;

sectiuni de ordinul II:



pe canalul Mures Mort - amonte confluenta raul Mures,

pe canalul Ier - la iesirea din tara - Turnu,

Petris,

Paraul Mare - Dorgos.

Calitatea apelor de suprafata din BH Crisul Alb este supravegheata prin laboratorul Directiei Apelor Oradea pe urmatoarele cursuri de ape:

raul Crisul Alb - Gurahont, Ineu, Varsand;

Valea Sebis - la Sebis si Prajesti;

Canalul Morilor - Varsand si Seleus;

Valea Halmagel - Sarbi;

Tacasele - Avram Iancu;

Negrisoara - amonte Neagra;

Cigher - Zarand;

Mustesti - Bontesti;

Gut - Sicula;

Sodom - Seleus;

Matca - Zarand;

Valea Noua Chiser - Sintea ferma;

Beliu - Cermei - Taut;

Teuz - Tamasda.

Tabelul 1.1.

Starea de calitate

Bazinul hidrografic

Numar total
sectiuni

Repartitia sectiunilor pe clase de calitate

I

II

III

IV

V

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.

Mures

Crisul Alb

Calitatea apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de pe Crisul Alb

In ceea ce priveste starea ecologica, 6 sectiuni se incadreaza in starea ecologica buna, restul sectiunilor din care s-au efectuat prelevari de probe se incadreaza in starea moderata (respectiv 9 sectiuni). Situatia centralizata este prezentata in tabelul 1.4.

Tabelul 1.4.

Starea ecologica a raurilor din bazinul hidrografic Cris

Nr. crt.

Curs de apa / denumire sectiune

Starea ecologica

Crisul Alb - Gurahont

Moderata I(II)

Crisul Alb - Ineu

Moderata I(II)

Crisul Alb - Varsand

Moderata I(II)

Halmagel - Sarbi

Buna (II)

Tacasele - Avram Iancu

Buna (II)

Negrisoara - am. Neagra

Buna (II)

Mustesti - Bontesti

Moderata (III)

Sebis - Prajesti

Sebis - Sebis

Buna (II)

Gut - Sicula

Moderata (III)

Sodom - Seleus

Cigher - Zarand

Buna (II)

Matca - Zarand

Moderata (III)

Valea Noua - Sintea ferma

Canalul Morilor - Seleus

Buna (II)

Canalul Morilor - Varsand

Moderata (III)

Beliu - Cermei - Taut

Moderata (III)

Teuz - Tamasda

Moderata (III)

Indicatorii regimului de oxigen se incadreaza in sectiunile de ordinul I in limita clasei a I-a de calitate. In sectiunile de ordinul II, indicatorul regimului de oxigen se incadreaza in limitele claselor I-a si a II-a si doar in sectiunea Sintea-ferma in clasa a IV-a de calitate.

Indicatorii ioni generali, pe cursurile de apa se incadreaza in clasele I-a si a II-a de calitate. La grupa de indicatori nutrienti raurile se incadreaza in clasele a I - II si a IV-a datorita continutului ridicat de Ptot si Ntot. La grupa de indicatori poluanti toxici raurile se incadreaza in general in clasa a I-a si a II-a de calitate, cu o singura exceptie de clasa a III-a, in sectiunea Zarand. La grupa de alti indicatori clasa de calitate predominanta este a II-a.

In concluzie, raurile din bazinul hidrografic al Crisului Alb se incadreaza in clasele de calitate I, II, III si chiar IV (conform tabelului 1.3.) pe tronsoanele de lungime evidentiate in tabelul 1.2.

Raul Crisul Alb

Tabelul 1.2.

Lungimea tronsoanelor de rau in raport cu calitatea in anul 2008

km

Cursul de apa

Tronsonul

Lungimea

Total

I

II

III

IV

V

Crisul Alb

Limita judet - Varsand, frontiera

Halmagel

Izv.-cf. v. Banesti

V. Tacasele

Izv.- Tacasele

Negrisoara

Izv. - cfl. V. Sebis

Mustesti

Izv. - cfl. Crisul Alb

v. Sebis


Izv. - cfl. Crisul Alb

Gut

Izv. - cfl. Crisul Alb

Sodom

Izv. - cfl. Crisul Alb

Cigher

Izv.-cfl. Crisul Alb

Matca

Izv. - cfl. Crisul Alb

V. Noua Chiser

Izv. - cfl. Crisul Alb

Canalul Morilor

Priza Buteni - Seleus

Canalul Morilor

Seleus - cfl. Varsand

Beliu - Cermei

Izv. - cfl. Crisul Negru

V. Teuz

Izv. - cfl. Crisul Negru

Total

Procentaj (%)

Raul Crisul Alb

Tabelul 1.3

Incadrarea sectiunilor de supraveghere in categorii de calitate in anul 2008

Nr. crt.

Cursul de apa

Sectiunea de supraveghere

Clasa de calitate

RO

Nutrienti

Ioni generali

Poluanti toxici

Alti indicatori chimici

Caract.globala

Crisul Alb

Gurahont

I

I

I

II

I

Crisul Alb

Ineu

I

I

I

II

I

I

Crisul Alb

Varsand

I

I

I

I

II

II

Halmagel

Sarbi

I

I

I

I

II

II

Tacasele

Avram Iancu

I

I

I

I

II

II

Negrisoara

am. Neagra

I

I

I

I

II

II

Mustesti

Bontesti

I

I

I

I

I

V. Sebis

Prajesti

I

I

I

I

II

II

V. Sebis

Sebis

I

I

I

I

II

II

Gut

Sicula

II

I

I

II

II

Sodom

Seleus

II

II

II

II

II

Cigher

Zarand

II

I

I

II

II

Matca

Zarand

II

II

II

III

III

V. Noua Chiser

Sintea - ferma

IV

II

I

II

IV

Can. Morilor

Seleus

I

I

I

I

I

Can. Morilor

Varsand

II

IV

I

I

II

IV

Beliu - Cermei

Taut

II

II

I

II

II

Teuz

Tamasda

II

I

I

II

II

Calitatea apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de pe raul Mures

Calitatile fizico - chimice ale raului Mures se incadreaza in clasa a II-a de calitate, pe toata lungimea de 214 km rau (datorita indicatorilor RO, Nutrienti si Salinitate). Din punct de vedere biologic aceste sectiuni se incadreaza in clasa a II-a de calitate, indicele de stare ecologica fiind de clasa a II-a.

Canalul Mures Mort se incadreaza in clasa a V-a de calitate la indicatorii chimici (datorita RO, Nutrienti, Salinitate), in clasa a IV-a la incadrarea biologica, iar incadrarea de stare ecologica este de clasa a IV-a pe toata lungimea de 20 km.

Cauza degradarii apei Canalului Muresul Mort este evacuarea apelor uzate industriale de pe platforma industriei alimentare NV si a necuratarii albiei canalului care este in administrarea Regiei de Imbunatatiri Funciare.

Canalul Ier se incadreaza in clasa a IV-a de calitate din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, iar din punct de vedere biologic in clasa a III-a de calitate, iar indicele de incadrare ecologica este III.

Raul Petris se incadreaza in clasa a II-a de calitate pe toata lungimea de 14 km, la indicatorii fizico-chimici. Incadrarea biologica este II iar starea ecologica este II.

Calitatea raului Mures, lungimea tronsoanelor de rau si incadrarea sectiunilor in clase de calitate, este evidentiata in tabelele 1.5. si 1.6.

Raul Mures

Tabelul 1.5.

Starea ecologica si starea chimica a raurile din bazinul hidrografic Mures aferente judetului Arad in anul 2008

Raul

Sectiunea

STAREA ECOLOGICA

Starea

chimica

Elemente de calitate biologice

Elemente de calitate chimice si fizico-chimice

Incadrare

stare ecologica

MZB

FPL

mFB

Incadr.

biol.

RTA

RO

NUTR

SAL

PTS

AICR

Incadr.

chim

Mures

Savarsin

III

II

II

III

I

II

II

II

I

II

II

III

P(Co, Cu)

Soimos**

II

II

II

III

I

II

II

II

I

II

II

III

P(Co,Cr,Cu)

Am. Arad

III

II

II

III

I

II

II

II

I

II

II

III

P(Co,Cr,Cu)

Nadlac**

II

II

II

II

I

II

II

II

I

II

II

III

P(Cr,Cu)

Petris

Petris

II

II

II

I

II

I

I

I

I

II

II

B

Canal Mures Mort

Pecica

IV

IV

III

IV

I

V

V

III

II

II

V

IV

P(Cu,Ni)

Canal Ier

Turnu

III

III

III

III

I

IV

IV

III

II

II

IV

III

P(Cu,Ni)

NOTA: In cazul sectiunilor Soimos si Nadlac, desi indexul saprob pentru fitoplancton s-a incadrat in clasa a II-a de calitate, la nivelul acestor sectiuni, respectiv pe tronsonul Soimos - frontiera) incadrarea s-a facut pentru clasa a III-a de calitate, deoarece in lunile iulie, august si septembrie s-a regasit inflorire algala, cu densitati de ordinul a 11,8 - 20 milioane de alge/l in care a dominat specia de diatomee "Cyclotella" cu valoarea saproba de 2,5. De asemenea indexului saprob pentru microfitobentos a realizat valori medii anuale apropiate de limita clasei III de calitate.

Raul Mures

Tabelul 1.6.

Lungimea tronsoanelor de rau in raport cu calitatea in anul 2008 (bazinul hidrografic Mures - judetul Arad)

Raul

Lung

Starea ecologica

Starea chimica

FB - Clasa I

B - clasa II

M - clasa III

S - clasa IV

P - clasa V

B - Buna

P - Proasta

Mures

Petris

Canal Mures Mort

Canal Ier

Total

km

NOTA:Incadrarea s-a efectuat conform Ordin 161/2006, pentru concentratia medii anuale ale indicatorilor determinati.

Prescurtari: MZB - macrozoobentos; FPL - fitoplacton; mFB - microfitobentos; RTA - regim termic si acidifiere; RO - regim de oxigen; NUTR - nutrienti; SAL - salinitate; PTS - poluanti toxici specifici; AICR - alti indicatori chimici relevanti; FB - Foarte buna, B - buna; M - moderata; S - slaba; P - proasta;

Starea chimica: pentru metale grele s-a utilizat concentratia fractiunii dizolvate (medii aritmetice).

2. Starea lacurilor

Bazinul hidrografic Mures

Calitatea apelor din lacuri a fost urmarita in cadrul Directiei Apelor Targu Mures doar pentru lacul Ghioroc, a carui calitate este prezentata in tabelele 2.1. si 2.2. Se mentioneaza ca lacul Ghioroc are doua parti: partea de nord si partea de sud. Calitatea apei este monitorizata doar in partea de sud a lacului.

Tabelul 2.1.

Calitatea lacurilor din judetul Arad

Lacul

Timp retentie

Indicatori ai gradului de eutrofizare

Fosfor total

(mg P/l)

Azot mineral

(mg N/l)

Biomasa  fitoplanctonica maxima din zona fotica/

Biomasa medie anuala

(mg/l)

Clorofila "a"

(mg/l)

Incadrare

globala

Ghioroc

(Partea sudica+

partea nordica)

mezotrof

hipertrof

oligotrof

mezotrof

Mezotrof

Tabelul 2.2.

Calitatea lacurilor din judetul Arad

Nr. crt.

Lacul

Apa pe care este
amplasat lacul

Volumul
total milioane mc

Folosinta
principala

Calitatea apei

Denumire

Tip

Nutrienti
azot total si fosfor total

Biologie

Ghioroc Sud

Antropic

Bazin Matca III-1,10, 39

Apa sortare

N t = 1,995

Pt = 0,0108

oligotrof

Ghioroc Nord

6,66

Agrement

Bazinul hidrografic Crisul Alb

In cursul anului 2008 s-au monitorizat urmatoarele lacuri: lacul Taut (in sectiunile: coada, mijloc si baraj) si lacul Ineu1 Rovine.

Incadrarea, dupa caracterizarea globala, in clasa a II-a si a III-a de calitate rezulta si din tabelul 2.3.

Tabelul 2.3.

Incadrarea in clase de calitate si elemente biologice

Nr. crt.

Denumire lac

Caracterizarea globala

dupa indicatorii fizico-chimici

Gradul de trofie

Taut

II

eutrof

Ineu1 Rovine

III

eutrof

Ghioroc

II

mezotrof





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.