BILANT DE MEDIU NIVELUL 1 LA IAZUL D1 BORSA MARAMURES

BILANT DE MEDIU NIVELUL 1 LA IAZUL D1 BORSA MARAMURES

Iazul D1 a fost pus in functiune in 1956 iar scoaterea din functiune a iazului a fost in 1970,la ora actuala fiind un iaz in conservare.

Are forma unui dig pe care au fost plantati specii de conifere si anume pinus alba.

figura 12 iazul D1

1. Identificarea amplasamentului , localizarea

Iazul de decantare D1 este amplasat pe versantul drept al vaii raului Cisla in amonte de confluenta cu paraul Valea Fatului, aproape de cartierul Baia Borsa, aflandu-se la distanta ft mica de asezarile urbane, circa 300-500 m.

Clasa de importanta a iazului este III, conform STAS 4273/83.

Suprafata iazului la nivel dig de amorsare este de 3,5 ha , iar la nivel de coronament este de 7,78 ha.

Cantitatea de steril depozitata de la punerea in functiune pana la 31.12.2003 este de 6.686.705 tone.

Cota coronament actuala este 760,62 m., inaltimea maxima proiectata este 41 m. , panta taluz este de 22

2Localizare si topografiere

Se afla in judetul MM in orasul BORSA la circa 6 km de centrul orasului pe versantul drept al vaii raului Cisla.

3 Geologia si hidrologia

Din punct de vedere geologic si petrografic regiunea Toroiaga - Baia Borsa si remarca prezenta breciilor andezitice in cadrul masivului Toroiaga.

Aceste structuri sunt interpretate ca facies marginal al masivului eruptiv principal. Pe langa structurile constituite exclusiv din andezite sunt mentionate structuri de brecii care contin andezite si fragmente de sisturi cristaline; astfel de structuri de brecii se cunosc la izvoarele vaii Izvorul Cailor sau in Valea Colbu.

In acest context este singular cazul breciei din Piciorul Caprii, care pe linga fragmente de roci eruptive contine si fragmente de roci sedimentare.

4Istoricul amplasamentului si dezvoltari ulterioare

Constructia iazului D1 a inceput in anul 1956 si a fost format prin depunere de deseuri industriale sub forma de steril si pirita de la uzina de preparare a Intreprinderii Miniere Baia Borsa

Dezvoltari viitoare

Actualmente iazul este in conservare si se fac lucrari de reabilitare si ecologizare in jurul perimetrului acestui iaz si plantarea de conifere vegetatie care rezista la poluare.

6.Activitati desfasurate in cadrul obiectivului

Principalele probleme ale activitatii de reconstructie ecologica a zonelor afectate de

activitatea miniera, o constituie amenajarea si punerea in siguranta a depozitelor de material steril , rezultat in urma inchiderii obiectivelor miniere, in general, si a iazurilor de decantare, in special.

figura 13 panta iazului D1

Operatiunea necesita un volum mare de investitii, solutii si lucrari speciale necesare

asigurarii stabilitatii si punerii in siguranta a acestora, respectiv

- executia sau remedierea de lucrari cu caracter hidrotehnic - drenuri, rigole colectoare , canale de deviere si de coasta , disipatoare , ziduri de sprijin, aparari de maluri , regularizari cursuri de apa, etc ;

- geometrizarea depozitelor - descarcari si depuneri de material, compactari, consolidari curente sau speciale , protectii, acoperirea cu sol, plantari sau inierbari, etc;

- impermeabilizarea depozitelor cu straturi succesive de materiale speciale ;

- executia de lucrari necesare monitorizarii si urmaririi in timp a stabilitatii si dezvoltarii  vegetatiei - borne topografice , reperi , piezometre , inclinometre , etc ;

In acest sens au fost prevazute doua tipuri de lucrari:

lucrari de stabilizare, constand din

- canale pentru dirijarea controlata a apelor din precipitatii care cad pe suprafata

versantului adiacent , si intra pe suprafata plajei si a taluzului iazului ;

- refacerea zidului de sprijin de la baza iazului si executarea pragurilor de fund de pe raul Cisla ;

- stabilizarea ultimelor doua trepte ale iazului cu covor geocelular ;

- plantare de puieti pe taluzul iazului ;

lucrari de ecologizare , care constau in izolarea (impermeabilizarea) plajei , a taluzelor si a canalelor pentru evacuarea apelor din precipitatii si inierbarea suprafetelor aferente .

In scopul desecarii masei de steril depus in iaz , se impune sistarea inundarii suprafetei iazului cu apele de precipitatii rezultate de pe versantii adiacenti .

Acest deziderat se poate obtine prin executarea unui canal de garda pe linia de contact intre baza versantilor si suprafata iazului .

Din aceasta categorie fac parte :

canalele de garda CG1 si CG2, pentru colectarea si tranzitarea debitelor de apa din precipitatiile cazute pe versant si pe plaja , care se vor executa la limita dintre plaja si versantul adiacent ;

canalul colector CC, pentru tranzitarea debitului total colectat si evacuat prin canalele CG1 si CG2, care se va executa in plaja pe directie transversala N-S

canalul rapid CR, cu rugozitate marita a radierului, care se va executa in continuarea canalului colector CC pe taluz , cu evacuare in raul Cisla ;

digul perimetral la nivelul coronamentului si amenajarea plajei , pentru a opri scurgerea apelor din precipitatiile cazute pe plaja si in continuare pe taluz ( evitarea aparitiei ravenelor ) ;

umplerea cu pamant a ravenelor si refacerea profilului existent al taluzului;

Dimensionarea canalelor s-a realizat in urmatoarele etape :

a ) Stabilirea clasei de importanta a lucrarii:

Conform STAS 4273-83, art.29, tab. nr.8, constructii hidrotehnice aferente obiectivelor

industriale, pentru:

importanta platformei (constructiei): nationala

felul amenajarii hidrotehnice (asimilat): canalizare , rezulta categoria constructiei hidrotehnice

Conform pct.nr.4.1.: constructie secundara (constructii hidrotehnice a caror distrugere totala sau partiala nu are repercursiuni grave asupra ansamblului amenajarii ).

Incadrarea in clasa de importanta conform tabelului nr. 13:

dupa durata de exploatare: definitiva

rolul functional: secundara

categoria constructiei:

Rezulta clasa IV-a de importanta

b. Stabilirea probabilitatii de depasire a debitelor maxime ale undelor de viitura

In conformitate cu STAS 4068/2-87 pentru conditii normale de exploatare a constructiilor hidrotehnice avind clasa IV-a de importanta , corespunde probabilitatea anuala de depasire in procente P(%)=

c. Calculul hidrografic

In cazul bazinelor hidrografice cu suprafata de receptie mai mica de 50km2 din calcule a rezultat un debit, Qc=Qc1+Qc2=1.89+0.40=2.39m3/s - debitul pentru s-au dimensionat canalele mentionate .

figura 14 evacuare sonda D1

7 Amenajarea canalelor ;

Amenajare canale de garda CG1, si CG2 ; In vederea colectarii precipitatiilor cazute pe suprafata plajei iazului D1 , s-a prevazut executia a doua

canale de garda CG1 si CG2, care debuseaza in canalul colector CC deschis, care tranziteaza debitul de viitura in canalul rapid CR. Canalul rapid CR evacueaza apele in paraul Cisla.

Canalele de garda pentru colectarea apelor de precipitatii cazute pe suprafata

platformei superioare a iazului si a surselor de pe versantul adiacent . Aceste canale se vor sapa pe linia de contact intre versant si suprafata iazului .

Canalele se executa cu sectiune trapezoidala , din elemente de beton prefabricate, avand punctele incipiente in cele doua extremitati ale iazului, cu panta continua catre zona mediana a iazului .

Canalele colectoare se vor executa cu sectiune trapezoidala, din elemente de beton

prefabricate, si vor fi protejate cu: strat de trisoplast, geotextil si strat de masa vegetala inierbata.

Canalele de gards au fost dimensionate in vederea asigurarii debitelor de viitura pentru conditii normale de exploatare a constructiilor hidrotehnice avand clasa a IV-a de importanta pentru care corespunde probabilitatea anuala de depasire in procente P(%)=

Executia lucrarii s-a prevazut in procent de 80% mecanizat si 20% prin terasamente manuale , pentru finisarea taluzelor si asigurarea pantei uniforme a radierului .

Lungimea canalelor este de 220m respectiv 265m, cu sectiunea de 2,25 mp.

figura 15 evacuare sonda D 1

Canalele au urmatoarele caracteristici dimensionale si de material : Canalul de garda CG1:

- sectiune trapezoidala, beton armat;

- lungime: L=220m;

- panta: j=0,5%;

- latime la partea superioara: B=1.5m;

- latime la partea inferioara: b=0.4m;

- adancime: H=0.6m;

- adancime canal beton, constanta in lungul traseului;

- adancime excavatie canal, variabila in lungul traseului;

- material: placi prefabricate din beton armat;

- clasa beton: C16/20 (B250);

- armaturi: plase sudate de tip 116 GQ283, 6mm cu retea de 10cm.

- aditiv de impermeabilizare beton: PLASTIPROOF sau echivalent;

- rosturi: mortar M100-T sau echivalent cu aditiv de impermeabilizare, DRY sau

echivalent

- tencuiala suprafata interioara: impermeabila din mortar M100-T sau echivalent cu

adaos de impermeabilizare DRY sau echivalent;

- strat din balast sub prefabricate ;

figura 16 canal de evacuare iazul D1

Canalul de garda CG2:

- sectiune trapezoidala, beton armat;

- lungime: L=265m;

- panta: j=0,5%

- latime la partea superioara: B=1,5m;

- latime la partea inferioara: b=0,4m;

- adancime: H=0,6m;

- adancime canal beton, constanta in lungul traseului;

- adancime excavatie canal, variabila in lungul traseului;

- material: placi prefabricate din beton armat;

- clasa beton: C16/20 (B250);

- armaturi: plase sudate de tip 116 GQ283, 6mm cu retea de 10cm.

- aditiv de impermeabilizare beton: PLASTIPROOF sau echivalent;

- rosturi: mortar M100-T sau echivalent cu aditiv de impermeabilizare, DRY sau

echivalent

- tencuiala suprafata interioara: impermeabila din mortar M100-T sau echivalent cu

adaos de impermeabilizare DRY sau echivalent;

figura 17 sonda inversa D 1

Amenajare canal colector CC

Canalul colector are rolul de a colecta apele din canalele de garda CG 1 si CG 2 si

tranzitarea lor prin plaja iazului D1 , in canalul rapid, asigurand tranzitarea debitului de apa colectata la baza versantului prin traversarea plajei iazului.

Canalul colector se va executa cu sectiune trapezoidala , din elemente de beton prefabricate , si va fi protejat cu : strat de trisoplast , geotextil si strat de masa vegetala inierbata .

Canalele de garda si canalul colector au fost dimensionate in vederea asigurarii debitelor de viitura pentru conditii normale de exploatare a constructiilor

hidrotehnice avand clasa a IV-a de importanta pentru care corespunde probabilitatea anuala de depasire in procente P(%)=

Lungimea canalului colector va fi 190m, cu sectiunea de 7,2mp.

Canalul are urmatoarele caracteristici dimensionale si de material:

Canalul colector CC

- sectiune trapezoidala, beton armat;

- lungime: L=190m;

- panta: j=0,5%

- latime la partea superioara: B=1,9m;

- latime la partea inferioara: b=0,9m;

- adancime: H=0,6m;

- panta taluz profil beton: m1=1 (1:1);

- panta taluz profil excavatie: m2=0.5 (1:2);

- adancime canal beton, constanta in lungul traseului;

- adancime excavatie canal, variabila in lungul traseului;

- material: placi prefabricate din beton armat;

- clasa beton: C16/20 (B250);

- armaturi: plase sudate de tip 116 GQ283, 6mm cu retea de 10cm.

- aditiv de impermeabilizare beton: PLASTIPROOF sau echivalent;

- rosturi: mortar M100-T sau echivalent cu aditiv de impermeabilizare, DRY sau

echivalent

- tencuiala suprafata interioara: impermeabila din mortar M100-T sau echivalent cu

adaos de impermeabilizare DRY sau echivalent;

- strat din balast sub prefabricate;

Amenajare canal rapid CR

Pentru transportul in conditii de siguranta a debitului de viitura pe taluzele iazului de

decantare cu pante accentuate, s-a proiectat un canal rapid cu rugozitate marita, realizat din elemente prefabricate din beton armat .

Canalul rapid se va realiza cu sectiune dreptunghiulara dimensionata pentru tranzitarea debitului de viitura rezultat din bazinul hidrografic adiacent , astfel

incat viteza maxima a apei in cazul producerii debitului maxim de calcul , sa nu depaseasca viteza admisibila de eroziune a betonului.

Canalul are urmatoarele caracteristici dimensionale si de material:

Canalul rapid CR:

- sectiune dreptunghiulara, beton armat;

- lungime: L=120m;

- panta: j=35%

- latime B=0,90m;

- adancime: H=0,7m;

- inaltimea treptei pe radier: h=0,13m;

- adancime canal beton, constanta in lungul traseului;

- adancime excavatie canal, variabila in lungul traseului;

- material: placi prefabricate din beton armat;

- clasa beton: C16/20 (B250);

- armaturi: plase sudate de tip 116 GQ283, 6mm cu retea de 10cm.

- aditiv de impermeabilizare beton: PLASTIPROOF sau echivalent;

- rosturi: mortar M100-T sau echivalent cu aditiv de impermeabilizare, DRY sau

echivalent

- tencuiala suprafata interioara: impermeabila din mortar M100-T sau echivalent cu

adaos de impermeabilizare DRY sau echivalent;

- strat din balast sub prefabricate.

Amenajare rigole de garda pe berme

Eroziunile provocate pe taluzele si bermele iazului, sunt datorate concentrarii apelor de

precipitatii in punctele cu cote minime, de-a lungul bermelor si deversarii peste marginea bermelor catre aval.

Pentru a preveni in viitor acest fenomen distructiv care afecteaza stabilitatea si

integritatea suprafetelor ecologizate s-a prevazut executia rigolelor de garda pe berme.

Aceste rigole vor avea lungimea de 100m in dreapta si in stanga canalului rapid care va colecta si evacua apele de precipitatii de pe berme.

Canalele vor avea lungimea totala de 500 m si sectiune triunghiulara de 0,25 mp.

Dig perimetral la nivelul coronamentului si amenajarea plajei

Digul perimetral la nivelul coronamentului si amenajarea plajei iazului, se vor executa din materialul rezultat din excavatiile canalelor de garda, a canalului colector si a canalului rapid .

Digul perimetral se va executa cu cota constanta la nivelul coronamentului , +760.00m, prin suprainaltare pe portiunile in care cotele coronamentului existent sunt inferioare cotei mentionate.

Caracteristicile dimensionale ale digului, sunt:

latime coronament: 1.0m

panta taluz exterior: (egala cu panta existenta a taluzului exterior a iazului);

panta taluz interior: (inspre plaja).

Plaja iazului se va amenaja cu pantele de inspre canalele de garda CG1 si CG2

Consolidarea ultimelor trepte ale iazului D 1.

Intrucat pe ultimele doua trepte nu s-a dezvoltat vegetatia este necesar stabilitatea acestor trepte cu covor geocelular si plantarea de puieti si inierbare pe o suprafata de 20300 mp .

Montarea a 4 buc. sonde de vizitare . pentru monitorizarea apei din iaz se vor monta aceste sonde de hidroobservatii pe plaja iazului .

9 Consolidare si aparare de mal r.Cisla

Deoarece apararile de mal de la baza Iazului D2 sunt degradate in proportie de 60%., si o eventuala avansare a erodarii malurilor ar pune in pericol stabilitatea bazei iazului D1 , se impune refacerea in totalitate a apararii de mal existente pe o lungime de 350m si executia reparatiilor zidului de sprijin pe o lungime de 210m din regularizarea raului Cisla in dreptul iazului de decantare.

figura18 canal parau D1

Apararea de mal se va executa tip zid de sprijin cu fundatie de beton simplu C20/25 si elevatie din beton armat C20/25, armatura din plase sudate de tip 116 GQ283, 6mm cu retea de 10cm pe un singur rand.

Dimensiunile geometrice ale zidului proiectat sunt conform detaliu si se vor executa cu rosturi la distanta de 5,0m.

Adancimea de fundare este de 1,50m iar elevatia de 2,50m.

Reparatiile zidului de sprijin constau din subzidirea portiunilor de beton de calitate slaba si erodate de apele raului prin turnarea betonului hidrotehnic de calitate corespunzatoare C20/2

10 Praguri de fund in albia r.Cisla

In prezent pragurile de fund, executate odata cu regularizarea, sunt distruse in mare parte datorita eroziunii apelor si datorita calitatii slabe a materialelor folosite.

Lipsa pragurilor face ca fenomenele de eroziune sa fie amplificate punand in pericol

stabilitatea apararilor de mal si implicit stabilitatea iazului.

figura19 regularizare parau D1

Pe lungimea iazului D1 s-au proiectat executia a 4 praguri de fund. Latimea albiei regularizate in zona iazurilor este de 20m.

Pragurile de fund proiectate sunt de tipul frontale, din beton monolit, cu fundare directa cu profil practic si muchie rotunjita conform "Ghidului pentru dimensionarea pragurilor de fund pe cursurile de apa" GP 084-03.

Ele sunt alcatuite din prag deversor, bazin de disipare si prag disipator.

Pragul deversor si bazinul de disipare sunt din beton simplu C20/25, iar pragul disipator este din beton armat (conform detaliu).

Dimensiunile in sectiune transversala a pragului de fund sunt conform detaliu.

In aval de pragul de fund s-a prevazut executia unei risberme de 5,0m pe toata latimea raului din anrocamente din piatra bruta, blocuri mai mari de 50kg.

Pentru executia pragurilor s-au prevazut lucrari pentru realizarea unei platforme de lucru in albia raului din material local si devierea apelor pentru cate o latime de jumatate de albie.

Albia minora se va curata, 50m in amonte si 50m in aval fata de sectiunea de constructie a pragurilor, pentru imbunatatirea parametrilor de curgere actuali.

11 Generalitati inclusiv angajati , procese tehnologice

La ecologizarea iazului sunt angajati lucratori si ingineri printre care fosti mineri care duc la buna desfasurare a lucrarilor de ecologizare a digului in nr de 50.Procese tehnologice care se folosesc sunt scoaterea apei reziduale cu ajutorul pompelor si colectarea acesteia facandu-se prin conducte de pvc.La baza digului se toarna o centura de beton groasa de 50 centimetri pt sustinerea acestuia si pt a nu fi erodat de raul cisla.Transportul deseurilor sa realizat cu ajutorul conductelor si ajutorul autovehicolelor de tonaj mare.Cantitatea de steril depozitata de la punerea in functiune pana la 31.10.2001 a fost de 2 855600 t .

12 Materiale de constructii

La consolicarea si ecologizarea digului se foloseste ciment , piatra tare , pietris si conducte pvc de 8 toli , 10 si 30 toli.

Stocarea materialelor sunt sub forma unor taluze formate din steril depus prin deversare, neavand rezervoare subterane

13 Emisii in atmosfera - emisi de procese tehnologice, alte emisii in atmosfera.

Se emit in atmosfera particule de praf steril precum si noxe de la utilajele din zona.cu mult timp inainte din iaz se emiteau ioni de metale grele ca Cu,Zn,Al.etc precum si anumiti sulfati.In prezent acesti ioni un se mai emit deoarece acest iaz este in conservare de mult timp,vegetatia adaptandu-se foarte bine la acest mediu anost.

.

figura 20 pantele iazului D1

14 Alimentarea cu apa ,efluenti tehnologici si menajeri, sistem de canalizare a apelor fluviale.

Apele uzate care patrund in dig sunt ape meteorice ,aceste ape ajung in raul Cisla nefiind filtrate.In prezent se desfasoara unele lucrari de ecologizare ca intarirea digului cu o centura groasa de beton armat,colectarea apelor ce provin din iaz cu

ajutorul unor conducte ,aceste ape fiind drenate la o statie de epurare din apropiere.Alimentarea cu apa a fost oprita la incetatrea activitatii iazului in 1970.

15 Producerea si eliminarea desurilor

Aceste procese au avut loc in timpul functionari iazului intre anii 1956-1970.

16 Alimentarea cu energie electrica

Cablurile de tensiune sunt amplasate pe stalpi.Acesti stalpi fiind amplasati pe deo parte si de alta a digului.

17 Protectia si igiena muncii

PT protectia si igiena muncii, muncitorii sunt echip[ati cu casaca de protectie salopete de lucru , manusi impermeabile , ochelari de protectie. Pt igiena muncii sunt amenajate bai de serviciu conectate la sursa de apa potabila a orasului.

18 Prevenirea si stingerea incendiilor

Un exista risc de incendiu deoarece amplasamentul iazului este format din steril.

19 EVENIMENTE DE MEDIU CE SE POT PRODUCE PE TIMPUL LUCRARILOR DE INCHIDERE:

Bazat pe lucrarile proiectate, utilajele si metodele propuse, urmatoarele evenimente de mediu se pot produce:

- Zgomot, praf, noroi si fum generate de utilajele de constructii;

- Poluarea potentiala a solului cu lubrifianti sau combustibili de la utilaje sau mijloace de transport;

-Poluarea potentiala a apelor cu lubrifianti de la utilaje daca acestea lucreaza langa sau in cursuri de ape;

- Poluarea potentiala a solului sau a apelor generate de alte activitati din santier (birouri, depozite, ateliere,

etc

- Poluarea potentiala a apelor subterane cu materiale contaminate cand se executa rambleerea lucrarilor subterane, a golurilor de cariere sau a golurilor de subminare;

- Afectarea vegetatiei existente din santier sau adiacent acestuia datorita utilizarii neglijente a utilajelor;

- Deteriorarea drumurilor publice datorata traficului de utilaje sau masini de transport pentru lucrul in santier.

- Noroi generat de trafic pe santier sau pe drumurile publice ;

20 Securitatea zonei

Zona este securizata de agenti de paza care inconjoara perimetrul amplasamentului , nefiind riscul ca in zona sa patrunda persoane neautorizate.

21.Administratia

La inceput iazul a fost administrat de compania de stat REMIN S.A BAIA MARE.in prezent este administrat de o firma privata care se ocupa cu ecologizarea acestuia.

22. Calitate solului

Sursele de poluare provin de la apele care sunt stocate in iaz care la randul lor contin o cantitate mare de metale grele care se infiltreaza in sol(Cu,Al,Zn).In trecut s-a exploatat minereuri neferoase cum ar fi Cu, Al, Zn, Au, Ag.Continutul de substante prezent in iaz este alcatuit din metale grele(Cu,Al,Zn),sulfati,sulfiti,pirita precum si urme de ceanura,dar aceste urme fiind nesemnificative.Eventuale modalitati de reducere a poluarii solului ar fi colectarea acestor ape cu ajutorul unor cunducte care duc la statia de epurare

.

figura 21 iazul D1

23.Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat

Efectele potentiale ale activitatilor invecinate pot proveni de la gospodariile si gaterele din zona.

24. Concluzii si recomandari

Pana in prezent acest iaz nu s-a conformat standardelor actuale de ecologizare prezentand un pericol pt raul Cisla si vegetatia din zona.

Rezumatul obligatiilor necuantificabile si sau al obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert

Pt viitor acest iaz nu prezinta un pericol de poluare a asezarilor omenesti din zona precum a vegetatiei si a faunei.

Recomandarea pt studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert(daca ete necesar).

figura 22. iazul D1