Bilantul deseurilor

BILANTUL DESEURILOR

O sarcina importanta a oraselor si comunelor cu competente in domeniul salubrizarii deseurilor o reprezinta controlul si verificarea regulata a obiectivelor managementului deseurilor si a masurilor implementate. In acest caz, este potrivita efectuarea de bilanturi de cantitati si materiale, ca si examinarea costurilor. Acest lucru constituie baza pentru o eventuala actualizare si modificare, respectiv imbunatatire a obiectivelor de management al deseurilor.

In continuare se prezinta volumul minim al colectarilor de date statistice si se arata cu exemplificari, cum acest volum poate fi redat sub forma de tabel. De asemenea, sunt expuse punctele de vedere care trebuie luate in considerare.

1. Cerinte minimale si recomandari pentru colectarea datelor

Volumul minimal de date pentru bilantul deseurilor deriva din cerintele unui management integrat al deseurilor. Trebuie sa fie prezentate, intr-un mod transparent, inteligibil si controlabil, atat modificarea in timp a debitelor deseurilor, cat si o posibila depozitare pe alte cai de salubrizare.

Premisa de baza pentru o statistica sigura a deseurilor este instituirea unui control permanent la intrare, ca si de cantarirea exacta a deseurilor. De aici rezulta, la statiile de salubrizare din Romania, necesitatea unei transformari succesive a colectarii de date (date de cantarire, despre intreprindere), utilizand sisteme electronice de prelucrare a datelor. Acest obiectiv este legat de investitii corespunzatoare, care din cauza conditiilor financiare neconvenabile din Romania va fi atins intr-un timp indelungat.

Colectarea actuala a datelor la statiile de salubrizare poate fi totusi imbunatatita pe termen scurt prin masuri imediate si ieftine, cum ar fi:

Implementarea unui control permanent la intrare, prin inregistrarea tuturor vehiculelor de transport al deseurilor;

Imbunatatirea si standardizarea metodologiilor de estimare a cantitatilor livrate.

Realizarea acestor activitati presupune informatii si cunostinte corespunzatoare ca si aplicarea sigura de catre personal a metodelor de estimare. Acest lucru ar trebui asigurat prin cursuri si instruiri regulate a personalului.

Si cantarirea esantioanelor, fie realizata cu masini de cantarire, fie folosind alte echipamente de cantarire impreuna cu vizualizarea deseurilor industriale, reprezinta o imbunatatire semnificativa a metodelor de estimare.

Cand un intreprinzator privat se conecteaza la sistemul de salubrizare, autoritatile competente in domeniul gospodaririi deseurilor trebuie sa se asigure de faptul ca datele necesare vor fi transmise administratiei locale, drept pentru care se recomanda instituirea prin contract a unei obligatii in acest sens. O posibilitate de a demonstra comportamentul corespunzator in ceea ce priveste colectarea datelor se ofera intreprinzatorilor in acordarea unui certificat emis pe baza sistemului de management.

In completarea inregistrarilor la controlul de la intrare, poate fi stabilita cantitatea de deseuri depozitata in decursul unui an in rampa, prin determinarea volumului. Pentru aceasta, spatiul de depozitare al unei rampe este masurat exact tahimetric, iar la intervale regulate (de ex. la inceputul/sfarsitul unui an si apoi la distanta de un an) se realizeaza inca o masurare a suprafetei de depozitare.

Prin scaderea dintre volumul actual si acela din perioadele anterioare se poate calcula volumul de deseuri depozitat in intervalul de timp luat in considerare.

Pentru a determina greutatea volumului depozitat este necesara cunoasterea densitatii deseului. Aceasta se calculeaza cu ajutorul unei mostre de material, luata din corpurile de deseu depozitate si apoi cantarita.

Determinarea cantitatilor de deseuri depozitate pe an are in plus functia unui control al exactitatii estimarilor de cantitati, realizate la controlul de la intrare. In plus, sunt posibile astfel, date si despre concentrarea materialului depozitat.

Controlul descris mai sus se recomanda chiar in cazul in care se realizeaza o cantarire a deseurilor in controlul de la intrare. Astfel, se poate stabili pe aceasta cale daca exista livrari care nu au fost inregistrate, pentru ca masinile de transport au depozitat ilegal deseuri la rampa.

Pentru asigurarea comparabilitatii datelor cu acelea din alte zone de salubrizare este necesara adoptarea unei practici comuna a declaratiilor si folosirea unor definitii unitare ale conceptelor.

Si acest aspect impune cerinte clare personalului din zona de livrare (la cantar) ale statiilor de salubrizare. Intrarile din catalogul tipurilor de deseuri trebuie sa fie cat mai detaliate, incat sa se poata face de catre personal o clasificare clara a deseurilor primite.

Pot fi aici de foarte mare ajutor echipamentele speciale in zona controlului de la intrare, ca de exemplu locuri mai inalte pentru vizualizare sau podete, care inlesnesc vizualizarea suprafetei de incarcare a vehiculelor. Daca exista indoieli, inventarierea deseurilor dupa evacuare trebuie facuta cu ajutorul personalului de la suprafata de livrare (de ex. prin legatura radio).

Ca baza pentru o diferentiere unitara a tipurilor de deseuri, se recomanda catalogul romanesc al tipurilor deseurilor, care se completeaza cu acela al Uniunii Europene. Pentru clasificarea producatorilor de deseuri industriali dupa branse ar trebui sa utilizeze codul NACE folosit la scara europeana.

Colectarea diferentiata a datelor privind deseurile si materialele valorificabile, permite oraselor si comunelor cu competente in domeniul managementului deseurilor sa urmareasca cantitatile de deseuri si caile de salubrizare, pana la producatorul de deseuri. Statistica deseurilor ar trebui construita de asa natura, incat afirmatiile despre:

Originea si modul de eliminare ale deseurilor;

Performanta si eficienta sistemelor de colectare implementate;

Compozitia, posibilitatea de sortare si de valorificare a deseurilor;

Stadiul impiedicarii formarii si valorificarii pentru fiecare grupa de deseu sa poata fi facute usor.

2. Evaluarea datelor

Alaturi de colectarea completa a datelor despre fluxurile de deseuri si de materiale valorificabile, este necesara o evaluarea continua a datelor prin reprezentari grafice si tabelare, cu care se urmareste stadiul atins de diferite obiective. Prin bilant trebuie:

obtinuta o privire de ansamblu despre cantitatile de deseuri si materiale valorificabile, ca si despre tendintele de evolutie ale acestora;

inlesnit un control al implementarii masurilor de management al deseurilor in vederea impiedicarii formarii si a valorificarii deseurilor;

determinate deficientele de salubrizare si punctele slabe ale sistemului;

create bazele pentru viitoarea planificare a statiilor de salubrizare.

Mai mult, bilantul deseurilor poate furniza indicii despre salubrizarea deseurilor sau despre eventualele transporturi ilegale. Acestea se exprima in forma asa-numitelor 'salturi ale cantitatilor de deseuri', in special dupa majorari de taxe.

In afara de aceasta, evaluarea datelor furnizeaza puncte de sprijin in vederea imbunatatirii situatiei colectarii informatiilor si adaptarii instrumentelor de control.

Tabelul 14.6.

Componentele unei statistici a deseului

1. Originea deseurilor
a) producator
b) loc de origine (de ex. oras, cartier, comuna, judet)
c) apartenenta originii (de ex. bransa, ramura)
2. Eliminarea deseurilor (structura de salubrizare)
a) in statii ale salubrizarii publice a deseurilor (de ex. rampele, statiile de compostare, statiile de sortare)
b) la statii de salubrizare in proprietatea intreprinderilor
c) salubrizate dincolo de granitele zonei de salubrizare
d) valorificare in cadrul salubrizarii publice
e) valorificare in afara salubrizarii publice
3. Organizarea transportului, tipul livrarii
a) livrare publica (inclusiv un tert contractat)
b) transportatori externi (de ex. servicii de containere)
c) transportatori individuali (indivizi sau intreprinderi)
4. Sisteme de colectare si transport
a) ridicarea recipientelor pentru deseuri
b) colectarea stradala
c) containere de la punctele de colectare centrale
d) livrare directa
5. Sistem de ridicare
a) Sistem de luare
b) Sistem de aducere
6. Sistem de recipiente
a) Recipiente destinate golirii
b) Recipiente destinate schimbului
c) Fara sistem
7. Tipul recipientelor
a) de ex. recipiente < 240 l	Impartire atata timp cat sunt ridicate separat conform logisticii de colectare locale si cat exista un sistem de recipiente
b) recipiente de 770 l, 1.100 l
c) altele
8. Tipul de deseu
9. Cantitatea de deseuri

Tabelul 14.7. 

Exemplu de diferentiere in bilantul fluxurilor cantitatilor de deseuri

Prin utilizarea unui formular de declaratie unitara la nivel national se inlesneste comparabilitatea managementului deseurilor din diferite zone de salubrizare. Bilanturile deseurilor ale fiecarui oras sau comuna trebuie sa faca posibila o evaluare statistica la nivel judetean, respectiv national, si sa furnizeze bazele de date pentru elaborarea si actualizarea planurilor de management al deseurilor la aceste niveluri.

Inainte de prezentarea publica a bilanturilor deseurilor se recomanda un control al exactitatii si veridicitatii datelor. Pentru aceasta, parametrii potriviti sunt:

Normarea cantitatilor de deseuri la numarul locuitorilor (deseuri din gospodarii, deseuri amestecate) respectiv la numarul angajatilor (deseu industrial);

Compararea cu elementele cunoscute ale managementului deseurilor, de ex. oferta de volum de recipiente (l/locuitor/saptamana) si logistica de colectare (sisteme de colectare, ritm de ridicare);

Compararea cu datele despre structura economica, de ex. structura intreprinderilor (cota branselor) si densitatea angajatilor (numarul de angajati in comparatie cu numarul total de locuitori);

Echilibrarea cu conditiile cadru ale managementului deseurilor, de exemplu gradul de cuprindere a obligativitatii de racordare si utilizare, ridicarea deseurilor industriale asemanatoare gunoiului menajer (cota ridicarii recipientelor, a livrarii directe) si modificarile din logistica de colectare;

Supraverificarea raporturilor dintre cantitatile de resturi, de exemplu gunoiul menajer fata de resturile mari;

Verificarea potentialului total al deseurilor, adica relatia dintre cantitatea de deseuri ramase si marimea cantitatilor de materiale valorificabile colectate separat;

Compararea cantitatii specifice de deseuri (kg/locuitor/ saptamana, kg/loc/an) si a cantitatilor colectate cu rezultatele din alte orase si comune.

Pentru aceasta comparare, cantitatile de deseuri normate ar trebui sa fie in principiu raportate la numarul de locuitori sau de angajati. Astfel, se va verifica daca o comparatie este rationala si de incredere.

Bilanturile deseurilor trebuie actualizate si imbunatatite in fiecare an, pentru ca sunt un instrument indispensabil pentru planificare, evaluare si implementare ieftina a masurilor de management al deseurilor.