BIOSFERA SI ECOSISTEMELE

Rezumat

Biosfera este un sistem viu, global, care include toate vietuitoarele pamantului, constituind stratul sau invelisul viu al planetei si mai cuprinde si societatea umana.

Biosfera-sistem ecologic

Biosfera constituie sistemul, care include totalitatea organismelor si acele parti din atmosfera, hidrosfera si litosfera populate de organisme si transformate de activitatea lor.Biosfera-componenta a mediuluBiosfera este stratul exterior al globului, unde a luat nastereviata si unde se afla multitudinea de organisme diferite, care populeaza straturileinferioare ale atmosferei, hidrosferei si litosferei.

Este rezultatul interactiunii substantelor biotice cu cele abiotice ale Pamantului. Pe uscat are o grosime de 25km, in oceane coboara pana la adancimi de 5000m, iar in litosfera pana la 5km.

Acest invelis este un complex ecologic planetar, sau un sistem ecologic unitar al Pamantului.Concentratiile unor compusi ai sulfului si bioxidului de carbon in conditii de temperaturi extreme, conditioneaza prezenta biotopurilor extreme.

In unele zone ale globului, ph-ul prezinta o ractie acida puternica, datorita efectului poluarii. Poluarea cu compusi ai sulfului este evidenta mai ales la paduri. Ploile acide determina moartea padurilor, datorita schimbarii sistemului de factori din mediu. Sunt zone geografice incarcate cu reziduuri de hidrocarburi din partile unde se gasesc extractii petrolifere vulcanii submarini emana permanent compusii cei mai poluanti.

Efectele negative ale poluarii se observa foarte bine si in zone cu mari concentratii de carbonat de sodiu. Din aceasta prezentare se observa ca printr-o analiza aprofundata a biotopurilor extreme se confirma, astfel existenta vietii in cele mai extreme conditii ale mediului de pe Pamant

Conceptul de ecosystem -Ecosistemul reprezinta o unitate care include toate organismele unei comunitatii de pe un teritoriu dat si care interactioneaza cu mediul fizic, astfel incat fluxul de energie creaza o anumita structura trofica( adica un organism situat pe un anumit nivel trofic se hraneste cu un organism situat pe nivelul trofic precedent), o densitate de specii si un circuit de substante in interiorul sistemului(schimbul dintre partea biotica si abiotica), reprezinta un sistem ecologic sau ecosistem.

Biotopul este partea abiotica a ecosistemului, cu o structura omogena si o apartenenta la o anumita unitate administrativa.

.Ecosistemele pot fi naturale, artificiale. Urmarile negative ale schimbarilor din zona existentei ecosistemului sunt catastrofale. Ruperile echilibrului ecologic sunt ireversibile conduce la pagube foarte mari. Acestea sunt de actualitate in orice parte a globului.

NATURA, RESURSELE SI FACTORII NATURALI

Resursele naturale au un rol pregnant in orice dezvoltare economica ele constituind, de fapt o latura foarte importanta a avutiei nationale pentru orice tara. Nu se poate trece cu vederea ca aceste resurse participa, impreuna cu resursele umane la realizarea productiei de bunuri materiale, agricole, industriale si alimentare necesare dezvoltarii societatii omenesti.

Natura, resurse, factori naturali

Resursele naturale, care provin din mediul natural formeaza asa-zisele resurse primare in sensul stiintelor economice. Resursele naturale pot fi limitate, la un moment de timp dat, in sensul ca ele nu pot asigura trebuintele oamenilor la acel moment.Dar cel mai originar factor de productie este natura,

. Factorul natural cuprinde solurile si terenurile destinate cultivarii lor, padurile si marile bazine amazoniene, fluviale cu padurile lor tropicale, apele marilor si oceanelor, oceanele inghetate, zacamintele minerale si scoarta terestra. Dupa cum se vede Pamantul este singurul factor natural originar al vietii ce cuprinde civilizatia umana.

Fondul funciar este o componenta importanta a factorului natural numit pamant. El este compus din apele interioare, terenurile agricole, viile, livezile, pasunile, padurile, care constituie un corp viu, natural al carui potential de productie este regenerabil..Factorul natural apare in folosinta sub forma suprafetelor agricole, volumul apelor interioare, ale solului si subsolului din punct de vedere cantitativ. In categoria de resurse intra rezervele, care cuprind depozitele minerale susceptibile de a fi exploatate economic in prezent, precum si masele minerale, care ar putea fi exploatate economic in perspectiva (potentiale).Rezervele au un caracter dinamic ce tine seama de avansurile tehnologia de extractie cat si de noile rezerve descoperiteEa este determinata de conditii geologice, tehnice miniere, securitatea muncii, economice.Mineralele sunt substante omogene, cu structura chimica definita in majoritatea cazurilor sunt solide, cristalizate sau amorfe si sunt grupate in: elemente, sulfuri metalice, saruri oxidice, compusi organici.

Solul este depozitul substantelor minerale necesare vietii plantelor sub forma dioxizilor, carbonatilor sau sulfatilor mai ales de fier, calciu, siliciu.

De asemenea, se mai gasesc alcooli, fenoli, grasimi, celuloza si alte substante rezultate in urma descompunerii resturilor vegetale asupra carora actioneaza diverse organisme.

Rolul fundamental al unor microorganisme si macroorganisme este de a fixa azotul din atmosfera terestra precum si de transformare a compusilor carbonului in bioxi. Altele fixeaza apa la radacina plantelor, sau descompun in mare masura pesticidele si insecticidele.

Resursa se defineste ca fiind un bun folositor in conditiile in care ea este gasita. In stare naturala aceasta resursa intra in procese de productie sau de consum.

Prin extindere se poate aprecia ca orice element al mediului natural constituie o resursa potentiala, adica ea va putea fi utilizata in prezent si in viitor pe masura ce apar tehnologii din ce in ce mai avansate.

Notiunea de resurse naturale este dinamica si complexa in contextul evolutiei consumului de bunuri materiale si servicii. Aceasta notiune este intrebuintata de multe categorii de specialisti.

.Din punct de vedere geografic prin resurse naturale se inteleg mijloacele oferite oamenilor de mediul inconjurator, sau toate formele si combinatiile materiei existente in natura, care pot fi utile societatii omenesti.

Din punct de vedere ecologic prin resurse naturale se intelege orice element al mediului natural susceptibil de a fi valorificat de oameni pentru satisfacerea nevoilor lor.

Din punct de vedere economic conceptul de resurse naturale nu se poate defini decat in stransa legatura cu relatia ce exista intre oameni si mediul natural, relatie permanent determinata de nevoile sociale ce conduc la un schimb continuu de materie si munca.

Resursele energetice se prezinta in natura ca potentiale de energie sau campuri energetice, ce in anumite conditii tehnico-stiintifice, economice, ecologice pot fi folosite.

resurse naturale necesita o viziune realista, de integrare asupra acestui concept, care sa exprime schimbul dinamic de materie, energie si informatie intre sistemul natural si sistemul activitatilor economice.

definitie-Resursele naturale sunt acele substante-materie, campuri sau potentiale energetice si elementele informationale existente in mediul natural, care la un anumit stadiu de dezvoltare economica, stiintifica, tehnica si tehnologica, in conditiile unei nevoi si cereri manifestate sunt susceptibile a fi atrase, transformate si folosite ca factori naturali de productie.

Rolul factorilor naturali in activitatea economica ne conduce la delimitarea lor de resursele naturale.

Clasificarea resurselor naturale

Factorii naturali ca factori de productie, trebuie sa aiba o calitate minima si un cost maxim peste care nu pot fi acceptati decat in conditii exceptionale.

In continuare se prezinta intr-un tabel resursele si factorii naturali ce conditioneaza activitatea agentilor economici.

Clasificarea resurselor se poate efectua dupa unele criterii, cum ar fi

Utilitatea social-economica imparte resursele in doua categorii mari

-resurse naturale ce servesc drept mijloace de subzistenta pentru oameni: apa, aerul, fertilitatea solului, vegetatia si fauna;

-resurse naturale ce constituie mijloace de lucru: minerale, combustibili, hidroenergie si lemn.

-resurse pentru producerea energiei;

-resurse de materii prime industriale;

-resurse alimentare.

Capacitatea de refacere in timp distinge urmatoarele resurse

-resurse regenerabile; sunt inepuizabile, dar aceasta depinde si de activitatea omului. Ca sa existe in viitor este necesar sa existe un stoc minim.

-resurse neregenerabile.

Resursele neregenerabile de materii prime si energie sunt

-mineralele energetice: carbuni, titei, gaze naturale, sisturi bituminoase etc cunoscute sub denumirea de combustibili fosili;

-minerale industriale metalifere si nemetalifere

Odata ce au fost consumate aceste resurse nu se mai pot regenera.

Epuizarea este un concept economic ce defineste ca nici o resursa neregenerabila nu poate fi creata, si prin extractie stocul disponibil se reduce continuu pana se atinge cota zero.

Tipul actual de crestere economica este dependent de resursele neregenerabile, epuizabile in timp, fiind necesare masuri de reorientare a strategiilor de dezvoltare economica spre o crestere intensiva.

d)Continutul de substanta utila imparte resursele naturale in doua categorii

-bogate in substante utile;-sarace.

e)Criteriul tehnico-economic are in vedere gradul de cunoastere al resursei, avem: resurse identificate si neidentificate.

Factorii naturali si cresterea economica

Factorii naturali contribuie la productia de bunuri si servicii, din punct de vedere economic factorii naturali exteriori omului se impart in doua categorii

-avutia naturala de mijloace de subzistenta: fertilitatea pamantului, apa, aerul, fauna, flora;

-avutia naturala de mijloace de lucru: minerale, combustibili, energii .

Mijloacele de lucru devin mijloace devin mijloace de subzistenta sau bunuri de consum, dupa ce au fost factori de productie, sau materie prima pentru intreprinderi de exploatare a resurselor(gaze, carbuni, sare). in natura sunt putine resurse ce se folosesc direct in consum.

Odata cu dezvoltarea si cresterea economica se intensifica si actiunea omului asupra mediului natural, pentru procurarea resurselor necesare de materii prime si energie.

Factorii naturali stau la baza vietii si a activitatii economice a oamenilor.

Energia necesara punerii in miscare a oricarui sistem si mecanism economic,

Pamantul este factorul hotarator pentru agricultura, fiind

factorul principal al productiei si proprietatii. Fondul funciar este o resursa naturala regenerabila ce include terenurile arabile, pasunile, fanetele, viile, Apa este factor de productie, materie prima si resursa hidroenergetica este indispensabila productiei si consumului de bunuri si servicii, factor de conservare si purificare a mediului natural.

Fondul forestier este o resursa naturala datorita materiilor prime pe care le furnizeaza, posibilitatilor de regenerare pe cale naturala.

Padurea influenteaza clima si solul, reteaua hidrografica, fiind un mediu prielnic pentru flora si fauna.

Sursa de materii prime si energie pentru reluarea productiei si activitatii economice prin cantitatea si calitatea minereurilor mai ales cele metalifere.

Necesitatea imbinarii factorilor ecologici dati de ecosistemele naturale cu factorii antropici creati de oameni, deoarece productia materiala se desfasoara in cadrul unor ecosisteme naturale.

Atragerea si utilizarea potentialului de forta de munca, pentru ca volumul si calitatea factorilor naturali, bogatia de resurse naturale determina raportul dintre oferta si cererea de forta de munca. nivelul veniturilor personale este

legat de starea de zacamant, de conditii pedoclimatice.

Piata factorilor naturali este locul unde se finalizeaza activitatea economica.

Factorii naturali sunt indispensabili productiei bunurilor materiale si serviciilor.

. Mediul natural si mediul inconjurator

Mediul natural este compus dintr-o multime de elemente, care pot fi descrise, masurate si studiate cu ajutorul stiintelor fizice, chimice si biologice.

Mediul inconjurator este o sfera mai larga ce cuprinde si mediul transformat de oameni.

Mediului natural i se adauga, astfel si mediul artificial. Acest mediu creat de oameni cuprinde locuintele, caile de comunicatii, instalatiile industriale etc precum si, bineinteles deseurile si reziduurile rezultate din productie si consum.

Mediul inconjurator este o rezultanta a combinarii unor intrepatrunderi intre relatii cum sunt relatiile dintre elementele abiotice, biotice si relatiile om-natura.

Definirea mediului din punct de vedere economic ia in considerare ca aici, in mediu se afla izvoarele resurselor naturale, a cresterii economice, a dezvoltarii echilibrate.

Mediul este un factor economic de mare importanta, considerat in mod traditional drept factor de productie.

Mediul inconjurator sau resursa a mediului inconjurator este orice functie atribuita sau obtinuta dintr-un ecosistem sau produsa de el,

Mediul nu poate fi limitat numai la functia sa de furnizor de resurse si servicii, el asigura cel mai important serviciu pentru umanitate si anume, mentinerea vietii pe pamant.

PROTECTIA MEDIULUI NATURAL, CONCEPTE

. Protectia mediului natural, concepte

Ocrotirea si protectia mediului natural si a resurselor naturale prin conservare si folosirea lor judicioasa constituie un deziderat major al societatii omenesti. Necesitatea supravietuirii in conditiile saracirii continue a resurselor naturale impune adoptarea unor masuri de protectie deosebite referitoare la restrangerea ariei de intrebuintare a resurselor naturale.

Protectia mediului natural precum si a mediului inconjurator consta in stabilirea si aplicarea unor normative prin care sa se micsoreze nivelul de poluare al aerului, apei, solului la valori admisibile pentru existenta vietii pe Pamant.

Dezvoltarea industriala in forma ei clasica a determinat poluarii cu cantitati uriase de substante toxice si radioactive in toate zonele mediului natural. Acestea au impacturi cu efecte dramatice asupra intregului glob. Efectul de sera poate determina, in viitorul apropiat, topirea ghetarilor, intreruperea curentilor de aer marini s intrarea intr-o era noua glaciara.

Prioritatea masurilor de protectie a naturii in raport cu alte interese

Potrivit acestui principiu s-au instituit arii protejate in care sunt protejate specii pe cale de disparitie.

De asemenea conservarea biodiversitatii este iar o masura deosebita de protectie a mediului. Sunt prioritare masurile de conservare stabilite de autoritati pentru protectia mediului.

Protectia mediului natural cuprinde totalitatea actiunilor intreprinse de oameni pentru pastrarea echilibrului ecologic, dinamic, mentinerea si ameliorarea calitatii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor materiale si spirituale, asigurarea conditiilor de viata si de munca tot mai bune generatiilor actuale si viitoare.

Scopul acestor stiinte noi este de a gestiona natura in conditii de eficienta maxima.

Protectia mediului cuprinde

-utilizarea rationala si cu maxima economicitate a resurselor naturale in ansamblul lor;

-stimularea cercetarii stiintifice antipoluante si nonpoluante;

-prevenirea si combaterea dezechilibrelor provocate de oameni si de factori naturali;

-dezvoltarea unei stiinte a mediului natural, prin armonizarea intereselor imediate, de lunga durata.

-elaborarea tehnicilor de evaluare in termeni monetari a fenomenelor de evolutie a mediului;

-conceperea si aplicarea instrumentelor politicii de mediu;

-fundamentarea trecerii de la modelul stationar de dezvoltare, propus de Clubul de la Roma, la modelul dezvoltarii durabile.

Conferintele ONU referitoare la protectia mediului . Conferinta de la Stockholm

Cel mai important rol l-a avut Conferinta Natiunilor Unite asupra Mediului Inconjurator de la Stockholm din iunie 1972, cand s-au abordat probleme cum ar fi:

gestionarea resurselor naturale;

determinarea poluantilor de importanta internationala;

aspecte educative, sociale si culturale ale mediului inconjurator.

Primul principiu afirma dreptul fundamental al omului la libertate, egalitate si conditii de viata satisfacatoare, intr-un mediu a carui calitate sa-i permita sa traiasca in demnitate si bunastare.

-Conferinta de la Rio de Janeiro

, la 22.12. 1989 ONU a adoptat Rezolutia 44/228 prin care s-a convocat o reuniune mondiala pe tema dezvoltarii si mediului.

In intentia organizatorilor, Conferinta de la Rio trebuia sa realizeze un nou consens international asupra: protectiei atmosferei(schimbarile de clima, diminuarea stratului de ozon, contaminarea atmosferica), protectia resurselor terestre, conservarea densitatii biologice, protectia resurselor de apa dulce, a oceanelor, marilor, deseurile de produse toxice, ameliorarea conditiilor de viata si de munca ale saracilor, oprirea degradarii mediului.S-a format un Comitet Pregatitor si intre 3-14 Iunie 1992 Conferinta Natiunilor Unite privind Mediul si Dezvoltarea s-a tinut la Rio de Janeiro.S-au aprobat documentele: "Declaratia de la Rio", care se aseamana cu aceea de la Stockholm, dar reflecta si preocuparile aparute in cei 20 de ani dintre conferinte. Are un preambul mai scurt si 27 de principii. Printre acestea se pot enunta

-dreptul fundamental al omului la o viata sanatoasa si productiva in armonie cu natura (principiul numarul 1);

. Conferinta de la Johanesburg

A avut loc la zece ani dupa aceea de la Rio, in perioada august-septembrie 2002.. Denumirea sugestiva a acestei ,Conferinte asupra omului si mediului" dovedeste preocuparile multor cercetatori si oameni de stiinta in domeniul protectiei mediului.

PROTECTIA MEDIULUI NATURAL SI IMPLICATIILE ECONOMICE

. Protectia mediului in economia de piata

Cresterea economica determina iesirea factorilor de mediu din aria bunurilor gratuite si introducerea lor in sfera bunurilor economice, ceea ce inseamna ca factorii naturali nu sunt gratuiti si trebuie valorificati.

Industrializarea si urbanizarea nu pot elimina efectele lor asupra mediului natural. Trebuie luate in seama cheltuielile pentru protectia mediului pentru a fi incluse in costuri.

Unele lucrari trateaza problema valorii de inlocuire a resurselor naturale, in urma extinderii acestei notiuni de la bunurile instrumentale la resursele naturale de materii prime si energie, regenerabile si neregenerabile. Pentru sursele neregenerabile cum sunt aerul, apa, solul, vegetatia valoarea de inlocuire apare in doua ipostaze

cand calitatea resurselor a fost deteriorata si este nevoie de interventia omului pentru a o readuce la starea de utilizare normala;

cand se modifica conditiile de obtinere sau exploatare al unei resurse.

Evaluarea efectelor reale este greu de rezolvat, deoarece mediile artificiale create de om au acum un impact devastator asupra mediului.

. Protectia mediului si valoarea economica

Conceptul de valoare economica totala are rol in economia de piata pentru a evalua mediul natural, deoarece se bazeaza pe unele avantaje determinate de protectia mediului si imbunatatirea acestuia. Aceste avantaje sunt de doua categorii

-avantaje pentru utilizatori(valoarea de utilizare);

-avantaje intrinseci.

Primul tip de avantaje a fost mai mult abordat de catre diversi autori, pentru ca valoarea de utilizare reala a mediului corespunde avantajelor obtinute de cei care doresc sa-si ofere satisfactii deosebite, fiind dispusi spre cunoasterea mediului si implicit protejarea acestuia. Acest lucru reprezinta de fapt o valoare monetara.

Valoarea intrinseca nu este legata de folosirea efectiva, ci de valoarea data de existenta mediului natural ca raport al cresterii economice; Aprecierea valorii economice totale si a componentelor sale necesita folosirea unor tehnici de evaluare bazate pe consimtamantul de plata concept ce s-a dezvoltat datorita inclinatiei indivizilor de a plati pentru resursele sau serviciile ecologice de care ei beneficiaza.

Externalitatea poate fi definita ca orice castig sau pierdere, care este sustinuta(suportata) din exterior, ca rezultat al actiunii initiate de producatori sau de consumatori si neplatita de nici o compensatie.

Externalitatea apare cand exista o interdependenta intre activitatile a cel putin doua firme, dar este absenta orice forma de compensare reciproca, valorica sau de orice natura.

Externalizarile din economia de piata constituie ceea ce se obtine din intelegerea gresita a relatiei dintre om si natura, din neajunsurile imperfectiunii tehnologiilor, din gospodarirea fara raspundere a materiilor prime si resurselor energetice, din lipsa de educatie ecologica a populatiei.

-costurile externe sunt parte componenta a costului total al productiei, ce a realizat impactul ecologic negativ. La organizatiile economice cu impact mai puternic asupra mediului, aceste costuri apar prin cheltuielile de prevenire a efectelor poluarii sau ca despagubiri catre cei care au suferit daune;

-includerea, inca din faza de studii privind investitiile a obiectivelor antipoluante si punerea lor in functiune in acelasi timp cu investitia.

Consumatorii vad in internalizarea costurilor o sursa de marire a preturilor, de scumpire a produselor.

POLITICI DE MEDIU

Rezumat

Politica de mediu este definita de un ansamblu de masuri privind regimul substantelor si al deseurilor periculoase, al ingrasamintelor chimice si al pesticidelor, al asigurarii protectiei impotriva radiatiilor ionizante si protectiei surselor de radiatii, al protectiei resurselor naturale si conservarii biodiversitatii, al apelor si sistemelor ecologice acvatice, atmosferice, terestre etc. ce constituie activitati generale.

Standardele SR EN ISO14001 reglementeaza politicile de mediu

Politicile de mediu sunt definite de catre standardulSO14001(SR14001), astfel: declaratia conducerii unei organizatii economice semnata de catre aceasta inseamna politica de mediu. Ea cuprinde temele generale si particularitatile obiectivelor generale si specifice, care se refera la mediu.

Politica de mediu trebuie sa se armonizeze politicii de mediu a organizatiei economice coordonatoare.

In conformitate cu standardul in vigoare, conducerea trebuie sa se asigure

corespunde naturii, dimensiunilor, impactului asupra mediului ale activitatilor, ale produselor sau ale serviciilor organizatiei

include un angajament de imbunatatire continua si de prevenire a poluarii

include un angajament de conformitate cu legislatia si cu reglementarile de mediu ce se aplica, precum si cu alte cerinte pe care organizatia le-a adoptat

ofera cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor generale si a obiectivelor de mediu

este documentata, implementata, mentinuta si comunicata intregului personal

este disponibila pentru public

Definitie- politicile de mediu definesc un ansamblu de masuri privind regimul substantelor si al deseurilor periculoase, al ingrasamintelor chimice si al pesticidelor, al asigurarii protectiei impotriva radiatiilor ionizante si protectiei surselor de radiatii, al protectiei resurselor naturale si conservarii biodiversitatii, al apelor si sistemelor ecologice acvatice, atmosferice, terestre etc. ce constituie activitati generale denumite si politici de mediu. Uniunea Europeana

Traditional, politica de protectie a mediului s-a bazat pe utilizarea prioritara a anumitor tehnologii si pe interzicerea utilizarii a altor tehnologii.

Ca urmare, integrarea foloseste o paleta larga de instrumente de politica de protectie a mediului, obiectiv luat in consideratie la al V-lea program de actiune ecologica al Comunitatii Europene.

Folosirea unei politici cu masuri si instrumente de piata si legislative, inclusiv intelegerile voluntare, a fost inclusa in Comunicarea Comisiei cu privire la competitivitatea industriala(1986, SEC) si in Rezolutia Consiliului privind relatia dintre competitivitatea industriala si protectia mediului.

Integrarea va afecta toate produsele si procesele de productie, ceea ce va conduce la masuri de imbunatatire a conditiilor ecologice, de mediu cu repercusiuni si asupra conditiilor tehnologice, care se vor imbunatati.

Aceasta va duce si la diminuarea costurilor poluarii si se va crea avantajul de prim motor (first mover advantage)al tehnologiilor de protectie a mediului precum si al bunurilor si serviciilor.

Printre cele mai eficiente instrumente de politici de mediu se numara si taxele, deoarece ele schimba comportamentul agentilor economici cu conditia ca sa nu devina povara economiei.

Utilizarea unei baze largi de taxare in domeniul protectiei mediului coincide cu nevoia de a o majora.

Realizarea eficienta a politicilor de mediu necesita elaborarea si aplicarea unor instrumente si programe economice prin care sa se stimuleze preocuparile agentilor economici in prevenirea si limitarea dezechilibrelor ecologice, in actiunile lor de protectie a mediului.

Autoritatile publice din multe tari dispun de o seama de mijloace pentru reglementarea emisiilor de poluanti, adoptand fie metode de control direct, fie cele mai bune metode practicabile, sau elaborand norme referitoare la randamentul energetic pentru turisme, centrale electrice, aparatura de uz casnic.

Mijloacele de reglementare a emisiilor poluante sunt impartite in trei categorii

-mijloace economice cum ar fi: taxele si drepturile negociabile;

-mijloacele noneconomice: norme si moratorii;

-activitatea de cercetare-dezvoltare in domeniul economisirii energiei si inlocuirii combustibililor poluanti.

Instrumentele de reglementare

Acestea reprezinta masurile institutionale destinate sa influenteze direct actiunea celor care polueaza mediul si reglementeaza procedeele sau produsele folosite; interzice poluantii emanati de dejectii prin limitarea zonelor, fixarea orelor.

Masurile referitoare la protectia mediului pot sa incetineasca sau sa accelereze ritmul progresului tehnic, in functie de modul de elaborare si de aplicare a lor.

Instrumentele economice

Instrumentele economice urmaresc sa modifice raportul costuri/avantaje ale diferitelor solutii ce se opun celor ce polueaza. Exista un numar mare de instrumente economice folosite in protectia mediului.

Redeventele(pentru serviciul efectuat, de deversare, pe produs, administrative) sunt folosite pentru descurajarea activitatilor poluante. In tarile OECD redeventele se grupeaza in grupele pentru serviciul efectuat si pentru administrativ.

Redeventele administrative privesc colectarea resturilor menajere si deversarea apelor utilizate, in canalizarile municipale. produs Redeventele pe se aplica intr-un numar mare de tari pentru incurajarea refolosirii materialelor utilizate, sau pentru o utilizare mai

Impactul politicii de mediu asupra cresterii economice

Impact asupra mediului inseamna orice modificare a mediului, benefica sau daunatoare, care rezulta total sau partial din activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii, conform ISO14001.

Energetica combustibililor fosili se apropie de sfarsit, iar utilizarea cu prioritate a titeiului nu mai poate fi continuata, deoarece in ultimul sfert de veac au avut loc trei socuri petroliere.

Oferta de titei este finita si este limitata atat politic cat si geografic.

O alta limitare in folosirea combustibililor fosili este determinata de capacitatea limitata a atmosferei de a absorbi cele 6mild.tone de carbon emise in fiecare an.

.

Apa potabila, calitate si proces tehnologic de tratare

Conditiile de calitate impuse de standardele in vigoare cum ar fi STAS 4705-85, se refera la apa de categoria I destinata consumului casnic si, care trebuie sa fie lipsita de agenti patogeni, sa nu aiba gust, sa fie fara miros si culoare.- decantarea apei brute de suspensii grosiere;

- degazare pentru eliminarea gazelor dizolvate;

- coagulare;

- filtrare de suspensii coloidale;

- sterilizare fata de agenti patogeni;

-obtinere apa potabila.

dedurizarea

Corectarea apei se realizeaza prin metodele prezentate mai jos

- dedurizare chimica sau cu schimbatori de ioni anorganici;

- deionizare (demineralizare) cu schimbatori de ioni organici.

Prin dedurizare se intelege operatia prin care se elimina total sau partial sarurile de calciu si magneziu ce se afla dizolvate in apa.

Deionizarea-In anumite procese tehnologice din industria chimica, industria farmaceutica si alimentara este nevoie de apa cu un nivel ridicat de puritate, complet deionizata sau demineralizata, adica fara cationi si anioni.

Epurarea apelor reziduale-Apa reziduala consta in apele folosite in uz casnic si industrial evacuate prin reteaua de canalizare. Aceasta apa este murdara si contine diverse impuritati. Apa murdara nu se mai poate deversa inapoi in mediul de unde a fost extrasa. Aceasta apa trebuie sa fie epurata din urmatoarele motive

-apele industriale sunt toxice contin metale grele, fenoli, detergent, pesticide, substante care trebuie indepartate;

-impurificatorii apei au diferite grade de toxicitate, daca apar impreuna mai multi impurificatori toxicitatea creste foarte mult. Nu se cunosc combinatiile posibile si nici gradul de toxicitate;

-microplanctonul poate crea conditii de autoepurare, microorganismele traiesc tocmai pe seama degradarii oxidative a substantelor organice existente in apa.

Tehnologiile de epurare a apelor se bazeaza pe metode fizice de eliminare a suspensiilor si emulsiilor, pe metode chimice pentru scoaterea impurificatorilor minerali (ionii metalelor grele), pe metode fizico-chimice (adsorbtie, electroliza, separare in camp magnetic) si biologice pentru transformari in namoluri sau in biogaz cu ajutorul bacteriilor specializate.

 Tratarea apei in conditii de teren-In situatii cand trebuie consumata apa dintr-o sursa de suprafata sau una subterana dubioasa, se recurge la mijloace de teren de purificare a apei. Exista filtre speciale de dimensiuni relativ mici (cativa litri) cu care se poate obtine apa de baut pentru un grup restrans. Mai sunt pastile de dezinfectie (permanganat, perogen) dar trebuie mare atentie la dozaj. Apa se poate filtra in filtre improvizate cu nisip si carbune si fierbe pentru dezinfectie.

·  Fantanile-Apa din fantani este in principiu buna direct de consum daca apa freatica din zona nu este contaminata si fantana bine construita si intretinuta. Exista norme precise in acest sens. Fantana trebuie amplasata departe de latrina sau grajd, pe cat posibil mai sus sau la acelasi nivel.. Ecologia si dezvoltarea economica

Trecerea la era ecologica a dezvoltarii durabile inseamna si reciclarea materialelor, reducerea deseurilor, schimbarea produselor si a reactiei oamenilor, renuntarera la risipa, apropiindu-ne de scopul final al asigurarii vietii revigorarea cresterii economice; o calitate noua in cresterea economica;conservarea si dezvoltarea bazei de resurse, asigurarea mentinerii nivelului dezvoltarii populatiei; reorientarea tehnologiilor si controlul asupra riscurilor; integrarea mediului si a proceselor economice in actul decizional; reforma relatiilor economice internationale.

ESTIONAREA DESEURILOR

Rezumat

Deseurile sunt rezultate ale activitatilor economice de productie sau turistice, ale consumurilor oamenilor sub forma de resturi metalice, poliamidice, agricole, lemnoase, menajere, nucleare si de alta natura.

In buna parte aceste resturi sunt mai putin sau mai mult daunatoare, in functie de natura si provenienta lor. Datorita acestei stari a lor, deseurile pot sa polueze atmosfera, apele sau solul.

De aceea, prevenirea poluarii cu deseuri inseamna folosirea unor procese, practici, materiale sau produse ce impiedica, reduc sau controleaza poluarea, care pot include reciclarea, tratarea, modificarea proceselor, mecanismele de control, utilizarea eficienta a resurselor si inlocuirea materialelor.

Politici cu privire la deseuri

In orice activitate economica sau turistica se aplica politici.

reciclarea deseurilor pentru extragerea de materiale utile ce se vor folosi in activitatile economice

refolosirea unor materiale obtinute prin procese specifice in functie de natura lor

reconditionarea unor repere in masura in care ele pot fi reintroduse in sistemele unde au fost functionale

extragerea metalelor pretioase aur si argint din procesoare si circuitele integrate din sisteme electronice, dar mai cu seama din computerele iesite din uz

foarte timid propusa ar fi reciclarea maselor plastice

refolosirea solurilor afectate de contaminari sau desertificari reconditionarea masei lemnoase, daca exista aceasta posibilitate

reciclarea resturilor menajere

Reciclarea materialelor

Reciclarea metalelor

Reciclarea metalelor se ocupa cu extragerea lor ca atare sau sub forma de aliaje din amestecuri si resturi de produse industriale, prin procese specifice.

Procesele metalurgice de sinteza prin care se recicleaza metalele au ca scop separarea metalului din aceste amestecuri si obtinerea in final a metalului brut (elaborare primara) si a metalului pur (elaborare secundara).

Procese metalurgice de extragere a metalelor

Extragerea metalului din deseurile metalice prin procesele de elaborare primara se realizeaza prin pirometalurgie. Pirometalurgia se realizeaza la temperaturi inalte, insotite de topirea partiala sau totala a materialului.

Uscarea este un proces in care se pierde apa din deseuri, fondanti si alte materiale de adaos.

Disociatia termica a carbonatilor, oxizilor, sulfurilor si hidroxizilor are loc sub actiunea caldurii si se efectueaza pentru obtinerea unor compusi mai usor de prelucrat(in vederea extragerii metalului Me).

Reactiile de oxidare a sulfurilor sunt exoterme, procesele decurg fara utilizarea combustibilului, doar pe baza caldurii de reactie.

Formarea oxizilor la temperaturi ridicate cu indepartarea intensa a gazelor de reactie din cuptor, si a excesului de oxigen constituie baza pentru extragerea metalului.

Reducerea oxizilor.

Majoritatea compusilor chimici din care se extrag metalele sunt oxizi in deseuri sau obtinuti prin calcinare (prajire).

Separarea metalului din oxizii amestecului se efectueaza prin folosirea unor substante cu afinitate chimica pentru oxigen mai mare decat a metalului, acestia se numesc reducatori

Formarea zgurii. Zgura se formeaza din resturile de materiale nemetalice amestecate cu fondant. Ea are un rol foarte important in procesul metalurgic, deoarece faciliteaza captarea si indepartarea elementelor daunatoare (sulf, fosfor, arsen) cat si a cenusii de ardere.

Activitatea cea mai importanta din domeniul cauciucului este resaparea rotilor de cauciuc ale autovehiculelor.Si in acest domeniu, ca si la metalurgie procesele tehnologice de reconditionare a rotilor din cauciuc le vom gasi la combinatele de productie a unor asemenea produse.Cauciucurile de autovehicule si tractoare pot fi revulcanizate, dar nu toate felurile de produse din cauciuc mai pot fi reconditionate.

Reciclarea si refolosirea ambalajelor recuperabile

Ambalajele metalice, din sticla sau mase plastice pot fi refolosite dupa cateva operatii specifice de curatire, dezinfectare si o cosmetizare adecvata printr-o noua marcare si inscriptionare.

POLITICA DE MEDIU IN ROMANIA -Preocuparea Uniunii Europene pentru elaborarea unor politici de mediu a fost determinata de Conferintele ONU despre Mediu, care au avut loc la Stockholm in anul 1972, luna iunie, la Rio de Janeiro din iunie 1992 precum si aceea de la Johanesburg din august-septembrie 2002. Toate programele de actiune pentru mediu, au fost permanent completate pe masura desfasurarii conferintelor.

Tara noastra a luat masuri pentru adaptare si pentru armonizarea programelor de mediu cu programele din UE.

Politica de mediu in Uniunea Europeana

-incalzirea globala datorita schimbarii climei

-biodiversitatea si protectia naturii

-sanatatea dependenta de mediu

-conservarea resurselor naturale si gestionarea deseurilor.

In anul 2003 in cadrul Uniunii Europene s-a elaborat Strategia europeana de mediu si sanatate(SCALE), care evidentiaza o relatie complexa creata intre poluare, schimbarile de mediu si sanatatea populatiei.

Agentia Europeana de Mediu

Forul cel mai de seama al UE este Agentia Europeana de Mediu, cu sediul la Copenhaga, care se ocupa de colectarea, prelucrarea si furnizarea de informatii cu privire la mediu, catre cei cu rol decizional si catre public.

Se realizeaza prin monitorizarea mediului, si pe aceasta baza sunt promovate cele mai eficiente tehnologii de protectie a mediului.

Obiective

Obiectivele de baza ale politicii de mediu a Uniunii Europene sunt aratate in articolul 174 al Tratatului CE, astfel

-conservarea si protectia, imbunatatirea calitatii mediului

-protectia sanatatii oamenilor

-folosirea judicioasa a resurselor naturale

-promovarea masurilor cu privirea la tratarea problemelor de mediu regional.

Principii

Pentru aplicare se folosesc urmatoarele principii

-poluatorul plateste, in sensul ca cheltuielile autoritatilor publice pentru combaterea poluarii sunt suportate de catre poluator, care este producatorul unor bunuri cu tehnologii poluante si, cu preturi evident, mai mari

-actiuni preventive: e mai usor sa previi decat sa combati

-principiul precautiei inseamna luarea unor masuri de precautie atunci cand o activitate productiva ameninta mediul sau sanatatea oamenilor

-protectia ridicata a mediului - politica UE sa atinga nivele inalte de protectie

-integrarea, politicile de mediu sa fie inglobate in alte programe ale Uniunii

-proximitatea, prin care comunitatile locale sunt incurajate sa-si asume responsabilitati in gestionarea deseurilor pentru reducerea poluarii.

Politica de mediu in Romania

Dupa infiintarea, pentru prima data in tara noastra a Ministerului Mediului in anul 1990, a fost emis si primul document referitor la mediu in anul 1992, intitulat Strategia Nationala de Protectie a Mediului, care a fost imbunatatit in 1996 si 2002, cu doua parti distincte, astfel

-prima parte are in vedere resursele naturale, starea economiei si calitatea factorilor de mediu

-partea a doua are ca obiectiv strategia nationala sau principiile generale de protectie a mediului, prioritatile precum si sarcinile pe diferite termene.

Principii generale

La reactualizarea din 1996 s-a produs o armonizare cu politicile de mediu comunitare, astfel ca, principiile adoptate sunt urmatoarele

-conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a populatiei

-dezvoltarea durabila

-prevenirea poluarii

-conservarea biodiversitatii

-conservarea mostenirii culturale, istorice

-stimularea activitatilor de redresarea mediului(credite, subventii).

Prioritatile identificate pe plan national, in concordanta cu acelea de pe plan mondial sunt

-mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei

-mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii

-apararea impotriva calamitatilor si accidentelor naturale

-respectarea programelor si conventiilor internationale cu privire la protecediului

-raport maxim cost-beneficii.

. Concluzii

Se impune concluzia ca politicile de mediu ale tarii noastre au inclus, la nivelul anului 2003 cea mai mare parte a acquis-ului comunitar in legislatia nationala.