CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE SI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALA

1.1. Date generale

Situat in partea de vest a tarii, judetul Arad, cu o suprafata de 775.409 ha (respectiv 3,3% din suprafata tarii - al cincilea judet ca intindere), se desfasoara sub forma unui vast amfiteatru ce cuprinde in limitele sale peisaje variate, in care o nota aparte o introduce activitatea antropica.

Judetul are o pozitie geografica favorabila, fiind amplasat la intersectia urmatoarelor drumuri europene : Coridorul european rutier IV si soseaua rapida ce va lega Ucraina cu Serbia.

Din punct de vedere administrativ este delimitat de judetul Bihor in nord, de judetul Alba si Hunedoara in est, de judetul Timis in partea de sud si de frontiera de stat cu Ungaria in vest.

Limita nordica se desfasoara in cadrul campiei joase a Crisurilor, pe un sector restrans, ce urmareste apoi panta domoala a Dealurilor Vestice, iar cea mai mare parte se inscrie in zona montana, respectiv Muntii Codru Moma.

In partea de est un prim sector il formeaza Muntii Bihor, urmat de o succesiune de nivele de 1000-800 m cu paduri si pasuni, apoi depresiunea Halmagiu-Brad, extremitatea vestica a Muntilor Zarandului si in final Culoarul Muresului in aval de Zam.

In partea de sud, limita judetului Arad se desfasoara de-a lungul cumpenei de ape dintre Mures si Bega, de unde se continua apoi pe Mures.

Limita vestica se desfasoara in cadrul Campiei de Vest, intersectand vaile Crisului Alb, Crisului Negru si Mures, ce reprezinta o succesiune de campii joase si brate parasite.

Geologia. Teritoriul judetului Arad se suprapune pe doua mari unitati tehnostructurale: Orogenul Carpatic si Depresiunea Panonica. Orogenul Carpatic, situat in estul judetului, este alcatuit din sisturi cristaline variate, roci magmatice (granite, balte, gabrouri, riolite, andezite, piraclastite) si formatiuni sedimentare mezozoice (calcare, conglomerate, gresii) fragmentarea tectonica este evidentiata prin numeroase falii si depresiuni tectonice interne (Halmagiu) si periferice (Zarand-Gurahont) in care s-au acumulat formatiuni: tortoniene (pietrisuri, calcare, tufuri), sarmatiene (marme, argile, tufuri, calcare, conglomerate), sarmato - piocene in facies panonic (nisipuri, argile, tufuri) si cuaternare (pietrisuri, nisipuri, argile). Depresiunea Panonica are un fundament constituit din sisturi cristaline ce nu au fost regenerate de orogeneza aplina, fragmentat si scufundat in blocuri la diferite adancimi. Cuvertura sedimentara este alcatuita mai ales din formatiuni tortoniene, sarmatiene, sarmato-pliocene in facies panonic si cuaternare, asemanatoare din punct de vedere litologic cu cele din bazinul Zarandului.

In evolutia pre-alpina, spatiul montan, a suferit transformarile a cel putin doua cicluri geotectonice, ultimul dintre ele fiind ciclul hercinic. La sfarsitul acestuia, aria muntoasa apartinea unui domeniu continental rigid (stabilizat) mult mai intins, format in principal din sisturi cristaline. Spre sfarsitul paleozoicului, in permian, aria muntoasa a constituit sediul unei acumulari de depozit predominant continentale, in care materialul de origine piroclastica avea o mare pondere.

Odata cu inceputul ciclului alpin, cand se individualizeaza blocul transilvano-panonic, se deosebesc : domeniul de Codru, domeniul de Bihor si domeniul de Biharia. Dupa restabilirea echilibrului tectonic, spre sfarsitul cretacicului, aria muntoasa a fost din nou acoperita de ape, ea devenind bazin de acumulare. Depozitele formate in noile conditii alcatuiesc, in structura actuala, invelisul postgeneza conservat de obicei in ariile depresionare.

Caracteristice pentru fundamentul cristalin sunt manifestarile magmatice, asa cum este seria de Madrigesti din Muntii Highis constituita din paragnaise, calcare si dolomite cristaline cu intruziuni sin-orogene de roci granitoide. Lor li se alatura in fundamentul magurilor de la Siria, o fasie de sisturi muscovitice si corneene biotitice strapunsa de filoane granitoide. Aceasta serie, alaturi de granitoidele de Codru, alcatuiesc nucleul cel mai vechi metamorfozat in timpul precambrianului sau paleozoicului vechi (H. Savu, 1962; R. Dimitrescu, 1962).

Orogeneza hercinica este marcata de o activitate magmatica plutonica care a dus la punerea in loc a unor masive intruzive ca cele din Muntii Highis (seria de Paiuseni, dupa H. Savu, 1962). In Muntii Moma este cunoscuta seria intruziunilor de Codru - produse ale unui magmatism plutonic. Lor li s-a suprapus panza de Codru alcatuita din depozite (prealpine) permiene regenerate in cutarile alpine si din depozite mezozoice, adica invelisul alpin al cristalinului.

Sfarsitul mezozoicului este marcat de oscilatiile uscatului consemnate de faciesurile neritic-litoral si epicontinental bogate in organisme si in alternante cu depozitele continentale. Miscarile din faza lamarica au condus la exondarea zonei montane, urmate de eruptiile de banatite din paleogen.

Din punct de vedere geologic perimetrul Depresiunii Halmagiu apartine partii vestice a bazinului neogen al Zarandului. Fundamentul acestui golf este format din sisturi cristaline ce au fost strapunse de roci eruptive filoniene in partea de nord- nord vest si de eruptiile andezitice in partea de sud.

Depozitele de varsta pontiana se prezinta sub forma unui "facies litoral', de apa foarte indulcita, marnos, nisipos, uneori chiar conglomeratic, sau sub forma unui 'facies vestic' depus la o departare oarecare de tarm si la o adancime de peste 200 m. El este reprezentat prin marne cenusii albastre, in stare proaspata, si albe, prin uscare, sarace sau chiar lipsite de fosile.

Depresiunea Zarand reprezinta un compartiment alungit pe directia est-vest, coborat tectonic in timpul neozoicului si conturat ca unitate de sine statatoare la sfarsitul pliocenului si inceputul cuaternarului. Structura orografica prezinta in linii mari ca si trasatura de baza, cresterea altitudinilor dinspre partea centrala spre cea periferic muntoasa (din nord si sud) dar si dinspre vest spre est, adica de la contactul cu Campia Crisurilor spre compartimentul Almas - Gurahont (considerata dupa unii depresiune si parte componenta a Depresiunii Zarand).

Un sistem de falii profunde, neogene delimiteaza compartimentul depresionar al Zarandului fata de cristalinul din Masivul Highis si Codru-Moma, unde au avut loc fenomene vulcanice neogene. In acest fel modelarea s-a efectuat intens, denivelarea creata intre fundul Depresiunii Zarand si rama montana fiind confirmata si de grosimea foarte mare a depozitelor piemontane.

Dealurile si piemonturile ce se gasesc la baza Munților Codru-Moma, Gaina, Zarand sunt alcatuite din roci sedimentare (marne,argile cenusii, nisipuri usor cimentate,etc.) ce au fost smulse din trupul munților de forțele exogene și care s-au depus intr-un vechi golf al Lacului Panonic peste fundamentul cristalin, fiind in fapt campii de acumulare in timpul pliocenului. Pe parcursul acestei sedimentari au avut loc și erupții vulcanice ce-au adus din strafundurile pamantului cantitați importante de lava, acoperita ulterior de roci sedimentare recente. Pe alocuri, dupa retragerea apelor Lacului Panonic, agenții modelatori au scos la iveala structuri vulcanice (formate din andezite și aglomerate andezitice) ce au aspectul unor martori de eroziune care depașesc ușor 300 m altitudine ( Mocrea, Plesca, Pacota,etc.).

Astazi periferia acestor dealuri este marcata de argile, nisipuri variate, pietrisuri si bolovanisuri depuse sub forma unor vaste conuri de dejectie cuaternare. Sincrone acestora sunt depozitele loessoide cu intercalatii de soluri fosile.

Zona de campie a judetului are origine comuna cu Depresiunea Panonica, care in evolutie se suprapune celui de al doilea bloc rezultat din fracturarea micro-placii transilvano-panonice. Fundamentul sau se compune din blocuri de sisturi cristaline, acoperite de sedimentar cretacic, peste care se afla umplutura neogena specifica depresiunii.

Depozitele de umplutura incep cu badenianul si sarmatianul si sunt compuse din marne, argile, conglomerate si nisipuri. Grosimea pliocenului variaza de la cateva zeci de metri, pana la 2000 - 3000 m. El se afla suprapus unor horsturi si grabene ale fundamentului. Cuaternarul acopera toata campia, inclusiv culoarele si se compune din depozite fluvio-lacustre, pietrisuri, nisipuri, argile, argila rosie, loessuri, depozite loessoide, nisip eolian, depozite de mlastina si turba.

Relieful judetului Arad este alcatuit din forme variate si etajate de la est spre vest, dupa cum urmeaza:

- Muntii Codru-Moma - sunt asezati in partea de nord-est a judetului, pe directia NV-SE si se prezinta sub forma unei culmi de inaltime mijlocie alcatuita din mai multe varfuri (Varful Plesu -1112 m, Varful Izoi -1098 m, Varful Momuta-930 m), care este depasita de Muntii Bihorului prin inseuarea joasa de la Grosi si de Muntii Zarandului prin defileul Crisului Alb de la Plescuta. In partea centrala se remarca o zona mai coborata, unde s-a format mica depresiune intramontana de la Moneasa-Ranusa. Tot aici se afla: izbucul intermitent de la Calugari-monument al naturii, care hidrografic apartine bazinului Crisului Alb; formele carstice de la Moneasa si platoul carstic suspendat de la Tinoasa (langa Varful Izoi). Suprafetele forestiere compacte acopera intreaga zona montana de unde si denumirea de "codru", ceea ce da regiunii specificul de peisaj montan forestier, foarte putin transformat.

Se pastreaza o toponimie geografica deosebit de interesanta si straveche (citam doar urmatoarele topice: Magura-foarte frecvent; Osoiu Mare, Plesu, Smida, Moma, Momuta, Jidovina, Chicera).

- Muntii Bihorului - sunt reprezentati pe teritoriul judetului prin versantul   sud-vestic al Muntelui Gaina, unde se gasesc cele mai mari altitudini din judet: Varful Gaina-1486 m si Varful Piatra Aradului-1429 m.

- Muntii Zarandului - sunt dispusi pe directia vest-est si au o altitudine mai redusa (Magura Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m si Highis - 798 m). Desi prin altitudine (in medie 500-600 m) se incadreaza in categoria dealurilor, prin aspectul formelor de relief (prezenta platformelor de eroziune), prin geologie (sisturile cristaline) si vegetatie (paduri compacte), Muntii Zarandului reprezinta o unitate muntoasa clara. In cadrul Muntilor Zarandului se deosebesc trei sectoare, despartite de culoare depresionare, astfel: in partea de vest, un sector cuprins intre campia Aradului si culoarul Nadas- Barzava (cu Varful Highis); in partea centrala, un sector cuprins intre culoarul anterior si culoarul structural dezvoltat pe roci cretacice intre Capruta si Gurahont (cu varful Drocea); in est un alt sector ce tine pana in zona de interferenta cu Muntii Metaliferi (cu Magura Ciungani si Breaza). Si in Zarand intalnim o toponimie interesanta (exemplu: Magura, Curcubata, Cap de Drac, Aria, Chicera, Olos).

Contactul brusc al muntilor cu campia se observa de-a lungul liniei Pancota-Paulis.

- Piemontul Codrului - este situat la marginea de vest a Muntilor Codru-Moma si este reprezentat printr-o suprafata neteda, usor inclinata dinspre munte spre campie, cu o panta medie de 15^O, dezvoltata pe roci friabile panoniene, provenind din erodarea acestora. Reteaua hidrografica, drenata de Teuz si Crisul Alb, a creat un sistem de interfluvii paralele. In cadrul piemontului eroziunea a scos la zi o serie de structuri vulcanice neogene (la Archis si Sebis, unde Valea Deznei formeaza un defileu epigenetic), in spatele carora s-au format mici depresiuni (Hasmas, Groseni, Buhani-Dezna).

- Piemontul Zarandului - situat la poala nordica a Muntilor Zarandului, are o structura mai complexa datorita prezentei acelorasi elemente vulcanice (Mocrea, Pancota) si a continuarii piemontului de eroziune cu suprafete acumulative (piemonturi acumulative sau campii piemontane). Pot fi distinse doua subdiviziuni: piemontul Cuiedului (intre Cigher si Crisul Alb) si piemontul Tarnovei (pana la valea Cigherului) cu un pronuntat caracter acumulativ in partea terminala.

- Depresiunea Zarandului - reprezinta in sens larg, intreaga arie depresionara dintre Muntii Codru-Moma si Zarand. Atasand piemonturile la cele doua unitati muntoase, depresiunea propriu-zisa se reduce la culoarul larg al Crisului Alb si Teuzului, marginit de terminatii piemontane, intre Ineu si Buteni. In acest sector, se remarca o puternica dezvoltare a teraselor din stanga Crisului-Alb.

- Depresiunea Almas-Gurahont - poate fi considerata ca un sector al depresiunii Zarandului (in sensul larg aratat mai sus) sau ca o subunitate naturala distincta. Depresiunea cuprinde terminatiile piemonturilor dinspre nord si sud si valea larga, terasata a Crisului Alb intre Gurahont si defileul epigenetic de la Joia Mare. Unitatea si individualitatea geografica a depresiunii fac din ea un loc distinct situat la imbinarea Muntilor Zarandului si Codru-Moma.

- Depresiunea Halmagiu - comunicand mai mult cu depresiunile Brad (pe Crisul Alb) si Beius (peste saua de la Grosi), reprezinta o individualitate geografica bine marcata in peisaj. Legatura spre depresiunea Almas-Gurahont se face prin defileul epigenetic al Crisului Alb intre Varfurile si Gurahont (defileul de la Plescuta).

- Dealurile Lipovei - care reprezinta, in mare, tot un piemont de eroziune, se afla situate la sud de Mures. Genetic ele sunt legate de Muntii Zarandului si de actiunea Muresului. Se foloseste termenul de dealuri, deoarece caracterul piemontan este mai evident doar in partea de vest si sud, latura dinspre Mures fiind mai mult o asociere de forme structurale si petrografice (dezvoltate nu numai pe roci panoniene, ci si pe roci vulcanice, conglomerate cretacice, etc.).

- Culoarul Muresului (Petris-Lipova) - se remarca prin discontinuitatea mare pe care o introduce in peisaj, de-a lungul a peste 60 km. Elementul predominant este dat de Valea Muresului, cu relieful creat de ea la contactul dintre Muntii Zarandului si Podisul Lipovei. In cadrul culoarului distingem, de la est spre vest: o zona depresionara larga (Savarsin-Varadia), un defileu (Capruta), o alta zona depresionara mai putin extinsa (Barzava -Conop) si ultimul defileu (Soimos-Lipova) din cursul Muresului, dupa care acesta iese in campie.

- Campia Cermeiului - parte a asa-numitei "campii a glacisurilor", se afla situata in continuarea piemontului Codrului si este marginita la sud de valea Teuzului.

- Campia Crisului Alb - cuprinde relieful coborat, dintre Teuz si Crisul Alb. Hidrografia minora are un caracter neorganizat, ezitant, iar panta vailor foarte redusa. Este o regiune joasa cu o dezvoltare larga a luncilor.

- Campia inalta a Aradului - cuprinsa intre Mures si Crisul Alb reprezinta genetic o delta cuaternara a Muresului, construita la iesirea din defileul Soimos-Lipova. Campia scade altitudinal spre nord. Partea centrala, in perimetrul marcat de localitatile Socodor, Santana, Sambateni, Arad, Curtici este relativ inalta si orizontala, iar spre vestul acesteia, dupa o zona coborata (pe aliniamentul Sanpaul-Iratos) cu tendinte de inmlastinire urmeaza o portiune de campie inalta (sectorul Pecica-Nadlac) cu caracter tabular. In sudul Campiei Aradului se interpune subunitatea vaii Muresului.

- Campia Vingai - este situata la sud de Mures, fiind o campie inalta, care reprezinta tot o veche delta continentala a Muresului (anterioara insa deltei ce formeaza Campia Aradului). Aceasta se continua spre vest cu o campie mai coborata, pe aliniamentul Aradul Nou-Sag-Manastur.

Teritoriul judetului este cuprins intre altitudinile absolute de 80 m la Zerind si 1486 m la Varful Gaina. Altitudinile medii ale principalelor localitati sunt prezentate in tabelul 1.1.1.

Tabelul 1.1.1.

Altitudinile medii ale principalelor localitati

Din punct de vedere hidrografic se remarca existenta unor importante cursuri de apa si a unor rezerve subterane apreciabile.

Teritoriul judetului Arad este strabatut de urmatoarelor bazine hidrografice: Crisul Negru, Crisul Alb, Mures, Bega. Debitul Crisului Negru are valori medii de 29 m³/s la Zerind, Crisul Alb are un debit care creste de la 13,7 m³/s la Gurahont la 18,6 m³/s la Bocsig si la 21,4 m³/s la Chisineu-Cris. Afluentii Crisului Alb au debite intre 1-3 m³/s la Halmagiu, Zeldis, Dezna, Cigher.

Muresul are la intrarea in judet un debit de 142 m³/s, iar la Arad 154 m³/s. Debitele maxime ale Muresului pot ajunge la peste 2 000 m³/s (2 150 m³/s) si duc la aparitia inundatiilor.

In anul 2008 nu s-au realizat debite periculoase nici pe raul Mures nici pe afluentii sai din judetul Arad. Debitul maxim masurat la Arad, in sectiunea de control de ordinul I, a fost de 645 mc/s in data de 18.04.2008. Nu s-au inregistrat inundatii in bazinul hidrografic al raului Mures.

Densitatea retelei hidrografice se inscrie intre 0,6-0,8 km/km². Cele mai mici valori ale densitatii retelei de rauri se inregistreaza pe interfluviul Mures-Canalul Morilor. In bazinele raurilor Beliu, Moneasa si Tacasele se inregistreaza cele mai ridicate valori ale densitatii retelei hidrografice. Densitatea medie a retelei de rauri in cuprinsul judetului Arad este de 0,5 km/km².

Dintre suprafetele lacustre amintim, in special, lacurile naturale de lunca-numeroase pe Valea Muresului, lacurile antropice cum ar fi lacul de baraj de la Taut.

Apele subterane se caracterizeaza printr-un debit bogat si prin situarea panzei freatice, in general, la mica adancime (peste 2/3 din Campia Aradului are ape subterane la mai putin de 3 m adancime).

Dupa continutul chimic, apele din limitele judetului Arad pot fi incluse in urmatoarele categorii:

- izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferenta bazinului Crisurilor, a caror geneza este legata de prezenta unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

- izvoare carbogazoase feruginoase in Dealurile Lipovei;

- izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase si sulfuroase sodice din zona Muresului legate de prezenta formatiunilor vulcanice neogene din zona.

Factorii genetici ai climei: radiatia solara, bilantul radiativ, pozitia geografica, altitudinea, circulatia maselor de aer, caracterul suprafetei active determina existenta pe teritoriul judetului Arad a unui climat temperat continental moderat, cu influente oceanice.

Pe teritoriul judetului Arad sunt amplasate 5 statii meteorologice care monitorizeaza parametrii meteorologici (evidentiati in tabelele 1.1.2.-1.1.5.) astfel:

Gurahont - situata la poalele Muntilor Codru Moma;

Varadia - situata pe Culoarul Muresului intre Muntii Zarandului si Dealurile Lipovei;

Siria - situata in zona de deal din vestul Muntilor Zarandului;

Arad - situata in Campia Muresului si

- Chisineu Cris - situata in Campia Crisurilor.

Tabelul 1.1.2.

Temperatura aerului - maxima absoluta anuala

^oC

Tabelul 1.1.3.

Temperatura aerului - minima absoluta anuala

^oC

Tabelul 1.1.4.

Temperatura aerului - media anuala

^oC

In toate statiile temperatura minima absoluta a fost mult mai scazuta decat cea din anul precedent, valoarea minima absoluta de -15,2^oC inregistrandu-se la Gurahont in data de 17.02.2008. Temperaturile maxime absolute au fost mai scazute decat in anul 2007, situandu-se in jurul valorilor de 37-38^oC, iar cea mai mare valoare de 38,5 ^oC , s-a inregistrat la Arad in data de 15.08.2008.

In anul 2008 temperatura medie anuala s-a situat in intervalul 10,8 - 11,8⁰C, ceea ce reprezinta valori usor mai scazute decat in anul 2007.

La analiza tabelului 1.1.4. in intervalul anilor 1999-2008 se constata variatii putin semnificative ale temperaturilor medii anuale, acestea situandu-se cu exceptia anilor 2000, 2002,2005, 2007 si 2008, in domeniul de 9,8-10,9 ^oC. In schimb in anii : 2002, 2007 si 2008 se observa o crestere semnificativa de peste 1^oC fata de ceilati ani.

Cei mai caldurosi ani se considera a fi anii: 2002, 2007 si 2008, daca se iau in considerare mediile anuale, cuprinse in intervalul 10,9-12,0 ^oC si dupa temperaturile maxime absolute mai cald este anul 2007 cu valori cuprinse in domeniul 38,1-40,3 ^oC.

Analizand datele Statiei meteo Arad (figura 1.1.1.) in intervalul anilor luati in considerare se observa o constanta remarcabila a temperaturilor medii (cu exceptia anilor 2000, 2002, 2005 ,2007 si 2008) intre 10,7-10,9 ^oC. Aceeasi tendinta de usoare variatii se observa si la valorile maxime ale temperaturilor: 34,6-37,8 ^oC (cu exceptia anilor 2007 si 2008), in contrast cu temperaturile minime absolute care oscileaza mult de la un an la altul.

Fig. 1.1.1.

Datele referitoare la nivelul precipitatiilor (tabel 1.1.5., figura 1.1.2) evidentiaza faptul ca in anul 2008 acestea au fost variabile fata de anul 2007 (de la statie la statie) si inferioare anului 2005 in toate statiile de observatie.

Tabelul 1.1.5.

Precipitatii atmosferice - cantitati anuale

l/m²

Fig. 1.1.2.

Evidentierea extremelor climatice si manifestarile acestora se poate face pornind de la tabelele de mai sus.

Analizand tabelul 1.1.4, pe intervalul 1999-2008 nu se poate constata o tendinta generala in ceea ce priveste precipitatiile cazute. Se observa insa ca anul cel mai secetos a fost anul 2000 cu doar 256,0-492,6 l/m² precipitatii cazute. In rest cantitatile masurate au fost cuprinse intre 460,6-1063,0 l/m². Din informatiile primite de la punctele de observatie s-a constatat ca numarul zilelor ploioase variaza in functie si de celelalte conditii meteo. Au fost multe situatii de ploi scurte ca durata dar foarte intense din punct de vedere al cantitatilor masurate. Astfel, la statia meteo Arad, in anul 2008 au fost semnalate 42 de saptamani ploioase, cantitatea de precipitatii fiind de 560,7 l/ m², fata de anul 2007 cand au fost semnalate 40 de saptamani ploioase, iar cantitatea de precipitatii de 695,5 l/ m² . S-au inregistrat un numar de 128 de zile ploioase, din care 16 zile cu precipitatii de peste 10 l/ m². Anul 2000 a fost cel mai secetos an in care cantitatea de precipitatii cazuta a fost cea mai scazuta si s-au semnalat cele mai putine saptamani ploioase, doar 11.

Tabelul centralizator pentru factorii meteo in anul 2008

Sursa: datele sunt oferite de Administratia Nationala de Meteorologie Bucuresti si Centrul Meteorologic Regional Banant - Crisana.

1.2. Resursele naturale

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile

Diversitatea morfopedologica si natura formatiunilor geologice explica marea varietate a resurselor naturale ale judetului precum si activitatile productive legate de valorificarea acestora.

Cele mai bogate si variate resurse naturale sunt concentrate in zona muntilor Zarandului si Codru Moma unde sunt puse in evidenta mari rezerve de materiale de constructii: calcarele mezozoice si gresiile cuartitice din Muntii Codru Moma, precum si calcarele rosii, diabazele triasice, intruziunile de gabrouri si diorite, granodiorite, marne calcaroase, gresiile si conglomeratele cretacice din Muntii Zarandului.

In substratul judetului Arad se gasesc importante rezerve de: roci de constructie (pentru consolidarea drumurilor, pentru taluzare, lucrari de terasamente feroviare, etc.), minereuri metalifere si nemetalifere. Dintre acestea amintim:

granitele si granodioritele din perimetrele Paulis, Radna, Soimos;

calcarele si marnocalcarele cantonate in zacamintele identificate la Moneasa, Caprioara, Galsa;

andezitele puse in evidenta in perimetrele Dieci, Varfurile, Leasa, Romanita, Talagiu, Aciuta;

zacamintele de diabaze de la Bata si Batuta si Varadia de Mures;

zacamintele de nisip cuartifer si pietris si roci vulcanice rulate, cantonate in depozitele aluvionare ale Crisului Alb si ale Muresului.

In campia Aradului sunt exploatate structurile petroliere, avand ca rezultat obtinerea de titei si a gazelor de sonda.

Izvoarele termale si minerale constituie, de asemenea, importante bogatii naturale ale judetului, cunoscute si captate din cele mai vechi timpuri. Izvoarele termale de la poalele Muntilor Codru Moma, din zona Moneasa, contin ape bicarbonatate, calcice, magneziene si sodice.

Izvoarele de la Moneasa, Macea, Chisineu Cris, Lipova si din multe alte localitati, in cele mai multe cazuri, se pierd fara a fi valorificate. Dintre acestea sunt recunoscute pentru efectele lor medicale apele minerale de la Moneasa, Lipova, Dezna (pentru cura interna si externa) si Curtici, pentru apa termala. De asemenea, mai exista izvoare termale bicarbonate - sulfurate, in zona aferenta bazinului Crisurilor (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa), izvoare carbogazoase feruginoase (Dealurile Lipovei), izvoare bicarbonate calcice termale, carbogazoase si sulfuroase sodice (in zona Muresului).

1.2.2. Resurse naturale regenerabile

Principalele resurse naturale regenerabile ale judetului Arad sunt resursele de apa de suprafata si subteran (tratate in subcapitolele: 4.2,4.3,4.4) si padurile (tratate in subcapitolul 6.5).

Resursa naturala de apa a judetului consta din apele de suprafata din cele doua bazine hidrografice: Mures si Crisul Alb si din apele subterane cantonate, in principal, in conul aluvionar al Muresului si Crisului Alb.

Suprafata ocupata de paduri este 177.540,7 ha reprezentand 22,89% din suprafata totala a judetului. Cele mai mari suprafete impadurite se gasesc in zonele de: munte 58,5% si deal 32,7%; in zona de campie padurile reprezinta doar 8,8% din suprafata impadurita. Speciile de arbori care predomina in judetul Arad sunt cele de foioase (88%) si rasinoase (12%).

Date demografice si organizare administrativ teritoriala

Populatia constituie una dintre cele mai complexe colectivitati statistice datorita diversitatii caracteristicilor ce fac obiectul observarii, al modificarilor frecvente in structura si dimensiunea sa, al multiplelor legaturi de interdependenta intre fenomenele demografice si cele social-economice.

La nivelul anului 2007, se pot observa valorile absolute inregistrate pe fiecare componenta urmarita.

Populatia, pe sexe si medii:

- nr. total de persoane - 457.713 din care : - urban masculin si feminin - 253.437,

- rural masculin si feminin - 204.276,

- masculin - 220.355: - urban - 120.113,

- rural - 100.242,

- feminin - 237.358: - urban - 133.324,

- rural - 104.034.

- densitate - 59,0 loc/km².

Populatia pe grupe de varsta:

- nr. total de persoane - 457.713 din care: - 0-14 ani - 67.509,

- 15-59 ani - 298.373,

- 60 si peste - 91.831.

Balanta fortei de munca

- nr. total resurse de munca - 292.600,

din care: - populatia ocupata - 201.100,

- someri si persoane aflate in evidenta pentru un loc de munca - 5.900,

- someri - 4.929,

- rata somajului - 2,3%,

- populatia in pregatire profesionala si alte categorii de populatie in varsta de munca - 85.700.

Durata medie a vietii, pe sexe si medii (in ani):

- total - 71,81:

masculin - 68,62;

feminin - 75,01;

-urban - 72,32:  -rural - 71,20:

masculin - 68,94; masculin - 68,16;

feminin - 75,59; feminin - 74,38.

Miscarea naturala a populatiei:

nr. total nascuti vii - 4.330, - nr. total nascuti morti - 29,

- nr. total decedati - 6.027, - nr. total decedati in varsta sub 1 an - 45,

- sporul natural - ,,- '' 1.697,

- nr. total casatoriti - 3.976, - nr. total divorturi - 936.

Miscarea migratorie a populatiei (nr. persoane):

- schimbari de domiciliu inclusiv migratia externa:

- stabiliri de domiciliu in judet - 8.684,

- plecari cu domiciliul din judet - 7.111,

- soldul schimbarilor de domiciliu - 1.573,

- schimbari de resedinta :

- persoane cu resedinta in localitate si domiciliu in alta localitate - 4.353,

- persoane cu domiciliul in localitate si resedinta in alta localitate - 3.636,

- soldul schimbarilor de resedinta - 717.

Din punct de vedere administrativ teritoriul judetului Arad se imparte astfel:

- nr. oraselor si municipiilor - 10,

din care : municipiu - 1 - Arad;

orase - 9 - Chisineu Cris, Curtici, Ineu, Lipova, Nadlac, Pancota,Pecica, Santana, Sebis;

- nr. comunelor - 68,

din care: cu un sat - 7,

cu doua sate - 14,

cu trei sate - 14,

cu patru sate - 13,

cu cinci sate - 8,

cu sase sate -5,

cu sapte sate - 1,

cu opt si peste - 6;

- nr. satelor - 270,

din care: numarul satelor ce apartin de orase sau municipii - 9.