CONDITII SI REGLEMENTARI PRIVIND COLECTAREA SI RECUPERAREA MATERIALELOR REFOLOSIBILE DIN STICLA
Experimentarile privind valorificarea deseurilor de sticla s-au desfasurat in cadrul proiectului cu titlul "Implementarea sistemului de colectare a deseurilor de sticla si procesare primara in vederea reintroducerii in circuitul economic" incheiat de firma S.C. PROSERV S.A. Hunedoara cu Agentia de Dezvoltare Regionala 5 Vest Timisoara, proiectul realizandu-se pe amplasamentul firmei contractante din Hunedoara, str. Piata Iancu de Hunedoara, Nr. 1, Judetul Hunedoara.
Scopul principal al proiectului este extinderea si modernizarea serviciilor de colectare si transport a deseurilor prin implementarea unui sistem integrat al deseurilor in care sa fie inclus colectarea selectiva pentru toate localitatile componente ale orasului Hunedoara conform Planului Judetean de Gestionarea Deseurilor pentru Judetul Hunedoara.
Problemele privind gestionarea deseurilor la nivelul judetului Hunedoara sunt lipsa amenajarii haldelor ecologice de depozitare a deseurilor din orasele Vaii Jiului, Brad, Simeria, Orastie, Geoagiu, Hateg, Deva si Hunedoara colectarea deseurilor fara o sortare prealabila, capacitatea de colectare si transport a deseurilor este subdimensionata, depozitarea si incinerarea necontrolata a deseurilor, lipsa asigurarii contra inundatiilor a depozitelor de deseuri amenajate in apropierea albiilor cursurilor de apa. Capacitatea de colectare a deseurilor la nivelul actualei dotari nu acopera decat 89% din necesar fiind insuficienta desfasurarii in conditii optime a activitatii de colectare.
Totalul mijloacelor de colectare a deseurilor menajere din localitatile judetului Hunedoara este de 12.080, din care: pubele metalice - 671, pubele de plastic - 2.625, containere - 1.128, alte tipuri - 7.656. La nivelul anului 2008 nu s-au realizat tratari ale deseurilor menajere si nu s-a adoptat sistemul de colectare selectiva.
La nivel de regiune trebuie indeplinite cel putin obiectivele si tintele nationale. In cazul in care exista un potential regional/local de depasire a tintelor nationale, regiunea isi poate stabili propriile tinte. Referitor la tintele din tabelul nr.3.1, mentionam faptul ca s-a ales o medie intre tintele propuse in fiecare scenariu.
Privind tintele de recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje, facem mensiunea ca acestea au fost preluate din planul de implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/CE.
Pentru atingerea obiectivelor si tintelor stabilite pentru deseurile de sticla, trebuie sa se aiba in vedere asigurarea capacitatilor necesare de colectare, transport, recuperare, reciclare, tratare si eliminare, conform legislatiei europene in vigoare.
Tabelul nr.3.1
Obiective |
Sub-obiectiv |
Tinta |
|
Obiective generale |
Gestionarea deseurilor |
||
1. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor |
1.1. Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei si controlului acesteia in activitatea organelor de mediu cu atributii in domeniul gestionarii deseurilor. | ||
1.2. Incurajarea initiativei private in domeniul gestionarii deseurilor. |
|||
2. Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor nationale si europene. |
2.1. Intarirea capacitatii administrative a institutiilor judetene si locale cu competente si responsabilitati in vederea aplicarii legislatiei |
Responsabilitati clare si asumarea lor la toate nivelele |
|
3. Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala |
3.1. Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional |
Cursuri de pregatire in domeniul gestionarii deseurilor |
|
4. Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului "poluatorul plateste" |
4.1. Stimularea crearii si dezvoltarii unei piete viabile de deseuri reciclabile | ||
4.2. Optimizarea utilizarii tuturor fondurilor disponibile (fondul de mediu, fonduri private etc ) pentru cheltuieli de capital in domeniul gestionarii deseurilor |
Proiecte eligibile in domeniul gestiunii deseurilor produse si acceptate |
||
5. Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru toate partile implicate |
5.1. Organizarea si sustinerea de programe de educare si constientizare a populatiei de catre toate partile implicate (autoritati publice locale, societati comerciale, ONG-uri, institutii publice etc) |
2 companii de constientizare a populatiei privind colectarea selectiva a deseurilor |
|
6. Obtinerea de date si informatii complete si corecte privind gestionarea deseurilor, care sa corespunda cerintelor de rapoartela nivel national si European. |
6.1. Imbunatatirea sistemului de colectare, prelucrare si analizare a datelor si informatiilor privind gestionarea deseurilor. |
Baze de date actualizate cu datele de identificare si modul de gestionare a deseurilor, ale agentilor economici la nivel de regiune . |
|
7. Maximizarea prevenirii generarii deseurilor |
7.1. Promovarea si aplicarea principiului prevenirii generarii deseurilor in industrie | ||
7.2. Promovarea si aplicarea principiului prevenirii generarii deseurilor la consummator |
Reducerea cantitatii de biodegradabil din deseurile municipale . |
||
8. Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor . |
8.1. Dezvoltarea pietii pentru materiile prime secundare si sustinerea promovarii utilizarii produselor obtinute din materiale reciclabile | ||
9. Dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica a deseurilor |
9.1. Promovarea prioritara a valorificarii materiale in masura posibilitatilor tehnice si economice in conditiile de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu |
Valorificarea a cca 10% din deseuri menajere |
|
9.2. Promovarea valorificarii energetice in instalatii cu randament energetic ridicat in cazul in care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnico-economic . |
Valorificarea energetica a cca 10% din deseurile municipale |
||
10. Asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de generatori de deseuri de catre sistemele de colectare si transport a deseurilor |
10.1 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor in mediul rural si urban prin realizarea statiilor de transfer si a punctelor de colectare rurale |
Colectarea a 84% din deseurile municipale generale |
|
11. Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor municipale |
11.1. Extinderea colectarii selective la sursa a deseurilor | ||
12. Promovarea tratarii deseurilor municipale in vederea asigurarii unui management ecologic rational |
12.1. Tratarea deseurilor in vederea diminuarii cantitati de deseuri eliminate final in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu |
Investitii in domeniul tratarii deseurilor municipale |
|
Statie de compostare |
|||
13. Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniu |
13.1. Promovarea instalatiilor de eliminare la nivel zonal -construirea de depozite ecologice de deseuri municipale |
Construirea a 8 depozite ecologice zonale de capacitate medie de 100.000t/an |
|
13.2. Inchiderea depozitelor neconforme cu cerintele U.E |
35 depozite municipale |
||
Spatii de depozitare din zonele rurale |
|||
Obiective specifice pe fluxuri de deseuri |
|||
14. Gestionarea deseurilor provenite de la statiile de epurare uzate orasenesti |
14.1. Asigurarea in masura posibilitatilor a recuperarii si utilizarii ca fertilizant sau amendament agricol, a namolurilor ce corespund calitatii stabilite in cerintele legale |
Organizarea valorificarii agricole a namolului necontaminat |
|
14.2. Deshidratarea si pre-tratarea in vederea eliminarii prin co-incinerare in cuptoarele din fabricile de ciment |
Implementarea co-incinerarii namolurilor de epurare dupa elaborarea studiilor de fezabilitate de catre companiile de ciment |
||
14.3. Prevenirea eliminarii namolurilor din apele de suprafata | |||
14.4. Prevenirea eliminarii necontrolate pe soluri | |||
15. Gestionarea deseurilor biodegradabile |
15.1. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile prin reciclare si procesare |
Reducerea cu 25% Reducerea cu 50% Reducerea cu 65% |
|
16. Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje prin valorificare si reciclare |
16.1. Atingerea obiectivelor de reciclare pentru hartie si carton |
60% din greutate |
|
16.2. Atingerea obiectivelor de reciclare pentru lemn |
15% din greutate |
||
16.3. Atingerea obiectivelor de reciclare pentru metal |
50% din greutate |
||
16.4. Atingerea obiectivelor de reciclare pentru plastic |
22,5% din greutate |
||
16.5. Atingerea obiectivelor de reciclare pentru sticla |
60% din greutate |
||
16.6 Atingerea obiectivelor globale de reciclare si valorificare |
55% reciclare 60% valorificare |
||
17. Cresterea cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate si a eficientei colectarii selective a acestora |
17.1. Implementarea colectarii selective a deseurilor de ambalaje pe tipuri de deseu : hartie, sticla, plastic |
Proiecte pilot Colectarea selectiva extinsa la nivel national Colectarea selectiva in zone dificile (mediu rural dispersat, zone montane) |
|
18. Gestionarea anvelopelor uzate |
18.1 Cresterea gradului de valorificare materiala si energetica a anvelopelor uzate |
Sistemul de colectare, valorificare materiala si termoenergetica |
|
19. Gestionarea vehiculelor scoase din uz |
19.1. Asigurarea unei retete de colectare a vehiculelor scoase din uz corespunzator repartizate in teritoriu |
Sistemul de predare in mod gratuit a VSU de catre ultimul detinator unei unitati de colectare/ Valorificare |
|
19.2. Extinderea reutilizarii si reciclari materialelor din VSU |
Reutilizarea si valorificarea a cel putin 75% din masa vehiculelor fabricate inainte de 1 ian. 1980 |
||
Reutilizarea si valorificarea a cel putin 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 1 ian. 1980 |
|||
Reutilizarea si reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate inainte de 1 ian. 1980 |
|||
Reutilizarea sa reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate dupa 1 ian. 1980 |
|||
20. Deseuri de echipamente electrice si electronice |
20.1. Incurajarea colectarii separate si a valorificarii materiale a DEEE |
Cel putin 2 kg deseu/ locuitor/an |
|
Cel putin 3 kg deseu/ locuitor/an |
|||
Cel putin 4 kg deseu/ locuitor/an |
|||
20.2. Incurajarea aparitiei de noi facilitati de recilare si tratare a DEEE |
>50% >75% |
||
Avand in vedere costurile relative ridicate pe care le implica o asemenea investitie, s-a accesat si castigat, de catre firma S.C. PROSERV S.A. Hunedoara, in competitie de proiecte, asistenta financiara prin Ministerul Integrarii Europene si anume prin: Programul Phare 2004 pentru Coeziune Economica si Sociala, obiectivul principal al "Schema de investitii prin sprijinirea initiativelor sectorului privat al IMM in domeniul gestionarii deseurilor" este acela de a oferi asistenta financiara IMM-urilor din cele opt regiuni ale Romaniei, care actioneaza direct in sectorul privind gestionarea deseurilor sau au un impact direct asupra sectorului de gestionare a deseurilor cu scopul de a le sprijini in eforturile lor de a reduce volumul deseurilor si/sau de a trata deseurile intr-un mod corespunzator.
Proiectul raspunde acestor cerinte, referindu-se exclusiv la deseurile de sticla si anume deseurile generate de populatie si deseurile produse de agentii economici care pot fi asimilate ca deseuri menajere datorita caracteristicilor.
Pe langa rezultatul pozitiv al implementarii unui flux controlat al deseurilor de sticla conform sistemului de management integrat al deseurilor in zona de proiect, efecte pozitive se vor inregistra si prin reducerea volumului de deseuri depozitate si transportate cu un efect benefic asupra populatiei din zona si potentialului turistic avand in vedere ca este o localitate cu potential mare turistic.
Realizarea activitatii de proiectare in gestionarea deseurilor de sticla presupune:
- Reanalizarea cantitatilor deseurilor de sticla
- Intocmirea unui Raport asupra proiectarii si specificatiilor
- Raportarea oricarei incongruiente majore cu Studiul de fezabilitate
- Verificarea sustenabilitatii locatiei statiei de procesare a deseurilor de sticla
Componentele proiectului:
- Instrumentele de management, sisteme de monitorizare pentru serviciul de colectare si procesare a deseurilor de sticla.
- Organizarea serviciilor prin dezvoltarea dosarelor de licitatie pentru noul serviciu.
Schema generala a posibilitatilor de valorificare a deseurilor de sticla este conceputa conform actiunilor specifice de colectare, transport si eliminare si anume:
I. precolectarea deseurilor
II. colectarea deseurilor
III. transportul deseurilor
IV. procesarea deseurilor
V. valorificarea deseurilor
Precolectarea si colectarea se face diferentiat pentru municipiul Hunedoara si localitatile componente Racastie, Bos, Gros, Hasdat si Pestisul Mare.
Pentru alcatuirea schemei de colectare s-au luat in considerare parametrii actualei scheme de colectare a deseurilor menajere din Hunedoara si de particularitatile legate de dezvoltarea urbanistica.
La elaborarea proiectului s-a avut in vedere Acquis-ul Commuautainre in domeniul gestionarii deseurilor.
Din punct de vedere al planificarii s-au avut in vedere urmatoarele documente:
Planul Judetean de gestionare a deseurilor elaborate de APM Hunedoara
Planul Local de actiune pentru Mediu
Planul Regional de gestionare a deseurilor pentru Regiunea 5Vest
Activitatile propuse se vor desfasura conform prevederilor legale, cuprinse in legea nr. 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, in Legea nr. 465/2001 ce aproba O.U.G. nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, a O.U.G. nr. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale, a H.G. nr. 1470/2004 privind aprobarea Planului national de gestionare a deseurilor, a H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor din ambalaje, a Ordinului M.M.G.A. si M.A.I. nr. 1281/2005/1121/2006 privind stabilirea modalitatilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale in scopul aplicarii colectarii selective.
Prima problema legata de reciclare ramane sistemul de colectare. Deseurile sunt colectate in conditii necorespunzatoare si nu respecta normele, chiar daca acestea exista.
Pasii propusi sunt:
Pentru gestionarea deseurilor de sticla, in conformitate cu prevederile legislatiei romane si a Uniunii Europene pentru Protectia Mediului, se propune ca optima, in contextul conditiilor locale, o schema generala formata din mai multe elemente principale :
- evitarea generarii acestor tipuri de deseuri ;
- colectarea selectiva a deseurilor de sticla de la sursa, care presupune organizarea sistemului de colectare, amenajarea punctelor de colectare, dotarea acestor puncte cu containere speciale;
- transportul deseurilor de la punctul de colectare la depozit;
- sortarea deseurilor de sticla pe culori (transparent, verde, maro)
- minimalizarea volumului de deseuri de sticla pentru depozitarea temporara si pentru usurarea gestionarii in incinta depozitului, prin maruntire;
- depozitarea temporara a granulelor de sticla ;
- distribuirea/vanzarea granulelor de sticla catre utilizatori - agenti economici interesati .
Pentru implementarea acestei scheme de gestionare sunt necesare realizarea urmatoarelor componente:
A. Sistemul de colectare selectiva a deseurilor de sticla la sursa - containere speciale si utilaje de incarcare- descarcare
B. Platforma de depozitare - sortare. (in dotare)
C. Utilaj de granulare .
D. Reintroducerea in circuitul economic a granulelor de sticla.
E. Program de informare si constientizare a publicului cu privire la importanta gestionarii corecte a deseurilor
Colectarea si transportul deseurilor si a materialelor reciclabile reprezinta o componenta importanta in procesul de gestionare a deseurilor, desi aceasta este de cele mai multe ori subevaluata, ea reprezinta intre 60% - 80% din costul total de gestionare a deseurilor si a materialelor reciclabile, de aceea orice imbunatatire adusa acestei componente poate reduce mult acest cost.
Pentru realizarea eficienta si organizarea optima a colectarii si a transportului deseurilor si materialelor reciclabile se vor avea in vedere anumite caracteristici de referinta :
marimea zonei de colectare;
structura economica a zonei;
nivelul de trai al populatiei;
conditile urbanistice;
cerintele clientilor;
alegerea sistemului adecvat de colectare.
Pentru colectarea selectiva a deseurilor de sticla, in special pentru ambalajele de sticla, se amplaseaza 50 de containere speciale, tip clopot, din fibra de sticla . (figura nr. 3.1)
Figura nr. 3.1- Container special pentru colectarea selectiva a sticlei
Amplasamentul containerelor este stabilit de serviciile de specialitate din cadrul Primariei municipiului Hunedoara, de comun accord cu operatorii, urmarindu-se accesul facil al populatiei si mijloacelor auto ce deservesc aceasta activitate.
Pentru a avea o participare cat mai buna si deci si o cota de colectare ridicata, dorim sa respectam cateva principii la alegerea locurilor de amplasare si organizarea transportului, dupa cum urmeaza:
containerele vor fi dispuse in asa fel incat cetateanul sa le vada si sa le recunoasca si totodata aceste containere sa nu incurce traficul din jur;
locurile de amplasare vor fi situate convenabil, astfel incat sa rezulte, din posibilitatile de combinare cu alte modalitatii, cat mai putine solutii alternative pentru beneficiar (de exemplu in apropierea centrelor comerciale, pietelor mari si spatiilor publice);
optim este cand distanta pana la locul de amplasare pentru cel care livreaza nu depaseste 300 m;
locurile de amplasare trebuie sa aiba un teren solid, iar vehiculele de incarcare si livrare sa poata ajunge usor la ele;
capacitatea pastrata, respectiv frecventa de golire a recipientelor va fi stabilita astfel incat sa se evite supraumplerile;
vom asigura curatarea regulata a locului;
Prin aceasta colectare selectiva a deseurilor de ambalaje se doreste incurajarea comportamentul responsabil al cetateanului fata de gunoiul sau, ca si o exploatare rationala a resurselor.
In cazul colectarii selective a materialelor reciclabile, intervalele de colectare trebuie sa corespunda sistemului de colectare utilizat. In cazul materialelor reciclabile uscate, precum sticla, frecventa colectarii este determinata doar de dimensiunile pubelelor. Obiectivul preluarii acestor materiale si reintroducerea lor in procesul de productie ca materie prima secundara il reprezinta economisirea materiilor prime primare si reducerea cantitatii mari de energie.
Colectarea selectiva a sticlei se va executa prin golirea containerelor cu ajutorul unui utilaj specific, dotat cu macara cu carlig. (figura nr.3.2)
Fig. 3.2. Utilaj special dotat cu macara cu carlig
Containerele vor fi golite in functie de gradul de umplere, dar totodata vor respecta si un grafic de colectare saptamanala, care va fi transmis si la serviciile de specialitate din cadrul Primariei municipiului Hunedoara, pentru monitorizare.
Dupa colectarea deseurilor de la locul la care au fost generate, urmeaza transportul la distanta mica, la instalatia de reciclare. In procesul de prelucrare, este indispensabil sa se realizeze un tratament al deseurilor de sticla. Sunt necesare operatiuni de sortare manuala, pentru a usura procesul de reciclare.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |