Calitatea aerului ambiental

Calitatea aerului ambiental

In judetul Arad poluarea atmosferei este monitorizata in principal doar in orasul Arad, municipiu si oras industrial, unde este concentrata aproape intreaga industrie a judetului, cu un trafic intens si o densitate mare a populatiei. Monitorizarea se face in cadrul unei retele existente prin care determinarile se fac cu aparatura semiautomata (tabel 1.), iar din anul 2008 si in cadrul unei retele de statii automate (foto 1 - anexa).

Monitorizarea semiautomata a calitatii aerului in judetul Arad, si in Braila

Poluarea de fond - reprezinta poluarea existenta in zonele in care nu se manifesta direct influenta surselor de poluare

Poluarea de impact - este poluarea produsa in zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare.

Principalele substante toxice emise in atmosfera de sursele de poluare sau formate in aer sub actiunea substantelor poluante sunt: ozonul, hidrocarburile, oxidul de carbon, dioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat, amoniacul, substantele toxice aeropurtate, pulberile sedimentabile si in suspensie.

Calitatea aerului in imisii se controleaza doar in municipiul Arad in doua puncte fixe (dotate cu statii de monitorizare semiautomata) amplasate astfel incat sa cuprinda arii semnificative si specifice din suprafata orasului: una de fond urbana si una cu caracter de trafic/ind. Se analizeaza urmatorii poluanti atmosferici: oxizi de azot, dioxid de sulf, pulberi in suspensie (timp de mediere de 24h).

Reteaua de supraveghere a poluarii de impact mai cuprinde:

3 tipuri de locatii (intersectii aglomerate, strazi inguste - tip canion, artere de intrare/iesire din municipiu) in care se determina poluantii gazosi SO₂, NOx, NH₃ (timp de mediere 30 minute) - masuratori cu frecventa saptamanala;

10 statii pentru monitorizarea pulberilor sedimentabile cu frecventa lunara

Amplasarea statiilor de supraveghere a avut in vedere acoperirea spatiala a zonelor afectate de poluarea produsa de: traficul rutier si de activitatea industriala.

Nu se face determinarea parametrilor meteorologici.

In anul 2008 la nivelul municipiului Arad a functionat o statie cu caracter fond urban si anume:

- "Sediu APM" amplasata in perimetrul locuit al orasului ce monitorizeaza nivelele medii de poluare a aerului in aria urbana, rezultate din transportul poluantilor proveniti din oras si din afara orasului, nefiind influentata direct de emisiile ce provin din trafic sau industrie. Statia este amplasata in cladirea institutiei APM Arad si este dotata cu o pompa de recoltare a poluantilor gazosi DESAGA cu functionare de 24 ore. Poluantii gazosi care se determina in aceasta statie sunt: dioxidul de azot, dioxidul de sulf si ozonul. Nu se determina pulberile in suspensie datorita amplasarii la inaltimea de 3 m a statiei. Tot in acest punct functioneaza o statie pentru determinarea pulberilor sedimentabile.

In anul 2008, la nivelul municipiului Arad a functionat o statie pentru urmarirea poluarii de impact si anume:

- statia "Universitatea Aurel Vlaicu" de tip "industrial" amplasata in zona urbana, industriala, degajata, fara cladiri inalte. Pompele de recoltare a poluantilor gazosi si a pulberilor in suspensie sunt amplasate intr-o incapere a fabricii SC Astra-Trinity cu aspiratie dinspre o strada intens circulata (aproximativ 20 000 autovehicule/24 ore dintre care 6 % masini grele) si este influentata de emisiile de la Fabrica de vagoane marfa SC Astra-Trinity (arderi din industria de prelucrare a metalelor: turnatorii, forja, prelucrare mecanica) si din trafic.

In cursul anului 2008 s-au efectuat masuratori ale poluantilor gazosi: SO₂, NO₂ si NH₃ pe probe de scurta durata (30 minute), in zone intens circulate din municipiu:

intersectiile din P-ta Podgoria, P-ta UTA, care sunt zone foarte populate;

pe arterele de intrare/iesire a traficului in municipiu (din zonele Vlaicu, Micalaca, Gradiste, Aradu Nou) - zone cu circulatie intensa de vehicule atat de tonaj mic cat si de tonaj mare;

pe diferite strazi inguste din municipiu (Mihai Eminescu, Closca ) - strazi populate dar cu ventilatie scazuta din cauza profilului strazii;

in cartierul Alfa, si strada Cocorilor - zone foarte populate cu circulatie intensa mai ales de vehicule mici.

Monitorizarea automata a calitatii aerului in judetul Arad

Calitatea aerului in municipiul Arad este monitorizata prin masuratori continue in   2 statii automate amplasate, conform criteriilor indicate in legislatie, in zone reprezentative pentru fiecare tip de statie:

Statie de trafic/industrie - statia AR1 - pasaj Micalaca - amplasata in zona cu trafic intens;

Statie de fond urban - statia AR2 - str. Fluieras nr. 10c - amplasata in incinta Colegiului Tehnic de Constructii si Protectia Mediului, care este o zona rezidentiala, pentru a evidentia gradul de expunere a populatiei la nivelul de poluare urbana.

In statiile de monitorizare (foto 2 - anexa) din municipiul Arad, parte integranta a retelei nationale de monitorizare a calitatii aerului, se efectueaza masuratori continue pentru: dioxid de sulf (SO₂), oxizi de azot (NO, NO₂, NOx), monoxid de carbon (CO), pulberi in suspensie (PM10 si PM 2,5) automat, ozon (O₃) si precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen si p-xilen).

Corelarea nivelului concentratiei poluantilor cu sursele de poluare, se face pe baza datelor meteorologice obtinute in statiile prevazute cu senzori meteorologici de directie si viteza vant, temperatura, presiune, umiditate, precipitatii si intensitate a radiatiei solare.

Metodele de masurare folosite pentru determinarea poluantilor specifici sunt metodele de referinta prevazute in OM 592/2002, sau metode echivalente pentru care se determina factorul de echivalenta.

Rezultatele monitorizarii calitatii aerului ambiental in municipiul Arad sunt prezentate ca medii lunare, minime si maxime orare sau maxime zilnice ale mediei mobile pe 8 ore si sunt comparate cu obiectivele de calitate indicate in tabelul urmator, tabel 2.

Tabelul 2.

Obiective de calitate a aerului

Statia de monitorizare a calitatii aerului de tip trafic/industrie AR-1 si statia de monitorizare a calitatii aerului de tip fond urban AR-2, au functionat continuu in cursul lunii ianuarie, toate datele transferandu-se catre serverul principal amplasat la APM si de aici la cele doua panouri de informare.

Tabelul 1.

Monitorizarea calitatii aerului ambiental

Centralizand datele, monitorizarea calitatii aerului s-a facut, in statiile semiautomate, prin urmatoarele masuratori :

464 analize de poluanti gazosi: SO₂ si NO₂ - timp de mediere 24 h;

176 analize de poluanti gazosi: SO₂ , NO₂ si NH₃ - timp de mediere 30 min.;

232 analize de pulberi in suspensie;

132 analize de pulberi sedimentabile.

In statiile de monitorizare automata a calitatii aerului s-au efectuat urmatoarele determinari:

7804 analize orare de SO₂,

2156 analize orare de NO,

9218 analize orare de NO₂,

9227 analize orare de NOx,

11984 analize orare de CO,

10682 analize orare de O₃,

10169 analize orare de PM10 (442 analize zilnice),

537 analize orare de PM2,5 (23 analize zilnice).

In tabelul 3. se prezinta situatia generala a statiilor de monitorizare a calitatii aerului care exista in judetul Arad. Tabelul cuprinde tipul statiilor, numarul de determinari efectuate in cursul anului 2008, concentratiile medii orare (la cele automate) zilnice   (la cele semiautomate), anuale, precum si frecventa depasirilor fata de CMA din STAS 12574/1987 respectiv VLE prevazut in Ordinul 592/2002.

In tabelul 4. se evidentiaza captura de date, atat brute cat si cele validate, la statiile automate de monitorizare a calitatii aerului. Este un indicator al modului de functionare al analizoarelor.

In tabelul prezentat procentele de date capturate se refera doar la perioada de functionare a analizoarelor si nu la intreg anul 2008. In acest ultim caz unele analizoare (ex: SO2 de la AR1 ar avea un procent de 15,1% date capturate pe tot anul 2008 dar pe cele 2 luni in care a functionat, captura a fost de 90,35%). Sunt cateva analizoare care au fost defecte si au fost oprite, pe acest considerent, luni intregi. Captura s-a calculat pe perioada de functionare.

Tabelul 3.

Situatia generala a statiilor de monitorizare a calitatii aerului

Tabelul 4.

Situatia generala a capturilor de date la statiile automate de monitorizare

1. Dioxidul de azot

1.1. Statii semiautomate

Determinarile analitice ale concentratiilor de poluanti s-au efectuat prin metode spectrofotometrice. Recoltarile au fost executate in cadrul laboratorului APM avand ca dotare pompe de recoltare tip Sibiu si Desaga, cu timp de mediere 24 h, rezultatele fiind comparate cu prevederile STAS 12574/87.

Rezultatele determinarilor efectuate in cele doua puncte de recoltare din municipiul Arad sunt prezentate in tabelul 1.1.1.

Tabelul 1.1.1.

Concentratiile medii anuale ale NO₂ - timp de mediere 24 h

In cadrul laboratorului APM s-au efectuat analize de scurta durata pentru respectarea prevederilor STAS 12574/87.

Rezultatele probelor de scurta durata, recoltate in intersectiile P-ta Podgoria si P-ta UTA, strazi inguste, cart. Alfa, artere de intrari-iesiri din municipiu, sunt prezentate in tabelul 1.1.2.

Tabelul 1.1.2.

Concentratiile de NO₂ - timp de mediere 30 minute

Din rezultatele prezentate se desprind urmatoarele concluzii:

- pe tot parcursul anului nu s-a depasit CMA,

- concentratiile determinate la probele de scurta durata sunt mai mari decat mediile concentratiilor determinate in punctele de impact la nivelul municipiului Arad, astfel: concentratia medie pt. NO₂ este de 2,73 ori mai mare.

In tabelul urmator, tabel 1.1.3. si graficul din figura 1.1.1. este prezentata evolutia, incepand cu anul 2000, a concentratiei NO₂ in aerul din municipiul Arad.

Tabelul 1.1.3.

Evolutia concentratiilor medii anuale la NO₂

mg/mc

Fig. 1.1.1.

Analizand tabelul 1.1.3.si graficul din figura 1.1.1. se constata ca in ultima perioada (anii 2005-2008) nu sunt variatii prea mari ale concentratiilor de NO₂ masurate.

1.2. Statii automate

In cursul anului 2008 au fost pornite statiile automate de monitorizare a calitatii aerului. Analizoarele de oxizi de azot, cu monitorizare simultana de NOx, NO si NO2 au functionat mai mult sau mai putin corect. Au fost perioade in care au fost defecte sau nu aufost configurate corect, deci valorile masurate nu au fost validate. Captura de valori este prezentata in tabelul 4.

Statia de monitorizare AR1 a intrat in functiune mai tarziu, in luna aprilie, din cauza problemelor de alimentare cu energie electrica.

Rezultatele medii orare lunare, validate, de NO2 obtinute la cele doua statii sunt evidentiate in tabelul 1.2.1. si graficul din figura 1.2.1.

Tabelul 1.2.1.

Concentratii NO2 medii orare lunare la statiile AR1 si AR2

µg/mc

Tabelul 1.

Captura de date

Fig. 1.2.1.

Din datele prezentate in tabel si in grafic se constata faptul ca valorile masurate nu au depasit valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane, de 200 µg/mc, conform Ordinului 592/2002.

2. Dioxidul de sulf

2.1. Statii semiautomate

Recoltarea probelor a fost executata in cadrul laboratorului APM, avand ca dotare pompe de absorbtie tip Sibiu si Desaga, cu timp de mediere 24 h. Determinarile analitice ale concentratiilor de poluanti s-au efectuat prin metode spectrofotometrice, rezultatele fiind comparate cu prevederile STAS 12574/87.

Rezultatele determinarilor, efectuate in cele doua puncte de recoltare din municipiul Arad, sunt prezentate in tabelul 2.1.1.

Tabelul 2.1.1.

Concentratiile lunare ale SO₂ - timp de mediere 24 h

In anul 2008 s-au efectuat, cu frecventa saptamanala, probe de scurta durata, pe timp de mediere de 30 minute, in mai multe puncte considerate a fi cu poluare semnificativa. Rezultatele sunt evidentiate in tabelul 2.1.2.

Tabelul 2.1.2

Concentratiile de SO₂ - timp de mediere 30 minute

Din rezultatele prezentate (tabelele 2.1.1. - 2.1.2.) se desprind urmatoarele concluzii:

- pe tot parcursul anului nu s-a depasit CMA,

- concentratiile determinate prin analizele de scurta durata sunt mai mari decat mediile concentratiilor determinate in punctele de impact la nivelul municipiului Arad.

In tabelul 2.1.3. este prezentata evolutia incepand cu anul 2000 a concentratiei SO₂ in aerul ambiental din municipiul Arad.

Tabelul 2.1.3.

Evolutia concentratiilor medii anuale la SO2

mg/mc

Statii automate

Statia de monitorizare a calitatii aerului AR1(foto 3 - anexa) nu a functionat in anul 2008 decat din luna mai, din cauza unor probleme la sistemul de alimentare cu energie electrica. Monitorizarea SO₂ la AR1 s-a facut doar din luna noiembrie din cauza faptului ca analizorul a fost defect. Rezultatele masurate la ambele statii sunt evidentiate in tabelul 1. si graficul din figura 1.

Tabel 1.

Concentratii SO₂ medii orare lunare la statiile AR1 si AR2

µg/mc

Conform datelor prezentate in tabelul 1., la statiile de monitorizare AR 1 si AR2 se evidentiaza urmatoarele:

valorile medii orare inregistrate sunt mult mai mici decat valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane de 350 μg/m³,

valorile medii orare inregistrate sunt mai mici decat pragul de alerta pentru SO₂ de 500 μg/m³.

Tabelul 2.

Captura de date

In tabelul 2. sunt evidentiate procentul de capturi de date pe tot anul 2008. Daca tinem cont doar de perioada cat a functionat analizorul, la statia AR1, capturile de date sunt mult mai bune: 90,35% pentru datele brute si 87,7% pentru cele validate.

Acest lucru confirma o buna functionare a echipamentului.

Fig. 1.

3. Pulberi in suspensie

3.1. Statii semiautomate

Determinarile de pulberi in suspensie in procesul de monitorizare al calitatii aerului ambiental din cadrul APM Arad s-au efectuat cu ajutorul pompelor de tip Sibiu.

Pulberile in suspensie s-au determinat in statia de impact, amplasata in municipiul Arad, in regim de probe medii de 24 ore. Punctul de determinare se afla pozitionat pe o artera intens circulata.

Concentratiile medii lunare a pulberilor in suspensie determinate conform prevederilor STAS 12574/1987 in municipiului Arad sunt prezentate in tabelul 3.1.1.

Tabelul 3.1.1.

Concentratiile medii lunare a pulberilor in suspensie

Dupa cum se observa din tabelul prezentat, frecventa depasirilor a CMA la concentratiile medii lunare pentru acest poluant, este cuprinsa intre 60,34%.

Concentratiile mari de pulberi in suspensie se datoreaza in principal surselor responsabile de poluarea cu pulberi, dar mai sunt si alte cauze locale care conduc la poluarea cu praf a municipiului Arad, cum ar fi:

sistemele de incalzire proprie a locuintelor cu lemne, carbune, motorina (ce reprezinta inca 45% din totalul locuintelor);

starea proasta a drumurilor: gropile si drumurile nemodernizate;

salubrizarea insuficienta a orasului;

ritmul alert al activitatii de constructii, ce consta in demolarea unor cladiri, depozitarea materialelor de constructii, transportul materialelor, etc.

Evolutia in timp, incepand cu anul 2000 a pulberilor in suspensie este evidentiata in tabelul 3.1.2. si graficul din figura 3.1.1.

Tabelul 3.1.2.

Evolutia concentratiilor medii anuale de pulberi in suspensie

Fig. 3.1.1.

Din tabelul si graficul prezentat se observa ca mediile anuale ale concentratiilor de pulberi in suspensie depasesc valoarea CMA in proportie de 77,77%., doar in anii 2001 si 2005 valorile medii au fost inferioare CMA. Se remarca faptul ca in ultimii ani procentul de depasiri a CMA este mult mai mic decat in prima parte a perioadei considerate: 41,70-51,94% (in anii 2005-2008) fata de 40,99-83,63% (in anii 2000-2004).

Aceasta se datoreaza si actiunilor intreprinse de administratia locala de a asigura o stare de curatenie mai buna a drumurilor, in ciuda activitatii intense de constructie, care este una din principalele surse locale de poluare ale municipiului.

Din inventarul anual al emisiilor de poluanti in atmosfera se poate calcula, cu programul Corinair, pulberile totale (TSP) din emisiile din judet.

Situatia emisiilor de pulberi in suspensie (TSP) pe categorii de surse este prezentata in tabelul 3.1.3.

Tabelul 3.1.3.

Situatia emisiilor de pulberi in anul 2008

t/an

Analizand tabelul 3.1.3. si graficul din figura 3.1.2. se constata faptul ca cea mai mare cantitate de pulberi provine din instalatiile de arderi neindustriale (locuinte) 75%, arderi in industria energetica 9% si din transporturile rutiere 16%. De mentionat ca SC CET Arad - pe lignit este prevazut cu electrofiltre pentru retinerea pulberilor, care functioneaza cu un randament de 99,6%.

Fig.3.1.2

In intervalul anilor 2000-2008, emisia de pulberi a evoluat conform tabelului 3.1.4.si a graficului din figura 3.1.3.

Tabelul 3.1.4.

Evolutia emisiilor de pulberi

t/an

Fig.3.1.3.

Din datele prezentate se constata faptul ca tendinta este de scadere, incepand cu anul 2004. In anul 2008 s-a inregistrat o scadere cu 31,5% fata de anul 2004.

Poluarea cu pulberi sedimentabile

Particulele sedimentabile sunt particulele solide cu diametrul de peste 10 μg. Acestea rezulta atat din activitati antropice, cum ar fi procese mecanice, constructii de drumuri, pulverizarea solului de catre autovehicule, unele industrii ca siderurgia, industria materialelor de constructie cat si din surse naturale, ca urmare a actiunii de eroziune a vantului asupra solului.

Particulele care compun aerosolii ambientali difera in compozitie. Particulele pot contine sute de specii chimice diferite. Concentratii semnificative, in particulele fine ce reprezinta pulberile sedimentabile, au: sulfatii, azotatii, carbonul elementar, compusii organici condensati si o multime de metale (sub forma de urme).

Pulberile sedimentabile se recolteaza in 11 puncte, 7 amplasate in municipiul Arad si 4 in alte puncte din judet dupa cum urmeaza:

-in municipiul Arad:

sediu APM - fara influente directe a unei surse de poluare asociata statiei de fond pentru recoltarea poluantilor gazosi;

Uzina Electrica - amplasata pe soseaua de intrare in oras dinspre Deva si influentata de trafic si emisiile de la CET pe hidrocarburi;

Saguna - amplasata pe drumul pe care este dirijat o parte din traficul greu pentru ocolirea centrului orasului;

Zona UTA - amplasata in zona locuita cu multe case cu incalzire pe lemne sii carbune;

Gradiste - amplasata pe soseaua de intrare in oras dinspre Oradea;

Aradul Nou - amplasata in zona garii, depozit de materiale de constructii;

Str. Rosiori - amplasata in imediata vecinatate a unei artere de trafic intens circulate;

-in judet:

Lipova - amplasata pe DN 7 in localitatea Lipova, la 30 km de Arad inspre Deva;

Pecica si Nadlac - amplasate pe DN in localitatile cu acelasi nume la 30 km respectiv 50 km de Arad inspre frontiera cu Ungaria;

- Comuna Sanleani - situata in N-V orasului si influentata de praful de cenusa de pe halda de cenusa a CET pe lignit.

Referitor la determinarile de pulberi sedimentabile tabelele 3.1.5. si 3.1.6. precum si in graficul din figura 3.1.4. redau concentratia medie anuala, calculata pentru fiecare punct de recoltare si evolutia concentratiilor de pulberi sedimentabile in perioada 2000-2008.

Tabelul 3.1.5.

Concentratia medie anuala a pulberilor sedimentabile

Cantitatea cea mai mare de pulberi sedimentabile determinate a fost in punctul Uzina Electrica situat, in imediata vecinatate a SC CET SA - pe hidrocarburi si a soselei de intrare in oras dinspre Deva. In acest punct s-au semnalat frecvente depasiri ale CMA pentru acest poluant, la 41,67% din determinari. Cauza o reprezinta traficul intens din zona, starea de curatenie, precum si conditiile meteo.

Tabelul 3.1.6.

Variatia concentratiilor medii anuale a pulberilor sedimentabile

g/mp/luna

Fig.3.1.4.

Din datele prezentate se constata ca poluarea cu pulberi nu depaseste limitele prevazute in STAS 12574/1987, dar valoarea cea mai ridicata se inregistreaza in anul 2007, cu aprox. 60,1% mai mult decat in anul 2001 (cu valoarea cea mai mica).   In anul 2008 valoarea inregistrata este cu 20,02% mai mica decat in anul 2007.

3.2. Statii automate

In statiile de monitorizare AR1 si AR2 exista cate un echipament de monitorizare a pulberilor in suspensie PM10. Analizorul furnizeaza medii orare ale concentratiilor PM10 prin metoda nefelometrica. In paralel se poate efectua determinarea si gravimetric prin intermediul echipamentului Tecora.

In anul 2008, din motive tehnice nu s-au efectuat decat cateva masuratori gravimetrice, rezultatele fiind comparabile cu cele nefelometrice.

Concentratiile de pulberi PM10, ca medii zilnice, otinute prin masuratori nefelometrice sunt prezentate in tabelul 3.

Tabelul 3.

Concentratii PM10 medii zilnice lunare la statiile AR1 si AR2

µg/mc

Fig. 3.2.1.

Din datele prezentate in tabelul si graficul 3.2.1. se constata ca valorile obtinute in statia AR1 sunt mai ridicate decat in statia AR2, acest fapt se datoreste influentei traficului din apropierea statiei AR1. De asemenea se observa faptul ca in lunile ianuarie, februarie si octombrie s-au inregistrat depasiri la valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane, de 50 µg/mc, conform Ordinului 592/2002, acest fapt se explica prin faptul ca in perioadele reci ale anului apare si influenta incalzirii zonelor rezidentiale, incalzire ce se realizeaza prin arderea diferitilor combustibili.

Buna functionare a analizoarelor se observa din valorile de date capturate. In ceea ce priveste captura de date aceasta este evidentiata in tabelul 3.2.1. (datele se refera la intreg anul 2008).

Tabelul 3.2.1.

Captura de date

La AR1 valorile de date capturate sunt mici datorita faptului ca statia a inceput sa functioneze abia din luna aprilie 2008.

In lunile noiembrie si decembrie nu sunt date captate, nici la AR1 nici la AR2, deoarece s-au facut interventii de modificare constructiva a analizoarelor, dupa care acestea nu au mai masurat corect.

La statia AR2 din luna noiembrie este montat echipamentul pentru determinarea PM 2,5.

Metale grele

In cadrul laboratorului APM nu se determina concentratia de metale grele in imisii din cauza lipsei dotarii cu aparatura specifica (spectrofotometru cu absorbtie atomica).

5. Monoxidul de carbon

In cadrul laboratorului APM Arad concentratia de monoxid de carbon in imisii se determina la cele doua statii de monitorizare automata a calitatii aerului AR1 si AR2.

Valorile concentratiilor de monoxid de carbon, evidentiate in tabelul 5.2. si graficul 5.1. sunt prezentate sub forma de medii orare lunare.

Tabelul 5.2.

Concentratii de CO - medii orare lunare la statiile AR1 si AR2

mg/mc

Fig. 5.1.

Din datele prezentate se poate constata ca in perioada lunilor reci, cele de iarna valorile sunt mai ridicate, datorita acumularilor de CO dar si a influentei incalzirii rezidentiale ce se face si cu combustibili prin a caror ardere rezulta CO. De asemenea se constata (pe perioada cat sunt valori) ca la statia de trafic AR1 valorile sunt mai ridicate decat in statia de fond urban AR2, datorita influentei traficului asupra acestor valori.

Analizand datele din tabel si grafic se constata ca valorile nu au depasit valoare limita pentru protectia sanatatii umane, de 10 mg/mc.

Analizoarele de CO au functionat relativ corect in cursul anului 2008, cu mentiunea ca statia AR1 a intrat in functiune doar din luna aprilie. Captura de date este prezentata in tabelul urmator, tabel 5.1. (se refera la intreg anul 2008).

Tabelul 5.1.

Captura de date

6. Benzenul

In anul 2008, la statia AR1 - statie de trafic/ind - dotata cu analizor pentru determinarea benzenului si a precursorilor organici ai ozonului (toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen si p-xilen) din motive tehnice nu s-au efectuat masuratori la acesti poluanti.

7. Amoniac

In anul 2008 la APM Arad s-au determinat concentratiile de amoniac doar in procesul de monitorizare a calitatii aerului in probe de scurta durata, cu timp de mediere 30 minute. Masuratori s-au efectuat cu frecventa saptamanala.

Rezultatele sunt prezentate in tabelul 7.1.

Tabelul 7.1.

Concentratii de amoniac - timp de mediere 30 minute

Din datele prezentate se constata faptul ca amoniacul din probele masurate nu a depasit CMA conform prevederilor STAS 12574/1987.

Ozonul

Spre deosebire de ozonul stratosferic care protejeaza viata pe pamant, ozonul troposferic este deosebit de toxic si constituie poluantul principal al atmosferei tarilor si oraselor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activitati industriale si trafic rutier. Este generat prin descarcari electrice, reactii fotochimice sau cu radicali liberi. Are densitatea de 1,66 ori mai mare decat aerul si se mentine aproape de sol.   Se descompune usor, generand radicali liberi cu putere oxidanta.

Principalii poluanti primari care determina formarea prin procese fotochimice, a ozonului si altor oxidanti in atmosfera joasa sunt: oxizii de azot (NOx), compusii organici volatili (COV) si metanul. Ca surse generatoare de precursori ai ozonului se evidentiaza urmatoarele:

arderea combustibililor fosili: carbune, produse petroliere, in surse fixe si mobile (trafic);

depozitarea si distributia benzinei;

utilizarea solventilor organici;

procesele de compostare a gunoaielor menajere si industriale

Cantitatea de ozon troposferic este foarte variabila in timp si spatiu, stiut fiind faptul ca precursorii sunt transportati la distante mari de sursa. Din aceste considerente, ozonul este foarte greu de urmarit, fiind necesara in mod deosebit si monitorizarea precursorilor sai: oxizi de azot, metan, compusi organici volatili. Nocivitatea compusilor organici volatili este pusa in evidenta prin concentratia mai mare sau mai mica de ozon troposferic. Impactului ozonului asupra mediului este evident, deoarece ozonul este componentul principal al smogului caracteristic oraselor mari. Acest poluant mai poate avea efecte asupra organismului uman prin afectiuni ale aparatului respirator, iritarea ochilor, reducerea rezistentei la infectii.

In privinta masurilor de reducere a concentratiei ozonului acestea sunt practic masuri de reducere a emisiilor de substante de baza din care acesta se formeaza, respectiv NO₂ si COV.

Obligativitatea reinnoirii parcului auto, atat la populatie (prin programul rabla) cat si la agentii economici, va duce la cresterea numarului de masini ce se incadreaza la normele Euro 3-4, ceea ce va avea drept urmare scaderea concentratiei ozonului din atmosfera.

Ozonul se monitorizeaza in ambele statii AR1 (statie trafic/industrie) si AR2 (statie de fond urban). Functionarea analizoarelor se evidentiaza prin valorile de capturi de date, prezentate in tabelul urmator 8.1. ( se refera la intreg anul 2008). Captura de date redusa la AR1 se datoreaza faptului ca statia a intrat in functiune abia din luna aprilie 2008.

Tabelul 8.1.

Captura de date

In tabelul 8.2. si graficul 8.1. sunt date valorile concentratiilor de ozon, sub forma de medii orare lunare in statiile AR1 si AR2.

Tabelul 8.2.

Variatia concentratiilor de ozon

µg/mc

Fig. 8.1.

Din datele prezentate se constata faptul ca in lunile cu radiatie solara intensa si valorile de concentratie a ozonului sunt mai ridicate.

9. Evolutia calitatii aerului

In continuare, ca si in anii anteriori principalele surse de poluare ale atmosferei o constituie industria energetica si transportul rutier. Imbunatatirea calitatii parcului de masini a judetului, mai ales in urma actiunii de reinnoire a acestuia se reflecta in usoare reduceri ale poluantilor emisi. De asemenea imbunatatirea conditiilor de ardere a combustibililor, folosirea de combustibili de calitate si aplicarea masurilor de reducere progresiva a emisiilor de la instalatiile mari de ardere vor contribui la imbunatatirea calitativa a atmosferei judetului Arad.

In capitolele referitoare la calitatea atmosferei s-au prezentat valorile poluantilor emisi si cei din imisii in dinamica lor. S-au constatat unele reduceri atat in ceea ce priveste valorile de emisie cat si cele din imisii, dar mai sunt multe unitati care trebuie sa-si gospodareasca mai bine activitatile astfel incat sa reduca cantitatea de poluanti emisi in atmosfera.

Zonele critice sub aspectul poluarii atmosferei sunt evidentiate in tabelul 9.1. si reprezinta cele doua unitati ale industriei energetice SC CET Arad pe lignit respectiv pe hidrocarburi si traficul:

Tabel 9.1.

Zone critice sub aspectul poluarii atmosferice

. SC CET Arad SA - pe lignit

Aceasta unitate functioneaza cu doua cazane de abur industrial de 80 MW/h fiecare si un cazan energetic de 403 MW/h (foto 4 - anexa).

Combustibilul folosit pentru producerea de caldura si energie este lignitul si gazul metan. Prin arderea acestor combustibili, CET-ul pe lignit este principalul poluator cu dioxid de sulf si oxizi de azot. Astfel, in anul 2006, 96,9 % din cantitatea totala de SO₂ si 12,5 % din cantitatea totala de NOx sunt emise de acest agent economic.

Centrala electrotermica pe lignit este amplasata in exteriorul orasului, iar pentru evacuarea noxelor exista 2 cosuri de fum, construite din beton cu urmatoarele dimensiuni: cel de la cazanul de abur industrial are o inaltime de 160 m, diametrul la baza 6 m si la varf 3,5 m, iar cel de la cazanul de abur energetic are inaltimea de 200 m si diametrul cosurilor la baza 19,5 m si la varf 11 m. Pentru retinerea pulberilor centrala este dotata cu electrofiltre care au un randament de retinere de 99,6 % ceea ce conduce la o poluare mult diminuata a atmosferei cu astfel de particule solide.

O alta sursa de poluare este halda de cenusa si zgura, care, in special vara si in perioade cu vant, produce poluarea aerului cu cenusa (pulberi) ca urmare a intretinerii insuficiente a digului de protectie si a neumectarii depozitului. S-au facut investitii importante, pentru suprainaltarea digurilor de contur a haldelor de cenusa si pentru umectarea haldelor pe timp de vara.

Cu toate aceste investitii, sunt perioade din an, in special vara, cand se produce antrenarea cenusii, poluand cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sanleani si culturile agricole din jur cu pulberi.

. SC CET Arad SA - pe hidrocarburi

Functioneaza cu 2 cazane energetice de 75 respectiv 57 MW/h si un cu 6 cazane de apa fierbinte de cate 116MW/h fiecare (foto 5 - anexa). Din aceste cazane nu au functionat decat 4, restul au fost scoase din folosinta.

Aceasta unitate este situata in zona centrala a orasului. Foloseste pentru producerea de energie electrica si termica gaz si pacura cu un continut de sulf sub 1%. Ea constituie o sursa principala de poluare, cu SO₂ ,NO_x si pulberi, mai ales ca este amplasata intr-o zona centrala a orasului si nu detine nici un fel de instalatii de depoluare, fiind dotata cu 8 cosuri de fum din metal cu o inaltime de 25 m.

Ambele centrale electrotermice, apartinand de S.C. CET Arad S.A., prin puterea termica a cazanelor, intra sub incidenta Directivelor IPPC, implementate prin OUG 34/2001 si a HG 541/2003. Emisiile de SOx si NOx si pulberi nu se incadreaza in limitele prevazute prin aceste directive. In consecinta, s-a intocmit Programul de Reducere a Emisiilor de SO₂, NO_x si pulberi si care prevede masuri pentru conformarea cu cerintele directivelor, constand in inlocuirea arzatoarelor, realizarea desulfurarii gazelor de ardere si monitorizarea emisiilor.

. Traficul auto

Traficul auto are o pondere insemnata in poluarea atmosferei, producand o mare parte din cantitatile de CO, NOx si CO₂ emise la nivelul judetului.

De asemenea traficul auto se face raspunzator in mod indirect de cantitatea mare de pulberi in suspensie inregistrata in aproape toate determinarile efectuate. Astfel:

mijloacele de transport ridica praful de pe carosabilul ne-maturat;

mijloacele de transport "aduc" in oras pe roti cantitati mari de pamant direct de pe camp;

din mijloacele de transport neetanse, care transporta materiale de constructii, moloz din demolari, cereale, "ramane" pe carosabil o mare cantitate de praf.

Cresterea continua a numarului de autovehicule in general, duce la cresterea cantitatii de poluanti emisi pe arterele de circulatie.

Nu exista momentan solutii convenabile pentru inlaturarea acestei poluari, dar primaria trebuie sa aiba in vedere o mai buna fluidizare a circulatiei atat in zona centrala cat si in cartiere.

Sub acest aspect trebuie tinut cont de faptul ca in municipiul Arad, administratia locala s-a preocupat pentru realizarea drumurilor de centura, care sa permita traficului greu sa ocoleasca centrul si o parte din cartierele municipiului. Astfel s-au dat in functiune doua tronsoane de sosele de centura. Sunt in perspectiva sa se realizeze: drumul expres Arad-Oradea, pe sectiunea Arad - Zerind, investitie care se va finanta din Fondul National de Dezvoltare si autostrada Arad - Nadlac.

La nivelul judetului Arad, se impun cateva actiuni strategice privind protectia atmosferei si anume:

scaderea principalelor emisii de poluanti (dioxid de sulf, oxizi de azot, substante organice volatile, amoniac);

reducerea sub limitele de emisie, a evacuarilor poluantilor in atmosfera, pe baza principiului ,,poluatorul plateste";

stabilirea concentratiilor emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul care sa permita prevenirea interferentelor antropice periculoase cu sistemul climatic.

In scopul reducerii poluarii atmosferice in mediul urban sunt necesare o serie de masuri prioritare si anume:

fluidizarea traficului prin folosirea cu precadere a centurilor de ocolire, amenajarea unor spatii de parcare subterane / supraterane, modernizarea si intretinerea drumurilor existente ;

imbunatatirea transportului public in comun prin innoirea parcului auto, intretinerea corespunzatoare a acestuia;

implementarea masurilor de prevenire si control integrat al poluarii;

implementarea cerintelor de limitare a emisiilor de poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere;

implementarea cerintelor de limitare a emisiilor de compusi organici volatili proveniti din utilizarea solventilor organici in anumite activitati si instalatii si a celor rezultati din depozitarea, incarcarea/descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina;

implementarea programelor de eliminare a substantelor care distrug stratul de ozon;

intocmirea programelor / planurilor pentru imbunatatirea calitatii aerului la nivel local, adoptarea acestora;

montarea de containere si pubele de gunoi in toate zonele si ridicarea sistematica a acestora;

rezolvarea stabilitatii haldei de zgura si cenusa, apartinatoare SC CET pe lignit, pe toata suprafata acesteia.