Cantitatea de deseuri din Romania

Cantitatea de deseuri din Romania

Deseuri municipale generate in anul 2004 si 2005

Componenta deseurilor menajere in unele tari

Principalele caracteristici ale deseurilor menajere

-greutatea specifica;

-umiditatea

-puterea calorica

-raportul carbon/azot (C/N)

Greutatea specifica a deseurilor menajere este greutatea unitatii de volum in starea in care au fost depuse (mai este numita si greutate specifica de referinta- determinate inainte de a suferi vreo modificare, de ex. compactarea)

Greutatea specifica de referinta are tendinta de scadere in timp datorita cresterii continue a proportiei de deseuri cu greutate specifica scazuta (hartie, carton, ambalaje, mase plastice) si scaderii proportiei de materiale inerte (zgura, cenusa, pamant, moloz, etc) datorita cresteriii gradului de confort al locuintelor si a cresterii gradului de educatie a cetatenilor.

In prezent greutata specifia a deseurilor menajere din Romania este ridicata (300-400kg/m3) datorita proportiei ridicate a deseurilor fermentabile (vegetale si animale) cat si a umiditatii mari a acestora.

Media in Europa variaza intre 200-350 kg/m3, in unele localitati chiar mai putin (Paris ~100 kg/m3).

Umiditatea deseurilor menajere

Are influenta asupra greutatii specifice si a puterii calorice cat si asupra proceselor de fermentare cand acestea sunt destinate compostului.

Umiditatea totala a deseurilor menajere se exprima matematic prin formula:

Wt =Wr +Wh(100-Wr)/100 [%]

In care:Wt -umiditatea totala a deseurilor[%]

Wr- umiditatea relative [%]

Wh- umiditatea higroscopica [%]

Umiditatea relativa este reprezentata de continutul de apa care se poate indeparta prin evapoare in aer liber la temperatura de 16-20⁰C si cu o umiditate relativa a aerului de cca 50%.

Umiditatea higroscopica sau absoluta reprezinta continutul de apa din deseuri care nu poate fi indepartat decat prin uscare in etuva de laborator la temperatura de 105⁰C.

Umiditatea totala este de 25-60% fiind mai mare vara datorita proportiei mai mari a deseurilor vegetale.

Ca tendinta generala se remarca o scadere in timp a umiditatii deseurilor menajere in medie cu cca. 0,25% pe an.
Umiditatea deseurilor romanesti menajere este in jur de 55-60%, fata de 25-30% cat se inregistreaza pentru tarile din vestul Europei.

Puterea calorica a deseurilor

Prin putere calorica se intelege cantitatea de caldura degajata prin ardere de catre unitatea de greutate a deseurilor brute exprimate in kj/kg sau kcal/kg.

Ca orice alt combustibil deseurile au o putere calorica superioara (Hs) si o putere calorica inferioara (Hi).

Puterea calorica superioara presupune ca vaporii de apa au fost condensati si au restituit caldura de evaporare. Deoarece la incinerare vaporii de apa formati sunt evacuate prin cos impreuna cu gazelle de ardere, fara a restitui caldura respective de evaporare, rezulta ca ceea ce caracterizeaza deseurile menajere este puterea calorica inferioara.

Metodele de determinare a puterii calorice:

-Masurarea directa cu ajutorul calorimetrului;

-Calculul PC pe baza puterii calorice a componentilor deseurilor

-Determinarea la scara naturale in instalatiile de incinerare;

-Metoda grafica a lui Roll

Masurarea directa a puterii calorice cu ajutorul calorimetrului.

Din proba de laborator pregatita pentru analize chimice se ia 1 kg si se arde in bomba calorimetrica, prin care se obtine puterea calorica superioara (Hs).
Puterea calorica inferioara (Hi) se obtine printr-un coeficient de corectie, calculat conform relatiei:

H(i) = [H(s) - 5,83 . W] . 4,18 [kJ/kg]

in care: H(i) - puterea calorica inferioara
H(s) - puterea calorica superioara
W - procentul de apa in greutate a materialului prelevat pentru proba.
Procentul de apa in greutate a materialului prelevat pentru proba se determina astfel:

W = Wt + 93 H [%]
unde: Wt - umiditatea totala (procentul masic al apei din combustibil)
H - procentul masic in hidrogen a combustibilului.
In practica se utilizeaza formula aproximativa:

Hi = [Hs - 63 . (Wt + 93H)] . 4,18 [kJ/kg]

Raportul carbon/azot (C/N)

Determinarea acestui raport este foarte necesara in special pentru deseurile menajere, pentru cunoasterea stadiului de fermentare a deseului menajer si transformarea acestuia in compost.
In deseul menajer exista germeni de microorganisme termofile, de ordinul miliardelor pe gram, care intra rapid in fermentatie si care, prin mentinerea la o temperatura de 60-700C, au ca efect distrugerea germenilor patogeni. Raportul C/N se determina in laborator pe probe luate din diferite puncte ale deseului menajer supus fermentarii.

Din analizele efectuate a rezultat ca raportul C/N se situeaza intre urmatoarele limite:

- deseu menajer proaspat C/N = 20 - 35
- compost C/N = 10 - 25
- un bun compost C/N = 15 - 18
- un bun sol de cultura C/N = 10.

MMGA prin Directia de Gestiunea Deseurilor si Substantelor Chimice Periculoase (DGDSCP)

Coordoneaza elaborarea, promovarea, implementarea si monitorizarea implementarii:

h    STRATEGIEI NATIONALE DE GESTIUNE A DESEURILOR

h    PLANULUI NATIONAL DE GESTIUNE A DESEURILOR

Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor constituie instrumentele de baza prin care se asigura implementarea in Romania a politicii Uniunii Europene in domeniul deseurilor.

Strategia Nationala

Cadrul legislativ

Situatia existenta in domeniul gestionarii deseurilor

Stadiul implementarii

Date generale privind gestionarea deseurilor

Principii si obiective strategice

Obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor

Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri

Obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor periculoase

Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri periculoase

Factori implicati

Planul National de Gestionare a Deseurilor

Partea I Prezentare generala

Principii, obiective strategice si tinte

Cadrul legislativ

Partea II - Deseuri municipale 

Situatia existenta

Prognoza

Alternative de atingere a obiectivelor

Plan de actiune

Finantare

Monitorizarea implementarii

Partea III - Deseuri de productie

Situatia existenta

Deseuri de productie nepericuloase

Deseuri de productie periculoase

Administrarea zonelor contaminate

Anexe

Prioritati in abordarea gestiunii deseurilor

Prevenirea generarii deseurilor si minimizarea acestora

Prevenirea reprezinta principalul pas intr-un sistem integrat de gestionare a deseurilor, pe termen lung. De aceea trebuie introdusa in viitoarele planuri de dezvoltare economica.

In al doilea rand prevenirea reprezinta principala obligatie /responsabilitate a tuturor consumatorilor de bunuri.

Prevenirea generarii deseurilor si minimizarea acestora

Scaderea impactului negativ asupra sanatatii populatiei si mediului

Cresterea productivitatii prin cresterea ratei de utilizare a materiilor prime

Micsorarea costurilor de productie ca rezultat al activitatilor de mai sus

Conservarea resurselor naturale

- DEZVOLTARE DURABILA -

Obiective strategice generale

Dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric;

Constientizarea factorilor implicati;

Intensificarea preocuparilor privind reducerea cantitatilor de deseuri generate;

Exploatarea tuturor posibilitatilor tehnice si economice privind recuperarea si reciclarea deseurilor in vederea reducerii cantitatii de deseuri eliminate;

II. Managementul deseurilor municipale

inclusiv aspecte privind deseurile

de ambalaje si deseuri organice

Deseuri municipale si asimilabile

din comert, industrie si institutii, deseuri din constructii

si demolari

Cf. HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase -codurile:

15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de protectie, nespecificate in alta parte - cu exceptia ambalajelor din deseurile industriale si a codurilor

15 02 02 si 15 02 03

17 Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate)

Namol orasenesc de la epurarea apelor uzate menajere

20 Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat

Evolutia cantitatii de deseuri municipale in perioada 1998-2002

Alternative de atingere a obiectivelor strategice

Utilizarea instalatiilor pilot-demonstrative pentru a cumula cunostintele si experienta necesara pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor.

Dezvoltarea unor campanii de informare si instruire a populatiei pentru a obtine acceptul public necesar unor investitii ulterioare.

Colectare

Utilizarea intregii game de containere disponibile.

Asigurarea volumului necesar al containerelor pentru toate gospodariile private.

Dezvoltarea in Romania a industriei de fabricare a containerelor de toate tipurile

Asigurarea serviciului de colectare regulata la nivel national.

Transport (inclusiv transfer)

Numarul total si capacitatea statiilor de transfer va depinde de planificarea detaliata a gestionarii deseurilor in cadrul planurilor de dezvoltare locale sau regionale.

Transportul deseurilor se va dezvolta si va acoperi mai multe sectoare.

Sunt necesare masuri pentru a minimiza distantele de transport si a reduce impactul ecologic al acestuia.

Valorificare materiala (reciclare) si energetic

deseuri de ambalaje, de hartie

deseurilor biodegradabile

deseurilor din constructii si demolari

namoluri rezultate din epurarea apelor menajere.

deseurilor de echipamente electrice si electronice,

vehiculele uzate

anvelope uzate.

Valorificare materiala (reciclare) si energetica Deseuri de ambalaje si hartie de scris

Pentru a atinge tintele stabilite in legislatia europeana si nationala sistemul pentru gestionarea deseurilor de ambalaje va cuprinde:

b    colectarea separata;

b    sortarea si procesarea;

b    reciclarea finala.

Valorificare materiala (reciclare) si energetica Deseuri de ambalaje

Indiferent de sistemul de colectare este necesara si crearea initiala a unor statii de sortare manuala, urmand a se imbunatatii acest sistem prin implementarea unor instalatii mecanice si automate.

Dezvoltarea unor programe economice speciale pentru a stimula industriile.

Campanii de informare a publicului.

Reciclarea materialelor continute in deseu presupune:

-existenta unor tehnici si tehnologii de reintroducere a materialelor in circuitul productiv (ca materii prime secundare)

-existenta unei preocupari a materialelor reciclate;

-participarea larga a consumatorilor si a producatorilor

Reusita unui program de reciclare consta in:

l        Realizarea selectarii selective a deseurilor cel mai frecvent vizate fiind sticla, hartia, plasticul, metale feroase (otel fier), metale neferoase, textile si mai recent bateriile, cauciucurile uzate, componente electronice).

l        Previziunea resurselor de materii prime, reducerea consumului energetic reducerea cantitatii de materiale ce trebuie eliminate prin alte metode (inclusiv reducerea suprafetei de depozitare).

Implicatiile ecologice ale colectarii si utilizarii materialelor celulozice recuperate si valorificate sunt urmatoarele :

Conservarea padurilor

-o tona de maculatura - salveaza cinci arbori cu o vechime intre 80 si 100 de ani 
care produc in fiecare ora oxigenul pentru 320 de oameni

-salveaza aprox. 5 mc. de masa lemnoasa necesara fabricarii unei cantitati echivalente de celuloza

Prelucrarea maculaturii se realizeaza cu consumuri energetice de 2-3 ori mai reduse decat in cazul folosirii fibrelor celulozice

Apele reziduale de la prelucrarea maculaturii au o incarcare de 3-4 ori mai mica in poluanti decat cele rezultate la fabricarea celulozelor

Procesele tehnologice sunt mai putin energo - intensive

Pretul fibrelor reciclate este cu 25-30% mai scazut decat pretul fibrelor primare.

Se estimeaza ca in competitia dintre fibrele primare si cele secundare provenite din maculatura (deseuri de hartie ) tendinta de crestere mai rapida a ponderii fibrelor recuperate se mentine in continuare, si in viitor se va ajunge la o rata de recuperare a maculaturii de aprox.

Valorificare materiala (reciclare) si energetica Deseuri biodegradabile

Reducerea eliminarii pe depozite a deseurilor biodegradabile:

cu 25% pana in 2011,

cu 50%pana in 2015,

cu 65% pana in 2016

Romania solicita o perioada de tranzitie de 2 ani pentru atingerea primei tinte (respectiv din 07.2009 pana in 07.2011)

Valorificare materiala (reciclare) si energetica Deseuri biodegradabile

h    solutiile de reciclare disponibile sunt:

b    compostarea (digestia aeroba);

b    digestia anaeroba cu producerea si colectarea  de biogaz.

h    pentru a utiliza in mod eficient compostarea este necesara o colectare separata a materiei organice din deseuri (in mediu urban mai putin dens, in zonele verzi ale marilor orase)

Valorificare materiala (reciclare) si energetica Deseuri biodegradabile

Colectarea neselectiva a biodegradabilelor in zonele cu densitate mare a populatiei.

Colectarea selectiva a 120-145 kg/loc.an deseuri biodegradabile.

Capacitate de compostare pentru 680.000-1.000.000 t/an deseuri biodegradabile.

Realizarea de statii-demonstrative de compostare.

Valorificare materiala (reciclare) si energetica Deseuri biodegradabile

h    Respectarea unor conditii minime de proiectare si amplasare a statiilor de compostare pentru minimizarea impactului negativ asupra mediului si populatiei

h    Realizarea unor proiecte de testare a pietei si de "utilizare" a compostului inaintea integrarii statiilor de compostare in sistemul de gestionare a deseurilor.

Tratarea inainte de eliminare
Tratarea mecano-biologica

Tratarea mecano-biologica este una din tehnicile de baza pentu reducerea cantitatilor de materie biodegradabila si producerea de combustibili alternativi obtinuti din deseuri.

Pentru inceput se vor realiza cateva statii pilot de tratare mecano-biologica.

Tratarea inainte de eliminare
Tratarea termica (incinerarea)

Incinerarea este cea mai eficienta metoda de tratare a deseurilor colectate in amestec din surse diferite, inainte de a fi depozitate final. Scopul incinerarii este:

- sa minimizeze volumul deseurilor;

- sa distruga componentele periculoase biodegradabile;

- sa inertizeze - trecerea intr-o forma inactiva/inerta;

- sa reduca carbonul organic;

- sa recupereze energia continuta in deseurile incinerabile.

Tratarea inainte de eliminare
Tratarea termica (incinerarea)

cantitatea de deseuri municipale disponibila pentru incinerare sa fie de minim 150.000 tone/an.

nu exista teren disponibil pe o distanta acceptabila pentru amplasarea unui depozit;

in regiunea respectiva exista o cerere foarte mare de caldura si energie si nici o alta metoda de tratare nu este mai eficienta decat incinerarea deseurilor in ceea ce priveste generarea de energie si caldura.

Eliminare finala (depozitare)

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme cu cerintele UE;

Extinderea depozitelor existente care nu cunt conforme cerintelor UE, cu celule noi conforme cerintelor si inchiderea partii vechi neconforme, dupa studii de risc si evaluarea proiectului nou.

Eliminare finala (depozitare)

Capacitatea minima de depozitare a fost estimata la 100.000 tone/an in mediile urban si urban dens

14 depozite municipale noi conforme cu standardele UE au fost deja construite

Eliminare finala (depozitare)

Abordare de tip regional a construirii depozitelor municipale, tinand cont de:

b    eficienta economica, acoperirea costurilor de investitie si operare, a costurilor de inchidere, monitorizare post-inchidere, precum si gradul de suportabilitate a costurilor de operare de catre cetateni

I.       Managementul deseurilor municipale
aspecte privind deseurile din constructii si demolari si deseurile provenite din bunuri de consum

Valorificare materiala (reciclare) si energetica Deseurile din constructii si demolari

Cantitatea de deseuri din constructii si demolari va creste substantial.

Deseurile din demolari vor fi utilizate ca o sursa alternativa de materiale de constructii.

Materialele reciclabile utilizate trebuie sa nu genereze impact asupra solului si apei subterane.

Valorificare materiala (reciclare) si energetica Namolurile din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti

Reducerea importanta a componentelor nedorite din namoluri.

Impunerea de controale specifice pentru calitatea namolurilor atunci cand acestea sunt utilizate in agricultura.

Investigarea altor metode de tratare sau eliminare a namolului.

Valorificare materiala (reciclare) si energetica
Deseuri de echipamente electrice
si electronice

Colectarea separata a deseurilor de echipamente electrice si electronice de catre municipalitate.

Reciclarea si recuperarea va fi realizata de catre industria responsabila.

Valorificare materiala (reciclare) si energetica
Vehicule uzate

Implemetarea unui sistem de colectare a vehiculelor uzate.

Incurajarea societatilor ce desfasoara operatiuni de dezmembrare.

Valorificarea fractiei usoare si reciclarea materialelor reciclabile rezultate in urma dezmembrarii vehiculelor uzate.

Valorificare materiala (reciclare) si energetica
Anvelope uzate

Implementarea unui sistem de colectare a anvelopelor uzate.

Incurajarea reciclarii si valorificarii materiale a anvelopelor uzate.

Valorificarea energetica a anvelopelor se va realiza numai in cazul in care nu este posibila valorificarea materiala.

Interzicerea depozitarii sub orice forma a anvelopelor uzate de la intrarea in vigoare a Hotararii de Guvern modificate privind depozitarea deseurilor.

Gestionarea deseurilor municipal

responsabilitatea Consiliilor Locale

responsabilitatea industriei (valorificare) =

COOPERARE