Deseuri

DESEURI

1. Date generale. Cadru legislativ

In prezent problema gestionarii deseurilor se manifesta tot mai acut din cauza cresterii cantitatii si diversitatii acestora, precum si a impactului lor negativ, tot mai pronuntat, asupra mediului inconjurator. Depozitarea deseurilor pe sol fara respectarea unor cerinte minime, evacuarea in cursurile de apa si arderea necontrolata a acestora reprezinta o serie de riscuri majore atat pentru mediul ambiant cat si pentru sanatatea populatiei.

Agricultura, industria si alte activitati social-economice reprezinta surse importante de generare a deseurilor.

Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deseurilor trebuie sa implice schimbari semnificative ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbari necesita participarea tuturor segmentelor societatii - persoane fizice, intreprinderi, firme, institutii social-economice, institutii de cercetare, ONG-uri, etc.

La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale:

a)     principiul utilizarii cu exclusivitate a acelor activitati de gestionare a deseurilor care nu aduc prejudicii sanatatii si mediului;

b)     principiul "poluatorul plateste";

c)     principiul responsabilitatii producatorului;

d)     principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile, fara antrenarea unor costuri excesive;

e)     principiul proximitatii;

f)      principiul nediscriminarii, consimtamantului si permisiunii transportului de deseuri periculoase numai in acele tari care dipun de tehnologii adecvate de eliminare, care trebuie respectate in comertul international cu deseuri.

Principalul obiectiv al noii Directive cadru, Directiva 2008/98/CE privind deseurile,

este prevenirea generarii deseurilor si reducerea impactului asociat al acestora, asupra

mediului, dar si reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor si cresterii eficientei

folosirii acestora. Dintre modificarile importante aduse de aceasta Directiva, mentionam:

adaugarea unui mecanism ce permite clarificarea momentului in care un deseu

inceteaza sa mai fie deseu ("end of waste");

clarificarea definitiilor anumitor operatiuni de gestionare a deseurilor;

includerea prevederilor referitoare la deseurile periculoase;

clarificarea prevederilor referitoare la planurile de gestionare a deseurilor si specificarea necesitatii luarii in considerare a intregului ciclu de viata al deseurilor, in momentul elaborarii planurilor;

solicitarea ca Statele Membre sa elaboreze programe de prevenire a producerii deseurilor.

Informatiile privind generarea deseurilor si practicile actuale de gestionare a acestora sunt importante in identificarea riscurilor potentiale pentru mediu si sanatatea umana. Acesta este motivul pentru care inventarierea deseurilor, colectarea sistematica de date si armonizarea sistemelor de clasificare a deseurilor reprezinta fundamentul pentru statistica deseurilor, in contextul cerintelor de crestere a calitatii datelor privind generarea si gestionarea deseurilor.

Operatorii economici pot valorifica sau elimina deseurile proprii. Prin valorificare, deseurile pot fi tratate, reciclate sau pot fi dirijate catre o instalatie de tratare (pentru diminuarea gradului de periculozitate). Deseurile nevalorificabile sunt eliminate prin depozitare finala, coincinerate in fabricile de ciment sau incinerate in instalatii autorizate. Unele activitati de gestionare a deseurilor pot prezenta un potential risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implica emisia unor poluanti in mediu. Gestionarea neadecvata a deseurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului si apei subterane, amenintand sanatatea umana.

Cadru legislativ

Directivele europene privind gestionarea deseurilor se incadreaza in patru grupe principale:

legislatia cadru privind deseurile - Directiva cadru 2006/12/CE, care contine prevederi pentru toate tipurile de deseuri, mai putin acelea care sunt reglemetate separat prin alte directive si Directiva privind deseurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care contine prevederi privind managementul, valorificarea si eliminarea corecta a deseurilor periculoase;

legislatia privind fluxuri speciale de deseuri: reglementari referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii si acumulatori; PCB-uri si PCT-uri; namoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri de dioxid de titan;

legislatia privind operatiile de tratare a deseurilor - reglementari referitoare la incinerarea deseurilor municipale si periculoase; eliminarea deseurilor prin depozitare;

legislatia privind transportul, importul si exportul deseurilor

Toate aceste directive au fost transpuse in legislatia romaneasca. In tabelul urmator este prezentata o sinteza a legislatiei europene si romane in domeniul gestionarii deseurilor.

Tabelul 1.1 Directivele europene si transpunerea acestora in legislatia romaneasca

In anul 2008 a fost elaborat Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor (PJGD), de Consiliul Judetean Prahova in colaborare cu reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului Prahova. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor a fost aprobate prin Hotararea Consiliului Judetean nr. 113/30.09.2008.

Elaborarea si aprobarea PJGD asigura beneficii majore, astfel: asigura cadrul necesar pentru dezvoltarea proiectelor de gestionare a deseurilor municipale cu finantare din fonduri europene; optimizeaza investitiile si costurile operationale in domeniul gestionarii deseurilor municipale la nivel judetean si regional; asigura, pe termen mediu si lung, dezvoltarea unor sisteme integrate de gestionare a deseurilor municipale, cu efecte pozitive asupra mediului si sanatatii populatiei.

PJGD se conformeaza cu legislatia europeana si romaneasca de mediu, iar obiectivele si tintele propuse sunt cele cuprinse in Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor.

Cele mai importante obiective vizate de PJGD sunt:

extinderea colectarii deseurilor in zonele rurale nearondate pana in prezent unor servicii de salubritate;

dezvoltarea sistemelor de colectare separata a deseurilor, in vederea atingerii tintelor de reciclare pentru deseurile de ambalaje, deseurile de echipamente electrice si electronice, vehicule scoase din uz;

construirea unor instalatii de tratare a deseurilor in scopul atingerii tintelor de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile ajunse la depozite;

inchiderea depozitelor de deseuri neconforme si reabilitarea ecologica a amplasamentelor;

construirea si operarea unor depozite noi conforme.

In anul 2009 a fost elaborat si aprobat "Planul de Investitii pe Termen Lung pentru perioada 2008-2038 privind Managementul Integrat al Deseurilor in judetul Prahova". Acest proiect identifica masurile, pentru o perioada de 30 de ani (2008-2038), care trebuie indeplinite pentru dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor solide in judetul Prahova, in conformitate cu obligatiile legale, prin:

definirea unui program etapizat de investitii pe termen lung in domeniul managementului deseurilor pentru judetul Prahova;

dezvoltarea unor sisteme adecvate de management integrat al deseurilor care sa asigure conformarea cu Directivele UE;

elaborarea documentelor suport pentru aplicatiile de finantare;

elaborarea planurilor de achizitie si documentatiilor de atribuire in conformitate cu

legislatia nationala in vigoare privind achizitiie publice;

cresterea capacitatii locale in pregatirea si implementarea proiectelor.

2. Deseuri municipale

2.1. Cantitati si compozitie

Deseurile municipale reprezinta totalitatea deseurilor generate in mediul urban si rural din gospodarii, institutii, unitati comerciale, agenti economici (deseuri menajere si asimilabile), deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, deseuri din constructii-demolari generate in gospodarii si colectate de operatorii de salubritate si namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti.

Gestionarea deseurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deseuri dupa inchidere.

Responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor municipale apartine administratiilor publice locale, care, in mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare catre un operator economic autorizat, trebuie sa asigure colectarea, colectarea selectiva, transportul, tratarea, valorificarea si eliminarea finala a acestor deseuri.

Dintre deseurile provenite de la populatie fac parte conform listei din HG nr. 856/2002:

deseurile municipale amestecate din gospodarii; cod 20 03 01

deseurile asimilabile celor din gospodarii din comert si institutii; cod 20 03 01

fractiunea de deseuri biodegradabile din menajere

deseuri verzi din parcuri, gradini si piete; cod 20 03 02

namol de la statiile de epurare orasenesti; cod 19 08 05

deseuri voluminoase; cod 20 03 07

deseuri periculoase cu pondere mai mica in deseurile menajere , din comert si institutionale cu pondere de circa 0,5-5% in deseurile municipale,

deseuri de ambalaje; categorie cod 15 01 00

deseuri de echipamente electrice si electronice; cod 16 02 09*, 16 02 10*, 16 02 11*, 16 02 15*, 16 02 14, 16 02 16, 20 01 21*, 20 01 23*, 20 01 35*, 20 01 36,

vehicule scoase din uz ;cod 16 01 04* si 16 01 06 .

Colectarea deseurilor menajere nu este generalizata la nivelul judetului. In anul 2009, primariile si operatorii de salubritate au colectat deseuri menajere de la 71,15% din populatia urbana si 31,36% din populatia rurala, ceea ce reprezinta, la nivelul judetului, o medie de 51,47% (conform datelor preliminare raportate de operatorii de salubritate din judet).

Tabelul 2.1.1. Compozitia deseurilor menajere

Sursa: PRGD Regiunea 3 Sud-Muntenia; PJGD Prahova

Din raportarile primite de la agentii de salubritate care opereaza in judetul Prahova, cantitatile de deseuri municipale colectate de la populatie si de la agentii economici, in anul 2009, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabelul 2.1.2 Cantitatile de deseuri municipale colectate in anul 2009

Sursa: Operatorii de salubritate

Tabelul 2.1.3 Evolutia cantitatilor de deseuri municipale colectate in perioada 2005-2009

Sursa: Ancheta statistica, operatorii de salubritate

Figura nr. 2.1.1. Evolutia cantitatilor de deseuri municipale colectate de operatorii de salubritate in perioada 2005-2009

Figura nr. 2.1.2. Cantitatea totala de deseuri municipale colectate in perioada 2005-2009

In ceea ce priveste sistemul de colectare al acestor deseuri, metoda traditionala de

colectare in amestec este cea mai frecventa. Colectarea selectiva are inca o pondere redusa, fiind in curs de extindere.

2.2. Deseuri biodegradabile

In Romania, materia biodegradabila din deseurile municipale reprezinta o componenta majora. In aceasta categorie sunt cuprinse:

deseuri biodegradabile rezultate in gospodarii si unitati de alimentatie publica;

deseuri vegetale din parcuri, gradini;

deseuri biodegradabile din piete;

componenta biodegradabila din deseurile stradale;

namol de la epurarea apelor uzate orasenesti;

hartia: teoretic, hartia este biodegradabila, dar din punctul de vedere al Planului National de Gestionare a Deseurilor, hartia face parte din materialele reciclabile si nu va fi inclusa in categoria biodegradabilelor, exceptie facand hartia de cea mai proasta calitate, ce nu poate fi reciclata.

Directiva 1999/31 privind depozitarea include prevederi pentru reducerea deseurilor biodegradabile de la depozitare pentru a evita efectele adverse asupra mediului cauzate de comportamentul acestor deseuri in conditii de depozitare, producerea de levigat si a gazului de depozit. Articolul 5 al acestei directive cuprinde tinte pentru reducerea progresiva a depozitarii deseurilor biodegradabile la 75% la nivelul anului 2006, 50% la nivelul anului 2009 si 35% la nivelul anului 2016, din cantitatea totala la nivelul anului 1995 (an de referinta). Statele membre care in 1995 sau ultimul an dinainte de 1995 pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depus in depozite mai mult de 80% din deseurile municipale colectate, pot amana atingerea obiectivelor pe o perioada nedepasind patru ani. Astfel Romania va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amanarii cu 4 ani a realizarii tintelor de reducere cu 25% si respectiv 50%, pana la 16 iulie 2010 si respectiv pana la 16 iulie 2013.

Pentru a atinge tintele pe termen scurt privind reducerea cantitatii de deseuri biodegrdabile (reducere cu 25% in 2010) cu implicarea unor investitii minime, este necesara concentrarea asupra cantitatilor de deseuri biodegradabile care pot fi colectate usor si tratate. Acestea includ in general hartia, cartonul, lemnul si ambalajele pentru reciclare, deseurile din gradini si parcuri si deseurile alimentare pentru compostare.

Cantitatea de deseuri municipale (menajere si asimilabile si din servicii municipale) depozitata in rampele ecologice a fost de aproximativ 193 022 tone, pentru anul 2009. Aceasta cantitate rezulta din fisele lunare privind deseurile menajere si asimilabile raportate de operatorii de salubritate din judetul Prahova.

Fractia biodegradabila reprezinta aproximativ 65,02% din deseurile menajere si asimilabile. In anul 2009, o cantitate de 125 503 tone deseuri biodegradabile a fost depozitata in rampele de gunoi, din care aproximativ 21 952 tone reprezinta deseuri provenite din parcuri si gradini.

Solutiile de recuperare/reciclare si de reducere a materiilor biodegradabile trimise spre depozitare finala, disponibile la acest moment, sunt: compostarea (degradare aeroba) - cu producere de compost utilizabil; degradare anaeroba cu producere de gaz utilizabil; tratare termica; tratare mecano-biologica (degradare aeroba) - cu producere de deseuri stabilizate, depozitabile.

La nivelul judetului Prahova, in comuna Balta Doamnei, sat Lacul Turcului este in constructie statia de compostare a deseurilor menajere biodegradabile, capacitate de 2000-4000 tone/an. Aceasta va fi dotata cu doua linii tehnologice: una cu cilindru rotativ, pentru deseurile menajere biodegradabile si una ce va utiliza brazde semiinchise pentru transformarea in compost a resturilor vegetale si a gunoiului de grajd de la gospodariile populatiei.

In Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor sunt estimate pana in anul 2017 cantitatile de deseuri biodegradabile care vor trebui colectate separat (figura 2.2.3).

Sursa: Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor

Figura 2.2.3 Evolutia generarii de deseuri biodegradabile in judetul Prahova.

2.3. Gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje

In legislatia europeana, Directiva 94/62/CE privind ambalajele, are ca scop armonizarea masurilor nationale privind managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje in vederea prevenirii sau minimizarii impactului asupra mediului.Transpusa iin legislatia romana prin HG 621/2005, modificata si completata prin HG 1872/2006 , aceasta stabileste principiile specifice activitatii de gestionare a deseurilor de ambalaje care sunt:

prevenirea producerii de deseuri de ambalaje;

reutilizarea ambalajelor;

reciclarea deseurilor de ambalaje;

alte forme de valorificare a deseurilor de ambalaje care sa conduca la reducerea cantitatilor eliminate prin depozitare finala.

Ratiunea planificarii gestionarii deseurilor de ambalaje este aceea de a se realiza obiectivele anuale de valorificare, respectiv de reciclare, a deseurilor de ambalaje.

Obiectivele anuale de valorificare, respectiv de reciclare, a deseurilor de ambalaje se pot realiza:

individual, de catre operatorii economici, prin gestionarea deseurilor de ambalaje generate si a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piata;

prin transferarea responsabilitatii catre un operator economic autorizat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.

Conform datelor din baza de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje si a datelor statistice ale tarilor europene cu o dezvoltare economica mai apropiata de cea a Romaniei, 60 % din cantitatea de deseuri de ambalaje provine de la populatie si 40 % de la industrie, comert si institutii.

In anul 2003 Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti a realizat la solicitarea Asociatiei Romane de Ambalaje si Mediu un studiu privind ponderea deseurilor de ambalaje din deseurile menajere. Procentul In care se regasesc deseurile de ambalaje in deseurile municipale este de 14,6%. Cunoscand ponderea materialelor de deseuri de ambalaje in total deseuri menajere se determina structura deseurilor de ambalaje din deseurile menajere.

Tabelul nr. 2.3.1. Structura deseurilor de ambalaje din deseurile municipale

Sursa: Planul Regional de Gestionare a Deseurilor

Principalii parametrii care pot influenta generarea deseurilor de ambalaje sunt schimbarile economice, schimbarile privind cererea si natura bunurilor de larg consum si schimbarile in tehnologiile de fabricare a ambalajelor.

In baza Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 927/2005 cu privire la procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje, au fost

raportate datele privind ambalajele si deseurile de ambalaje gestionate in anul 2008.

Va prezentam in tabelul urmator, cantitatile de deseuri de ambalaje preluate in anul 2008 de agentii economici autorizati in vederea valorificarii. Mentionam ca datele pentru anul 2009 se vor centraliza pana pe data de 15 aprilie 2010.

Tabelul nr. 2.3.2. Cantitatea de deseuri de ambalaje preluata de operatorii economici autorizati in anul 2008

Sursa: Raportarea anuala privind ambalajele si deseurile de ambalaje

Din baza de date detinuta, in anul 2008, agentii economici producatori si/sau importatori de produse ambalate, au introdus pe piata o cantitate de 9 227 tone ambalaje. Din aceasta cantitate a fost colectata si valorificata o cantitate de 4 000 tone deseuri de ambalaje, care reprezinta un procent de 43,35%, iar din cantitatea colectata a fost reciclata o cantitate de 3 855 tone deseuri de ambalaje, care reprezinta un procent de 96,38%.

2.4. Tratarea si valorificarea deseurilor municipale

Primaria Ploiesti in colaborare cu SC Veolia Servicii pentru Mediu SRL (operatorul de salubritate) a continuat implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor. A fost colectata selectiv o cantitate de 545,21 tone hartie si carton, precum si 199,01 tone deseuri de mase plastice. Cantitatile de deseuri colectate selectiv au fost valorificate prin firme specializate.

In orasele Sinaia si Azuga a continuat derularea proiectul "ERACOLECT" prin protocolul incheiat intre primariile celor doua orase - SC ECO-ROM AMBALAJE SA - SC MONTSIN GRUP SA (operatorul de salubritate). Astfel s-a dezvoltat sistemul de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje de plastic (PET) si a deseurilor de hartie-carton. Operatorul de salubrizare a efectuat colectarea, sortarea, compactarea si valorificarea acestor deseuri. In cele doua orase a fost colectata selectiv o cantitate de 61,13 tone hartie si carton, precum si 10,10 tone deseuri de mase plastice. Cantitatile de deseuri colectate selectiv au fost valorificate prin firme specializate.

Operatorul de salubritate SC Floricon Salub SRL in colaborare cu asociatia colectiva SC Ecorom Ambalaje SA si cu primariile a continuat programul de colectare selectiva in municipiul Campina si in orasul Breaza a deseurilor de hartie si carton si PET-uri. De la sfarsitul anului 2009, operatorul de salubritate a implementat colectarea selectiva pentru deseurile de hartie si carton si mase plastice si in orasul Baicoi. Cantitatile colectate selectiv in cele trei orase sunt: 98,11 tone hartie si carton si 12,13 tone PET-uri.

In anul 2009, in Campina s-a colectat selectiv si o cantitate de 2,55 tone deseuri de sticla. Pentru acest tip de deseu nu exista practic optiuni viabile de valorificare.

De asemenea, in orasul Plopeni sunt amplasate containere de 4 mc pentru colectarea deseurilor de PET. Cantitatea de deseuri colectata a fost de 4,00 tone.

Tabelul nr. 2.4.1. Cantitatile de deseuri colectate selectiv de operatorii de salubritate in perioada 2005-2009

Figura nr. 2.4.1. Evolutia cantitatilor de deseuri colectate selectiv in perioada 2005-2009

In judetul Prahova s-a finalizat in anul 2009, statia de sortare deseuri menajere din comuna Carbunesti si, de asemenea, statia de transfer deseuri din comuna Draganesti, care are si o componenta de sortare deseuri menajere. Deseurile de hartie si carton, PET-uri si doze de aluminiu vor fi sortate, presate si balotate si valorificate la societati autorizate. Statiile de sortare vor fi functionale din anul 2010.

Se realizeaza o sortare manuala a deseurilor de tip PET si materiale plastice, hartie si carton, metal-aluminiu, sticla la depozitul ecologic de deseuri menajere de la Valenii de Munte de catre operatorul acestuia SC Termolectrica Ploiesti SA. Deseurile selectate manual sunt preluate de societati autorizate pentru valorificarea/reciclarea deseurilor.

Tabelul 2.4.2 Categorii de deseuri sortate la statia de la depozitul ecologic Valenii de Munte, in anul 2009

Sursa: SC Termoelectrica SRL

2.5. Eliminarea deseurilor municipale

Eliminarea deseurilor menajere si asimilabile se face numai prin depozitare. Din totalul deseurilor municipale generate in anul 2009, aproximativ 98% sunt depozitate.

Tabelul 2.5.1 Cantitatile de deseuri depozitate in rampele ecologice, in anii 2006-2009 in judetul Prahova

Sursa: Operatorii depozitelor ecologice

Figura 2.5.1 Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate in rampele ecologice

Tabelul 2.5.2 Depozite ecologice in exploatare in anul 2009

Sursa: PRGD, PJGD, Operatorii depozitelor ecologice

Deoarece depozitul de deseuri menajere al orasului Urlati a fost proiectat si executat in sistem de depozitare controlata, cu tehnici de impermeabilizare (straturi de argila), cu sistem de drenare si colectare a exfiltratiilor, acesta a beneficiat de perioada de tranzitie pana in iulie 2009. De la data de 16 iulie 2009 s-a sistat depozitarea deseurilor in rampa, aceasta urmand a fi inchisa conform prevederilor legale in vigoare.

Tabelul 2.5.3 Cantitatile de deseuri depozitate in rampa Urlati, in anii 2006-2009

Sursa: SC Floricon Salub SRL

La nivelul judetului Prahova este in functiune rampa de transfer din orasul Busteni, unde se face compactarea deseurilor menajere, cu o capacitate de 7 600 tone/an. Balotii rezultati in urma compactarii, sunt containerizati si transportati la rampa ecologica Boldesti Scaeni.

Tabel nr. 2.5.4 Evolutia cantitatilor de deseuri transferate

In anul 2009 s-a finalizat construirea a inca doua rampe de transfer, la Draganesti si Valea Doftanei, acestea urmand a fi date in exploatare in anul 2010.

Colectarea si transportul deseurilor municipale se face prin firmele de salubritate autorizate. Deseurile menajere rezultate de la populatie si de la agentii economici, sunt colectate in recipienti de diferite capacitati, amplasati in locuri special amenajate in acest scop, sau individual in gospodariile populatiei.

Tabelul nr. 2.5.5 Dotarea agentilor de salubrizare pentru colectarea deseurilor menajere, la nivelul anului 2009

Tabelul nr. 2.5.6 Dotarea agentilor de salubritate cu mijloace de transport

Exista si agenti economici care isi transporta deseurile cu utilajele proprii.

S-au inventariat toate depozitele urbane din judet si s-au prezentat propuneri de inchidere si reabilitare a celor neecologice, conform directivelor UE.

In judetul Prahova in anul 2003 a fost sistata depozitarea deseurilor la urmatoarele depozite neconforme de deseuri menajere:

Ploiesti - suprafata ocupata 31 ha; au inceput lucrarile de inchidere si ecologizare;
Slanic - suprafata ocupata 1 ha; inchisa si ecologizata;
Campina - suprafata ocupata 4,1 ha; inchisa si ecologizata;
Sinaia - suprafata ocupata 4 ha; inchisa si ecologizata;
Baicoi - suprafata ocupata 4 ha.

Tabelul nr. 2.5.7 Depozitele de deseuri care au obtinut perioada de tranzitie

Depozit	Suprafata ocupata (ha)	An de sistare depozitare	Observatii
Mizil			Din luna mai 2005 s-a sistat depozitarea deseurilor in aceasta rampa. In anul 2009 rampa a fost ecologizata.
Urlati			Celula care a functionat pana la 16 iulie 2009 urmeaza a fi inchisa si ecologizata.
Valenii de Munte			La sfarsitul anului 2006 rampa s-a inchis si a fost reabilitata conform Planului de conformare, anexa a avizului de mediu pentru inchidere.

In anul 2009 au fost identificate 89 spatii de depozitare in zona rurala, cu o suprafata de cel mult 1 ha. Un numar de 48 de spatii de depozitare din zona rurala au fost ecologizate pana la data de 16.02009, printr-o procedura simplificata. Inchiderea propriu-zisa a fost efectuata cu mijloace locale (buldozer, forta de munca manuala), o reconfigurare a depozitului (forma geometrica regulata), acoperirea cu pamant, inierbarea zonei, marcarea si evidentierea cadastrala.

2.6 Gestionarea deseurilor periculoase din deseurile menajere

Pana in anul 2009, deseurile periculoase, ca parte a deseurilor menajere si deseurilor asimilabile celor menajere nu au fost colectate separat in judetul Prahova.

Cantitatea de deseuri periculoase din deseurile menajere poate fi estimata prin utilizarea de indicatori de generare preluati din statisticile din Germania si Irlanda (3 kg/Ioc.an).

Aplicand acest indice la populatia judetului Prahova, rezulta ca intre anii 2005-2009 gospodariile au generat aproximativ 2500 tone/an de deseuri periculoase in fiecare an.

In gospodarii si firme mici se foloseste un numar destul de mare de materiale periculoase, care sunt, in final, eliminate impreuna cu deseurile municipale. Cele mai intalnite deseuri de acest gen sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabelul 2.6.1 Categoriile de deseuri periculoase municipale, conform Catalogului European de Deseuri

Este foarte probabil ca structura deseurilor periculoase generate sa fie aceeasi si in judetul Prahova.

Conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, pentru stabilirea unor masuri si metode de colectare si eliminare detaliate sunt necesare masuratori si investigatii privind originea si structura acestora pe plan judetean, a fluxurilor de astfel de deseuri din activitatea de construire a caselor si ansamblurilor rezidentiale in judetul si din activitatea curenta de renovare a apartamentelor si caselor. Aceste activitati necesita multe dintre chimicalele periculoase prezentate in tabelul de mai sus.

Conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, prima masura pentru reducerea generarii deseurilor periculoase va fi de initiere a unui sistem de colectare separata a acestora din deseurile menajere.

Organizarea colectarii, transportului, tratarii si eliminarii deseurilor periculoase in judet necesita urmatoarele actiuni specifice:

Determinarea surselor de deseuri periculoase, pe categorii precum si a cantitatilor si compozitiei acestor deseuri, prin masuratori directe si anchete;

Initierea sistemului de colectare, tehnic (recipienti si mijloace de transport) si in ce priveste constientizarea si responsabilizarea populatiei;

Introducerea modului specific de contractare a colectarii acestui tip de deseuri si organizarea generala a monitorizarii si raportarii in regulamentele serviciillor de salubritate respective; acolo unde este cazul, introducerea acesteia in caietele de sarcini ale operatorilor de salubritate privati si in contractele de delegare de gestiune;

Instruirea personalului implicat, furnizarea de cunostinte de specialitate privind manipularea acestor deseuri si a utilajelor de eliminare a acestora, dupa caz;

Infiintarea infrastructurii corespunzatoare, pe intreg lantul de gospodarire a deseurilor periculoase: depozitarea in gospodarii/la generatori, depozitare temporara la punctele de colectare, manipularea deseurilor periculoase, transportul si eliminarea acestora, in special prin utilizarea unui incinerator special pentru deseuri periculoase;

Asigurarea preluarii recipientilor de colectare contaminati sau deteriorati si a preluarii cantitatilor semnificative de astfel de deseuri ce pot sa apara incidental cu ocazia unor lucrari de constructie/amenajari.

2.7 Gestionarea deseurilor din constructii si desfiintari

Deseurile din constructii si demolari reprezinta deseurile rezultate in urma activitatilor de construire a unei noi structuri sau de renovare sau desfiintare a unor structuri existente, putand include

materiale rezultate din constructii si demolari cladiri

ciment, caramizi, tigle, ceramica, roci, ipsos, plastic, metal, fonta, lemn, sticla, resturi de tamplarie, materiale de constructii cu termen de valabilitate expirat

materiale rezultate din constructia si intretinerea cailor de acces si a structurilor aferente

smoala, nisip, pietris, bitum, piatra constructii, substante gudronate, substante cu lianti bituminosi sau hidraulici

materiale excavate in timpul activitatilor de construire, dezafectare, dragare, decontaminare

sol, pietris, argila, nisip, roci, resturi vegetale

Conform Planului Regional de Gestionare a Deseurilor, in regiunea Sud Muntenia nu exista capacitate de depozitare specifica pentru deseurile din constructii si demolari. Aceste tipuri de deseuri se elimina in marea lor majoritate necontrolat.

In judetul Prahova, operatorii de salubritate colecteaza separat deseurile din constructii si demolari. In anul 2009, deseurile din construtii si demolari reprezinta un procent de 7,69% din deseurile municipale colectate de operatorii de salubritate.

Tabelul 2.1 Cantitatile de deseuri din constructii si demolari colectate in perioada 2005-2009

Sursa: Ancheta statistica, operatorii de salubritate

Figura 2.6.1 Evolutia cantitatilor de deseuri din constructii si demolari colectate in perioada 2005-2009

Deseuri de productie

In cursul anului 2007, activitatea economica in cadrul careia s-a produs cea mai mare cantitate de deseuri a fost industria extractiva cu 2,714 milioane tone deseuri, ceea ce reprezinta un procent de 93,86 % din totalul deseurilor de productie generate.

Mentionam ca datele pentru anul 2008 sunt in curs de validare.

Distributia generarii deseurilor in judetul Prahova, pe ramuri de activitate economica este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 3.1. Deseuri generate pe activitati economice in anul 2007

Sursa: Ancheta statistica privind gestionarea deseurilor

Tabelul 3.2 Cantitatile de deseuri industriale generate in anii 2005 -2007

Sursa: Ancheta statistica pentru gestionarea deseurilor

Figura 3.1 Evolutia cantitatilor de deseuri de productie generate, eliminate, valorificate

Deseuri de productie periculoase

Prin natura lor, deseurile periculoase au cel mai mare impact potential asupra mediului inconjurator si sanatatii populatiei. Tinand cont de proprietatile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca activitatile de gestionare a deseurilor periculoase sa fie abordate intr-un mod riguros.

Deseurile periculoase, generate in anul 2007 in cantitate de 36 075 tone, au reprezentat 1,07% din totalul deseurilor generate. Activitatea economica in cadrul careia s-a produs cea mai mare cantitate de deseuri periculoase a fost industria petroliera, aproximativ 30 060 tone. Majoritatea deseurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare, co-incinerare sau incinerare in instalatiile proprii ale generatorilor sau in instalatii specializate apartinand operatorilor privati.

Mentionam ca datele pentru anul 2008 sunt in curs de validare.

Tabelul nr. 3.1.1 Cantitatile de deseuri periculoase generate in anii 2005-2007

Sursa: Ancheta statistica pentru gestionarea deseurilor

Figura 3.1.1 Evolutia cantitatilor de deseuri periculoase generate, eliminate, valorificate

In anul 2009 Agentia pentru Protectia Mediului Prahova a realizat monitorizarea lunara a deseurilor periculoase, respectiv uleiuri uzate, baterii si acumulatori, deseuri spitalicesti.

Tabelul nr. 3.1.2 Cantitatile de deseuri periculoase colectate in anii 2008-2009

Uleiurile uzate (de motor, transmisie, gresare) au fost preluate de agenti economici care detin instalatii de procesare. Pe teritoriul judetului exista 9 instalatii de procesare a uleiului uzat si a altor tipuri de deseuri (reziduuri petroliere, uleuri uzate, slam galvanic, namoluri, etc.).

In conformitate cu prevederile HG nr. 1061 pentru transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei, in anul 2009 s-au eliberat 404 autorizatii pentru transportul de deseuri periculoase.

Deseurile industriale generate de unitatile economice sunt depozitate in spatii de depozitare proprii, situate in incinta sau in afara unitatilor. O data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, multe dintre depozitele de deseuri neconforme cu cerintele legislatiei in vigoare au sistat activitatea.

La 31.12.2006, depozitele pentru deseuri periculoase apartinand operatorilor economici au sistat activitatea. Operatorii economici care au continuat sa genereze deseuri periculoase dupa 01.01.2007 au stabilit urmatoarele alternative de gestionare a acestor deseuri:

operatorii economici din industria de rafinare a petrolului prelucreaza deseurile generate in instalatii de separare centrifugala trifazica, cu valorificarea fazelor separate: faza apoasa se trimite la statia de epurare, produsul petrolier se reintroduce in fluxul tehnologic si faza solida se depoziteaza temporar pentru alte utilizari (compostare, brichetare etc) sau sunt incinerate/coincinerate.

ceilalti operatori economici care au continuat activitatea generatoare de deseuri periculoase dupa 01.01.2007 au stabilit ca alternative pentru gestionarea deseurilor periculoase:

depozitarea pe depozite zonale pentru deseuri periculoase;

valorificarea;

incinerarea;

coincinerarea.

In judet exista numeroase societati, in special in zona industriei petroliere, care au bataluri de stocare a deseurilor industriale si periculoase (namoluri de la rafinare, slamuri, gudroane acide, fluide de foraj) precum SC Rafinaria ASTRA ROMANA SA Ploiesti, SC PETROTEL LUKOIL SA, OMV PETROM SA PETROBRAZI, SC ROMPETROL Bucuresti Rafinaria VEGA Ploiesti, SC Steaua Romana SA Campina, OMV Petrom SA Sucursala Ploiesti.

De asemenea sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice - 2,5 milioane tone si fosfogips - 5 milioane tone, provenite de la fostul SC ROMFOSFOCHIM SA Valea Calugareasca, precum si deseuri rezultate din industria extractiva miniera la Minele Filipestii de Padure si Ceptura (steril nepericulos).

SC Rafinaria Astra Romana SA Ploiesti detine un depozit (batal) de gudroane acide, amplasat langa Halda Ploiesti Triaj Sud, cu urmatoarele caracteristici:

suprafata batalului 2,6 ha;

capacitate 115 000 mc;

Batalul este prevazut cu un ecran de protectie, iar in amonte si in aval de acesta exista cate in foraj de monitorizare a calitatii apelor subterane. Din masuratorile facute prin aceste foraje, se constata ca nu sunt infiltratii de produse petroliere in apa subterana.

SC Rafinaria Steaua Romana SA Campina detine trei depozite de deseuri industriale, astfel:

- batal de gudroane acide Zona Bucea, cu o suprafata de 6,0 ha, avand un volum ocupat de circa 80 000 mc;

- batal de gudroane acide Zona Turnatorie, cu o suprafata de 3,3 ha, avand un volum ocupat de circa 70 000 mc;

- batal de mal (depozit deseuri industriale nepericuloase) Zona Lacul Pestelui, cu o suprafata de 0,5 ha, avand un volum ocupat de 27 000 mc.

SC Rompetrol SA Rafinaria Vega Ploiesti detine doua depozite de deseuri periculoase, astfel:

Batal gudroane acide, cu o suprafata de 10 ha, avand capacitatea ocupata de 56 819 tone;

Batal slam de alumina, cu o suprafata de 0,42 ha, avand capacitatea ocupata de 4 200 tone.

Batalurile au fost folosite pentru depozitarea deseurilor de la prelucrarea titeiului de aproximativ 60-70 ani si in decursul timpului nu s-a tinut evidenta cantitativa totala, si nici pe categorii de deseuri depozitate.

Batalul slam de alumina a fost inchis prin realizarea unui sistem de impermeabilizare pe suprafata nivelata, in conformitate cu normele legale in vigoare, care consta in: strat portant, impermeabilizare cu geocompozit, impermeabilizare sintetica cu PEHD, geotextil de protectie, strat drenaj, strat de pamant argilos cu nisip, pietris necompactat si acoperirea cu vegetatie rezistenta la eroziune.

Conform prevederilor legale in vigoare, Rafinaria Vega a incheiat contract cu societatea Ecomaster Servicii Ecologice SRL pentru ecologizarea batalurilor de gudroane acide.

OMV Petrom SA Petrobrazi detine:

Bataluri interioare: 1. Batal mare: 0,5 ha ;

2. Batal mic: 0,3 ha ;

Tipul de deseu depozitat:1. namoluri epurare ape uzate;

2. slamuri din curatiri de rezervoare;

Bataluri exterioare: 1. Batal Gara Brazi: 0,3 ha

Batal Gara Triaj: 0,3 ha

Tipul de deseu depozitat: reziduuri in special petroliere cu caracter neorganizat si diverse deseuri (sticle, gunoi menajer) - depozitarea reziduurilor de la Petrobrazi a fost oprita de cca 35 ani.

In anul 2009, batalurile interioare au fost golite si urmeaza a fi ecologizate. Cantitatile de deseuri rezultate (namoluri de epurare, slamuri) au fost valorificate la fabricile de ciment si/sau stabilizate si eliminate la un depozit de deseuri periculoase.

La SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti situatia batalurilor de reziduuri petroliere este urmatoarea:

NDS 196 cu o suprafata de 4,444 ha si un volum total de 200 000 mc;

NDS 211 cu o suprafata de 0,93 ha si un volum total de 30 000 mc;

NDS 212 cu o suprafata de 2,2 ha si un volum total de 220 000 mc;

NDS 214 cu o suprafata de 0,16 ha si un volum total de 6 400 m.

Tipurile de deseuri depozitate in aceste bataluri sunt: slamuri din rezervoare, namoluri de la epurarea apelor uzate, gudroane acide, deseuri cu sulfuri periculoase si argile de filtrare epuizate.

Conform cerintelor prevederilor legale implementate in cadrul politicii ecologice a societatii SC Petrotel Lukoil SA, s-au realizat in ultimii ani urmatoarele:

A fost ecologizat batalul NDS 213, s-a acoperit cu strat fertil si s-a insamantat iarba.

S-au incheiat contracte pentru ecologizarea batalurilor NDS 211 si NDS 212 - cu firma SC Dalasoil SRL, iar pentru batalul NDS 196 cu firma Synecs Consulting SRL.

Exista si un numar de 10 depozite de deseuri periculoase din industria extractiva a petrolului apartinand OMV Petrom Sucursala Ploiesti. Societata a incheiat contracte cu firme autorizate pentru golirea si ecologizarea acestor depozite.

3.2. Gestionarea deseurilor de productie nepericuloase

O mare parte din materialele refolosibile - metalele (feroase si neferoase), hartia si cartonul, sticla -, au fost valorificate de agentii economici, prin societati tip REMAT, devenind materii prime pentru unitati precum: fabricile de hartie si carton, fabrici artizanale de sticla, metalurgice, etc.

Valorificarea deseurilor lemnoase se realizeaza in special prin valorificare energetica la obtinerea energiei termice necesara la uscatoarele de cherestea din fabricile de mobila sau in gospodariile populatiei pentru incalzirea locuintelor. Rumegusul este valorificat in instalatii de brichetare si centrale termice pe rumegus.

Deseurile de cauciuc si anvelope si-au gasit utilizare materiala si energetica in fabricile de ciment. Cantitati importante de anvelope uzate au fost transportate la fabricile de ciment din tara si eliminate prin co-incinerare.

In anul 2007, cantitatea de deseuri de productie nepericuloase generate a fost de  3 334 351 tone, din care 2,714 milioane tone deseuri au provenit din industria extractiva. O cantitate de 142 508 tone deseuri au fost valorificate.

Mentionam ca datele pentru anul 2008 sunt in curs de validare.

3.3. Gestionarea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari

Problematica gestionarii echipamentelor si materialelor ce contin compusi bifenili policlorurati (PCB) si similari acestora consta, in principal, in eliminarea treptata a lor in conditii de protectie a sanatatii umane si a mediului.

Desi PCB-urile sunt privite ca fiind substante extrem de toxice, totusi efectele lor nu sunt foarte puternice si rapide. In primul rand, PCB-urile constituie un pericol pentru sanatatea umana decat daca expunerea decurge prin inhalarea, absorbtia sau ingestia acestora. In al doilea rand, potentialul nociv depinde de sursa expunerii: din mediu, accidental sau la locul de munca.

Inventarul echipamentelor cu PCB/PCT aflate in functiune sau scoase din uz la operatorii economici se actualizeaza periodic, pe masura eliminarii unor echipamente scoase din functiune si a identificarii de noi echipamente.

In judetul Prahova sunt inventariati un numar de 44 agenti economici care detin astfel de echipamente.

Tabelul nr. 3.3.1. Situatia echipamentelor ce contin PCB/PCT la sfarsitul anului 2009

Fata de cantitatile planificate pentru eliminare in 2009 (630 bucati condensatoare), au fost eliminate efectiv 670 bucati condensatoare .

4. Gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori

Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European si a Consiliului a fost transpusa in legislatia nationala prin HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori.

Baterie sau acumulator se defineste ca orice sursa de energie electrica generata prin transformarea directa a energiei chimice si constituita din una sau mai multe celule primare (nereincarcabile) ori din una sau mai multe celule secundare (reincarcabile).

Producatorii de baterii si acumulatori de pe piata romaneasca au avut obligatia sa se inscrie pana la data de 30 aprilie 2009 intr-un Registru, administrat de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Conform datelor existente pe site-ul ANPM, s-au identificat doi agenti economici din judetul Prahova care s-au inregistrat.

Actul normativ interzice introducerea pe piata a: tuturor bateriilor si acumulatorilor care contin mercur intr-o proportie mai mare de 0,0005% din greutate, indifferent daca sunt sau nu integrate in aparate; de la aceste prevederi sunt exceptate bateriile tip pastila cu un continut de mercur de cel mult 2% din greutate.

Producatorii de baterii si acumulatori sunt obligati sa organizeze colectarea de deseuri de astfel de produse fie individual, fie prin transferarea responsabilitatilor, pe baza de contract, catre un operator economic legal constituit.

4.1 Gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori portabili

Baterie portabila se defineste ca orice baterie, baterie tip pastila, ansamblu de baterii care este sigilat, poate fi transportat manual si nu este nici baterie industriala, nici baterie auto.

Producatorii de baterii si acumulatori portabili sunt obligati:

sa realizeze o evidenta care sa cuprinda informatii privind tipul, numarul si greautatea bateriilor si acumulatorilor portabili introdusi pe piata, a deseurilor de baterii si acumulatori portabili colectate, precum si a punctelor de colectare organizate;

sa stabileasca sisteme de colectare adecvate pentru deseurile de baterii si acumulatori portabili in vederea indeplinirii ratelor de colectare.

Conform legislatiei in vigoare, producatorii de baterii si acumulatori portabili trebuie sa realizeze o rata minima de colectare de 25%, pana la 26 septembrie 2012, 45% pana la 26 septembrie 2016.

In judetul Prahova comerciantii de baterii si acumulatori portabili au in dotare recipienti pentru colectarea deseurilor de baterii si acumulatori portabili (in special supermarket-urile).

4.2. Gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori auto si industriali

Baterie auto inseamna orice baterie destinata sa alimenteze sistemele auto de pornire, iluminat ori de aprindere.

Baterie industriala inseamna orice baterie proiectata apentru utilizare industriala ori profesionala sau folosit in orice tip de vehicul electric.

Producatorii de baterii si acumulatori auto au obligatia:

sa predea deseurile de baterii si acumulatori auto unui operator economic care desfasoara activitati de tratare sau reciclare;

sa realizeze o evidenta care sa cuprinda informatii privind tipul, numarul si greutatea introdusa pe piata precum si cantitatea de astfel de produse colectate si predate pentru reciclare;

sa stabileasca sisteme de colectare a deseurilor de baterii si acumulatori auto de la utilizatori finali.

Producatorii de baterii si acumulatori industriali sunt obligati:

sa stabileasca sistemele de colectare a deseurilor de baterii sau acumulatori industriali, ndifferent de compozitia chimica si de origine, prin care sa fie asigurata returnarea acestora de catre utilizatorii finali;

sa asigure predarea deseurilor de baterii si acumulatori industriali colectati unui operator economic care desfasoara activitati de tratare si/sau reciclare pe baza de contract;

sa realizeze o evidenta care sa cuprinda informatii privind tipul, numarul si greutatea bateriilor si acumulatorilor industriali colectati si predati pentru tratare si/sau reciclare.

In anul 2009 au fost identificati 6 agentii economici autorizati pentru colectarea deseurilor de baterii si acumulatori auto.

Tabelul nr. 4.2.1 Cantitatile de deseuri de baterii si acumulatori auto colectate in anii 2007-2009

Deseurile de baterii si acumulatori auto colectate in judet au fost predate spre valorificare/ reciclare catre firme autorizate in acest sens din tara.

5. Deseuri generate din activitati medicale

Gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale este reglementata prin acte normative specifice ale Ministerului Sanatatii. Unitatile sanitare elaboreaza si aplica cu prioritate programe, strategii de management si proceduri medicale care sa previna generarea de deseuri periculoase sau sa reduca pe cat posibil cantitatile produse. Unitatile sanitare elaboreaza si aplica planul propriu de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, in concordanta cu regulamentele interne si cu codurile de procedura, pe baza reglementarilor in vigoare.

Eliminarea finala a deseurilor medicale periculoase se realizeaza prin sterilizare termica si incinerare pentru partile anatomo-patologice, in instalatii autorizate ce nu se afla pe raza judetului Prahova.

Cantitatea de deseuri medicale periculoase colectate si incinerate in anul 2009 a fost de 158 tone.

Figura nr. 5.1. Evolutia cantitatilor de deseuri medicale periculoase in perioada 2006 - 2009

In judetul Prahova au fost autorizate, din punct de vedere sanitar si din punct de vedere al protectiei mediului, trei societati comerciale pentru desfasurarea activitatii de colectare si transport a deseurilor medicale: SC Iacovita Oxigen SNC Campina, SC Actis Serv SRL Ploiesti si SC Dezinser Serv SRL Ploiesti.

Namoluri

6.1. Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti

Namolurile rezultate din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti provin din

diferite etape ale proceselor de epurare. Ele contin, atat compusi cu valoare agricola (materii organice, azot, forfor, potasiu si in cantitati mici calciu, sulf si magneziu), cat si poluanti ca: metale grele, substante organice toxice si agenti patogeni. Caracteristicile namolurilor depind de gradul de poluare si natura poluantilor din apele uzate supuse epurarii si de metodele de tratare a namolurilor. Inainte de valorificare sau eliminare, namolurile trebuie sa fie supuse tratarii, cu scopul de a reduce continutul de apa, proprietatile de fermentare si prezenta agentilor patogeni. Unele operatii de tratare se fac in statia de epurare, de exemplu ingrosarea, stabilizarea, deshidratarea, dezinfectia sau uscarea termica. Namolul poate suferi unul sau mai multe dintre aceste procedee de tratare. Namolul tratat poate fi utilizat sau eliminat, cel mai frecvent, in trei moduri: utilizarea in agricultura, incinerarea sau depozitarea in depozite de deseuri, functie de proprietatile namolului, precum si de optiunea operatorului statiei de epurare. Exista si alte metode de eliminare si valorificare, dar sunt mai putin utilizate, cum sunt: utilizarea in silvicultura, ameliorarea terenurilor, oxidarea umeda, piroliza si gazeificarea.

Tabelul 6.1 Cantitatea de namoluri rezultata in anul 2008

Sursa: Ancheta statistica privind gestionarea deseurilor

Pana in prezent nu s-a inregistrat nici o solicitare pentru eliberarea permisului de aplicare a namolurilor pe terenurile agricole, in conformitate cu prevederile Ordinului comun MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura.

6.2. Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

La nivelul judetului Prahova sunt 18 agenti economici care au statii de epurare industriale. Pentru anul 2008, cantitatea de namoluri generata in industrie a fost de aproximativ 22 750 tone substanta uscata. Din aceasta cantitate aproximativ 750 tone de namol este provenit din industria carnii, industria alimentara, abatorizare, care a fost eliminat la depozitele ecologice.

Cantitati importante de namoluri industriale, in special cele de la rafinarii, au fost transportate in anul 2008 pentru valorificare prin co-incinerare la fabricile de ciment din tara si au fost supuse unui tratament fizico-chimic in vederea eliminarii.

Deseuri de echipamente electrice si electronice

Directiva nr. 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice este transpusa in legislatia romaneasca prin HG 448/2005 si are ca obiective principale:

- prevenirea aparitiei deseurilor de echipamente electrice si electronice si reutilizarea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestor deseuri, in scopul reducerii cantitatii de deseuri eliminate;

- imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor implicati in ciclul de viata al EEE-urilor (producatori, distribuitori, consumatori) si in mod special a agentilor economici direct implicati in tratarea deseurilor de EEE-uri.

Planificarea gestionarii DEEE se realizeaza in scopul prevenirii producerii de deseuri de EEE, precum si refolosirea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestora, astfel incat sa se reduca volumul de deseuri eliminate. Impactul asupra mediului, prin depozitarea necontrolata a DEEE poate produce poluari in apa , aer, sol.

Legislatia privind DEEE presupune:

creearea de sisteme care sa permita detinatorilor finali sa predea DEEE gratuit catre punctele de colectare;

asigurarea colectarii de catre distribuitorii de EEE a DEEE de acelasi tip si in aceeasi cantitate cu echipamentul/echipamentele furnizate;

asigurarea unei rate a colectarii selective de cel putin 3 kg/locuitor pana in 2007 si 4 kg/locuitor pana in 2008, a deseurilor EEE din gospodariile populatiei;

asigurarea disponibilitatii si accesibilitatii, pe intreg teritoriul tarii, a punctelor de colectare necesare, tinand cont in special de densitatea populatiei (obligatoriu cel putin un punct de colectare pentru localitati cu un numar mai mare de 20000 de locuitori).

Tipuri de EEE care intra sub prevederile directivei:

1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni;

2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni;

3. Echipamente informatice si de telecomunicatii;

4. Echipamente de larg consum;

5. Echipamente de iluminat;

6. Unelte electrice si electronice ( cu exceptia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni);

Jucarii, echipamente sportive si de agrement;

8. Dispozitive medicale ( cu exceptia tuturor produselor implantate si infectate);

9. Instrumente de supraveghere si control;

10. Distribuitoare automate.

Din dezmembrarea deseurilor de echipamente electrice si electronice rezulta deseuri de metale feroase si neferoase, plastic, lemn, placi de tuburi catodice si ecrane, cablaje, precum si lichide periculoase.

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a colecta separat DEEE de la gospodariile particulare si de a pune la dispozitia producatorilor spatiile necesare pentru infiintarea punctelor de colectare selectiva a acestora.

In vederea reducerii cantitatii de DEEE eliminate ca deseuri municipale nesortate si pentru atingerea unui nivel ridicat de colectare selectiva, posesorii trebuie sa predea DEEE pe care le detin, la punctele de colectare constituite in acest scop.

Producatorii sau organizatiile colective iau cele mai potrivite masuri pentru indeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare si reciclare a DEEE colectate selectiv, prevazute in legislatia in vigoare.

La nivelul judetului s-au stabilit centrele de colectare DEEE, de catre autoritatile publice locale, astfel:

Ploiesti, str. Ciprian Porumbescu , cu o suprafata betonata si acoperita de 188,4 mp - administrator RASP Ploiesti;

Campina, str. Milcov, cu o suprafata betonata si acoperita de 247,88 mp - administrator SCFloricon Salub SRL Campina.

Cantitatea de DEEE colectata in anul 2009 de agentii economici autorizati a fost de 435 tone.

In anul 2009 au continuat campaniile nationale de colectare selectiva a deseurilor electrice si electronice. Ca urmare a acestor campanii, in judetul Prahova s-au colectat 13 280 kg DEEE.

Din pacate, tinta de 4 kg/locuitor pentru anul 2009 nu a putut fi atinsa, rata de colectare fiind la nivelul judetului de aproximativ 0,53 kg/locuitor.

 

8. Vehicule scoase din uz - agentii economici autorizati pentru colectarea si tratarea VSU, numar de vehicule colectate si dezmembrate

Directiva 2000/53/CE - privind vehiculele scoase din uz, este transpusa in legislatia romana prin HG 2406/2004 si stabileste:

masurile care au ca scop prevenirea aparitiei deseurilor provenite de la vehicule precum si reutilizarea, reciclarea si alte forme de recuperare a vehiculelor scoase din uz si componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deseuri eliminate precum si imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor economici implicati in ciclul de viata al vehiculelor;

reutilizarea , reciclarea si valorificarea energetica intr-o proportie cat mai mare a vehiculelor scoase din uz.

Directiva se aplica vehiculelor si vehiculelor scoase din uz incluzand componentele si materialelor acestora.

Ratiunile privind stabilirea tintelor de reutilizare, valorificare si reciclare sunt:

-constituirea unei retele nationale a punctelor de colectare ale VSU uniform raspandita in teritoriu.

Autoturismele vechi sunt caracterizate de un nivel de poluare ridicat, avand impact semnificativ asupra mediului.

In scopul prevenirii aparitiei deseurilor, producatorii de vehicule, in colaborare cu producatorii de componente si materiale, vor lua masurile necesare pentru :

a) limitarea si reducerea pe cat posibil a utilizarii substantelor periculoase la constructia vehiculelor, inca din faza de proiectare, pentru a evita poluarea mediului, facilitarea reciclarii componentelor si materialelor, precum si evitarea eliminarii deseurilor periculoase;

b) conceperea si construirea noilor vehicule cu luarea in considerare a posibilitatilor de dezmembrare, reutilizare si valorificare a componentelor  si materialelor acestora.

La nivelul judetului, in anul 2009, situatia agentilor economici care colecteaza/trateaza/ dezmembreaza VSU este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 8.1. Numarul de VSU colectate in anul 2009

Mentionam ca numarul total de vehicule scoase din uz colectate de agentii economici sunt atat cele preluate prin programul national de innoire a parcului auto cat si cele preluate in afara acestui program.

9. Uleiurile uzate

Conform HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, producatorii si importatorii de uleiuri, sunt obligati sa asigure organizarea sistemului de gestionare a uleiurilor uzate, corespunzator cantitatilor si tipurilor de uleiuri introduse pe piata.

Cei 8 producatori interni de uleiuri, inventariatiin anul 2009, au introdus pe piata cantitatea de 25 273 tone ulei proaspat, iar cantitatea colectata de acestia a fost de 1 018 tone de ulei uzat.

In anul 2009 au fost inventariati un numar de 58 agenti economici generatori de uleirui uzate, care au utilizat aproximatix 1 940 tone uleiuri proaspete si au generat o cantitate de 250 tone uleiuri uzate. Din cantitatea totala de uleiuri uzate generate a fost valorificata energetic, prin co-incinerare o cantitate de 90 tone.

Pe teritoriul judetului exista 9 instalatii de procesare a uleiului uzat si a altor tipuri de deseuri (reziduuri petroliere, slam galvanic, namoluri, etc.). Din raportarile operatorilor economici , cantitatea de uleiuri uzate procesate in anul 2009 este de aproximativ 8 510 tone.

In conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei, in anul 2009 s-au eliberat 404 autorizatii pentru transportul de deseuri periculoase, din care 261 autorizatii pentru transport uleiuri uzate. Cantitatea de uleiuri uzate planificata a fi transportata catre instalatiile de procesare din judetul Prahova, in urmatorii doi ani este de aproximativ   53 479 tone. Mentionam ca aceasta cantitate a rezultat din formularele de aprobare a transportului de deseuri periculoase aprobate de Agentia pentru Protectia Mediului Prahova in anul 2009.

10. Impactul activitatilor de gestionare a deseurilor asupra mediului

Actualele practici de colectare/transport/depozitare a deseurilor urbane sunt necorespunzatoare, generand un impact negativ asupra factorilor de mediu si facilitand inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora. Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate si mediu datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual;

poluarea aerului;

poluarea apelor de suprafata si subterane;

modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate;

participarea la generarea efectului de sera si a modificarilor climatice;

scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de "dezvoltare durabila", se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).

Un alt aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile, in amestec, selectia acestora in rampa fiind dificila si costisitoare.

11. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului

Obligatiile ce decurg din legislatia romaneasca privind reducerea impactului asupra mediului prin minimizarea producerii deseurilor (folosirea de tehnologii moderne, crearea unui flux de productie eficient), valorificarea acestora intr-o masura cat mai mare, au determinat agentii economici la o serie de initiative pentru reducerea impactului asupra mediului.

In acest sens societatile si-au creat conditiile necesare pentru depozitarea controlata a deseurilor rezultate din procesul de productie. S-au creat spatii dotate cu containere, separat pentru fiecare tip de deseu, amplasate pe plaforme betonate si, dupa caz, acoperite.

Pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului, s-au realizat urmatoarele:

S-a finalizat si s-a aprobat Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor;

S-a elaborat si aprobat, de catre Consiliul Judetean Prahova, "Planul de Investitii pe Termen Lung pentru perioada 2008-2038 privind Managementul Integrat al Deseurilor in judetul Prahova";

S-au pus bazele colectarii selective a deseurilor reciclabile, a ambalajelor si deseurilor de ambalaje prin aducerea la cunostinta tuturor consiliilor locale si a populatiei a obligativitatii, ce decurge din legislatia in vigoare, a colectarii selective a deseurilor, la inceput pentru hartie si carton, metale, sticla si PET-uri;

S-a introdus obligativitatea pentru agentii economici a raportarii periodice (lunar) in ceea ce priveste deseurile rezultate din procesele tehnologice, date ce se centralizeaza la nivelul Agentiei pentru Protectia Mediului Prahova si care sunt apoi transmise la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului;

Imbunatatirea managementului deseurilor si implementarea legislatiei nou aparute in domeniul gestiunii deseurilor, pentru toti agentii economici si consiliile locale din judet conform obligatiilor ce le revin;

SC Rompetrol SA Rafinaria Vega Ploiesti a inchis batalul slam de alumina prin realizarea unui sistem de impermeabilizare, in conformitate cu legislatia in vigoare; de asemenea sunt in curs de golire si ecologizare batalurile de gudroane acide;

SC Petrotel Lukoil SA a realizat in ultimii ani ecologizarea batalul NDS 213 (prin acoperirea cu strat fertil si insamantarea cu iarba); s-au incheiat contracte pentru ecologizarea batalurilor NDS 211 si NDS 212 - cu firma S.C. Dalasoil S.R.L, iar pentru batalul NDS 196 cu firma Synecs Consulting S.R.L.

Batalurile interioare apartinand OMV Petrom SA Petrobrazi au fost golite si sunt in curs de ecologizare;

Depozitele din industria de extractie a petrolului sunt in curs de golire si ecologizare;

Au fost inchise si ecologizate spatiile de depozitare din zona rurala;

Consultanta acordata tuturor solicitantilor (agenti economici, ONG-uri, institutii publice, persoane fizice) privind implementarea legislatiei referitoare la gestiunea deseurilor.

Campanii de constientizare a populatiei prin tiparirea de pliante, afise, brosuri, etc., inclusiv concursuri tematice in unitatile de invatamant;

Comunicate de presa catre mass-media privind managementul deseurilor in judet.

12. Tendinte privind generarea deseurilor

12.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Cantitatea de deseuri urbane generate, considerata a fi un indicator al consumului populatiei, va avea in urmatorii 10 ani o evolutie crescatoare. Cresterea cantitatilor de deseuri se va datora atat maririi consumului de produse, cat si mai ales dezvoltarii si diversificarii activitatii economice (3-4% anual).

Principala optiune de gestionare a deseurilor este aceea a depozitarii controlate, urmata de valorificarea si reciclarea unei parti cat mai mari. Acest lucru este posibil prin implementarea unui plan de colectare, reciclare si depozitare a deseurilor bazat pe identificarea fiecarei componente a fluxului deseurilor, realizarea unui studiu prealabil de fezabilitate tehnico-economica, care sa ia in calcul prognozele dezvoltarii ulterioare a judetului, precum si existenta pietelor de desfacere a bunurilor fabricate din materiale reciclabile (metal, hartie si carton, plastice, sticla, etc.).

Compozitia deseurilor urbane va avea aceeasi evolutie ca in ultimii 5 ani, aceasta insemnand cresterea ponderii deseurilor de ambalaje (plastic, hartie si carton, sticla, etc.) si scaderea corespunzatoare a procentului de resturi alimentare si a altor componente. Deseurile reciclabile vor fi insa intr-o masura din ce in ce mai mare valorificate prin colectarea selectiva a acestora la sursa.

Factorii relevanti care stau la baza calculului prognozei de generare a deseurilor municipale sunt:

• Evolutia populatiei (populatia va cunoaste o usoara scadere, dar va fi diferentiata in mediul rural fata de cel urban);
• Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;
• Evolutia anuala a indicatorului de generare a deseurilor municipale.

Indicele de generare a deseurilor municipale este influentat in principal de schimbarile economice, dintre care cel mai important este evolutia PIB, reflectata in venitul personal si familial.

Figura 12.1.1. Evolutia si prognoza cantitatilor de deseuri municipale si asimilabile acestora in judetul Prahova

Sursa: Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor

Deseurile de la agentii economici si institutii se presupune ca s-au stabilizat cantitativ, incepand cu anul 2006, ca si deseurile stradale. Deseurile din piete au crescut semnificativ intre anii 2005 si 2006, dar aceasta tendinta de crestere nu se poate mentine, deoarece sursele importante pentru deseuri de aceasta categorie se afla in general in orase, unde gradul de colectare se apropie de 100% la inceputul intervalului analizat. Aceasta situatie se reflecta si in graficul de mai sus, prin segmentul de dreapta cu panta accentuata de la inceputul intervalului analizat. Pentru a corecta in masura posibilitatilor atat aceasta situatie de la inceputul intervalului, cat si incertitudinea obiectiva a orizontului de calcul foarte indepartat (catre anii 2015-2017 pentru care nu exista prognoze socio-economice) a fost aplicata o ecuatie de regresie liniara graficului deseurilor generate.

Dreapta de regresie liniara a cantitatilor de deseuri prezinta o panta de peste 15⁰, iar coeficientul de corelare R² este 0,6 (>0,5 pragul de incredere al corelatiei), ceea ce inseamna ca regresia aplicata este semnificativa statistic.

Semnificatia acestui rezultat consta in faptul ca va avea loc cu certitudine o crestere a cantitatilor de deseuri generate (si colectate, odata cu apropierea de 100% a indicelului de colectare).

12.2. Prognoza privind generarea deseurilor de productie

Desi este dificil de realizat o prognoza a generarii deseurilor de productie, deoarece aceasta este direct influentata de prognoza de dezvoltare industriala, este de asteptat ca indicele de generare a deseurilor industriale sa scada, pe masura ce vor fi implementate tehnologii curate si se vor aplica principiile prevenirii, reducerii si controlului integrat al poluarii.

Rata de valorificare a deseurilor de productie va creste pentru urmatoarele motive:

schimbarea ponderii diferitelor ramuri industriale in cadrul activitatilor de productie;

introducerea progresiva a tehnologiilor moderne, cu consumuri mai mici de materii prime si energie in toate domeniile de productie;

aplicarea unui management mai eficient in cadrul intreprinderilor, care sa puna accentul pe evitarea pierderilor materiale;

o parte din deseurile periculoase generate va fi supusa unor operatii de tratare, in unele cazuri rezultand deseuri cu caracter nepericulos;

se va pune accent pe evitarea producerii deseurilor, iar daca acest lucru nu este posibil, pe minimizarea continua a minimizarii deseurilor;

implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor industriale reciclabile (ex. deseuri metalice, hartie-carton, baterii si acumulatori uzate, uleiuri uzate) va determina scaderea deseurilor industriale care ajung in rampele de deseuri, desi se poate prognoza o crestere a cantitatilor generate din aceste tipuri de deseuri.

12.3. Imbunatatirea calitatii managementului deseurilor

Pentru indeplinirea obiectivelor nationale si europene in domeniul gestionarii deseurilor este necesara implicarea, practic, a intregii societati, reprezentata prin:

autoritati publice centrale si locale (mediu, administratie, sanatate, industrie, finante);

generatori de deseuri (persoane fizice si juridice de stat sau private);

asociatii profesionale si institute de cercetare;

societate civila (consumatori de bunuri, organizatii non-guvernamentale etc.).

In conformitate cu Directiva Cadru a Uniunii Europene, transpusa in legislatia nationala, s-au realizat Planurile Judetene de Gestionare a Deseurilor, Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul National de Gestionare a Deseurilor.

Obiective si tinte generale pentru gestionarea deseurilor :

armonizarea politicii si legislatiei nationale in domeniul gestionarii deseurilor cu politicile si prevederile legislative europene, precum si cu prevederile acordurilor si conventiilor la care Romania a luat parte ;

crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiului "poluatorul plateste";

promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru toate partile implicate ;

exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor ; dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica ;

asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de generatori de deseuri de catre sistemele de colectare si transport a deseurilor ;

promovarea tratarii deseurilor in vederea unui management ecologic rational ;

eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului;

Punerea in practica a Planului Judetean pentru Gestionarea Deseurilor.

Concluzii

Prin functionarea celor trei rampe ecologice, Banesti, Boldesti Scaeni si Valenii de Munte, in judetul Prahova se asigura preluarea si eliminarea intregii cantitati de deseuri menajere.

La nivelul judetului exista un numar de 16 operatori de salubritate care isi desfasoara activitatea atat in mediul urban, cat si in mediul rural si asigura preluarea si transportul deseurilor menajere in conditii de siguranta pentru populatie si mediu.

Obiective specifice implementarii Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor, sunt:

cantitatea de deseu bioegradabil depozitat trebuie redusa la 75% din cantitatea depozitata in 1995, pana in anul 2010;

realizarea statiilor de transfer;

extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate, in special in mediul rural pana la acoperirea integrala a tuturor localitatilor din judet;

extinderea colectarii selective la nivelul tuturor oraselor, precum si a localitatilor din mediul rural;

organizarea mai multor campanii de informare si constientizare a populatiei, desfasurate prin toate mijloacele posibile (mass-media, pliante, afise, seminarii, etc.).

Din datele statistice din ultimii ani, se poate concluziona ca exista o constientizare mai accentuata a problemelor generate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor si substantelor chimice periculoase, lucru transpus in numarul mare de solicitari de informatii si consultanta venite din partea administratiei publice locale si a agentilor economici, in scopul reglementarii managementului deseurilor urbane si industriale.

S-au inregistrat progese in domeniul colectarii deseurilor reciclabile (hartie si carton, mase plastice, baterii si acumulatori, fier vechi, etc), fapt dovedit de cantitatile colectate de la agentii economici si populatie.

Prin autorizarea agentilor economici care desfasoara activitati cu impact asupra mediului, acestia sunt obligati sa incheie contracte cu agenti colectori/reciclatori in vederea unei gestionari corespunzatoare a deseurilor industriale pe care le genereaza.

Conform cu Planul de Implementare al Directivei 99/31/EC privind depozitarea deseurilor, la sfarsitul anului 2006, agentii economici care detin depozite de deseuri industriale periculoase au sistat depozitarea pe acestea si au obtinut avizul de mediu pentru inchidere.

Conform cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, pana la data de 16 iulie 2009 spatiile de depozitare a deseurilor din zona rurala au fost ecologizate.