Scopul lucrarii consta in insusirea metodologiei si tehnicii de lucru precum si familiarizarea studentilor cu vocabularul specific determinarii alcalinitatii provocata de carbonatii alcalini.
Metoda se bazeaza pe titrarea unui anumit volum de extract apos de sol cu o solutie de acid sulfuric 0,01N in prezenta fenolftaleinei ca indicator. Dozarea se executa numai daca solutia a capatat culoarea roz dupa adaugarea indicatorului.
Reactia este urmatoarea:
2Na2CO3 + H2SO4 = Na2SO4 + 2NaHCO3
Daca la adaugarea unei picaturi de fenolftaleina la extractul apos de sol, solutia nu se coloreaza in roz - rosu inseamna ca solutia nu contine ion carbonat si nu are alcalinitate carbonatica normala sau permanenta.
balon Erlenmayer de 150 ml
fenolftaleina 1%
pipeta
acid sulfuric 0,01 N
Intr-un balon Erlenmayer de 150 ml, se pipeteaza 25 ml extract apos de sol. Se adauga 1 - 2 picaturi de fenolftaleina 1%. Daca solutia se coloreaza in roz, se titreaza cu acid sulfuric 0,01N pana ce solutia devine incolora.
Pentru determinarea precisa a sfarsitului titrarii este indicat a se folosi o proba martor (acelasi volum de extract de sol fara indicator).
Continutul de carbonati se exprima in procente de sol si se calculeaza dupa urmatoarea formula:
Determinarea alcalinitatii bicarbonatice
Metoda consta in transformarea bicarbonatilor alcalini si alcalino-pamantosi din extractul apos, in carbonati, separarea carbonatilor alcalini de cei alcalino-pamantosi si titrarea celor alcalini cu acid sulfuric 0,01 N in prezenta de metiloranj.
Se pipeteaza 25 ml extract de sol, se introduce intr-o capsula de portelan si se evapora pana la sec pe o baie de apa.
Reziduul uscat obtinut se calcineaza intr-un cuptor incalzit la 200-350˚C timp de o ora, cand bicarbonatii trec in carbonati.
Dupa calcinare in capsula calda se toarna 3 - 5 ml apa distilata fierbinte, se agita cu o bagheta de sticla si se filtreaza printr-un filtru cantitativ cu diametrul mic. Se repeta operatia de 5 - 10 ori. In acest fel carbonatii alcalino-pamantosi care sunt insolubili raman pe filtru iar cei alcalini trec in filtrat.
Filtratul obtinut se titreaza, dupa racire, cu acid sulfuric 0,01N in prezenta indicatorului metiloranj, pana la coloratia slab portocaliu.
Volumul de acid sulfuric 0,01 N necesar neutralizarii carbonatilor rezultati din bicarbonatii alcalini se afla scazand din volumul de acid sulfuric folosit la titrare, dublul cantitatii de acid sulfuric corespunzatoare titrarii carbonatilor alcalini existenti in extractul apos. Continutul de bicarbonati se exprima in procente sau mg de si se calculeaza dupa formulele:
, in care:
v = volumul de extract folosit pentru calcinare si pentru titrare.
V = volumul total de extract apos de sol.
e = echivalnetul chimic al ionului bicarbonat.
m = masa probei de sol (g) folosita la obtinerea extractului apos.
Determinarea alcalinitatii totale a solului
Dupa titrarea carbonatilor alcalini folosind ca indicator fenolftaleina, in aceeasi proba se adauga 1 - 2 picaturi metiloranj si se continua titrarea cu acid sulfuric 0,01 n paana la aparitia culorii slab portocaliu.
Titrarea se face in prezenta probei martor (acelasi volum de extract de sol cu 1-2 picaturi metiloranj).
Alcalinitatea totala se exprima in procente de :
, in care:
V0 = volumul de acid sulfuric 0,01N folosit la titrare in prezenta fenolftaleinei (ml).
V2 = volumul de acid sulfuric 0,01 N consumat in prezenta metiloranjului.
f = factor de corectie al acidului sulfuric.
0,00061 = factor pentru transformarea volumului de acid sulfuric 0,01 N in grame de .
m = masa probei de sol folosita (g).
V = volumul total de extract apos (ml).
v = volumul de extract analizat (ml).
Pe ce se bazeaza aceasta metoda?
Explicati ce se intampla la adaugarea fenolftaleinei?
Precizati in ce consta determinarea alcalinitatii bicarbonatice.
Cum se exprima continutul de bicarbonati?
Ce presupune determinarea alcalinitatii totale?
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |