Depozitarea deseurilor menajere

Depozitarea deseurilor menajere

Depozitare simpla

descarcarea deseurilor menajere in diverse gropi, foste cariere sau alte terenuri, fara a se lua alte masuri speciale

periculos pentru sanatatea publica, inestetic, raspandeste mirosuri neplacute

Depozitarea controlata

Principiile emise de Dawes si Call in Bradford

Romania dupa 1948

Un depozit este definit ca fiind un amplasament pentru eliminarea definitiva a deseurilor prin depozitare la sol sau in subteran

In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate se clasifica in:

-depozite pentru deseuri periculoase (clasa a)

-depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b)

-depozite pentru deseuri inerte (clasa c)

Alegerea amplasamentului-studii necesare

Alegerea amplasamentului pentru un depozit de deseuri se face pe baza prevederilor PUG-ului.

Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se face pe baza unei analize multicriteriale care cuprinde:

criterii geologice, pedologice si hidrogeologice

-caracteristicile si modul de dispunere a straturilor geologice;

-structura tectonica;

-clasa de seismicitate;

criterii legate de pericol de alunecare, tasare

-folosinta actuala a terenului si clasa de fertilitate

evaluarea lor economica, financiara si sociala pentru populatia din zona

-structura(caracteristici fizica-chimice si bacteriologice), adancimea si directia de curgere a apei subterane;

-vitezele de curgere cu mentionarea variatiilor anuale si sezoniere;

-distanta fata de cursurile de apa, fata de albiile minore si majore ale acestora, fata de apele statatoare, fata de apele cu regim special si fata de sursele de alimentare cu apa;

-starea de inundabilitate a zonei;

-aportul de apa de pe versanti la precipitatii

criterii climatice

-directia dominanta a vanturilor fata de asezari umane sau alte obiective;

regimul precipitatiilor

regimul termic

criterii economice

-capacitatea depozitului si durata de exploatare (minim 10 ani);

distanta medie de transport;

necesitatea unor amenajari secundare (drumuri de acces, utilitati,etc);

criterii suplimentare

vizibilitatea amplasamentului si modul de incadrare in peisaj;

accesul la amplasament;

existenta unor arii protejate de orice natura;

existenta in zona a unor linii de inalta tensiune, obiective militare, aeroporturi.

Construirea depozitelor de deseuri

Un depozit de deseuri are in componenta urmatoarele instalatii:

Poarta de acces si sistem de paza si supraveghere

Echipament de cantarire si echipament de receptie cantitati mici de deseuri

Facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator

Drumuri interioare

Zone pentru depozitarea deseurilor

Instalatii pentru tratarea levigatului si pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit

Garaje ateliere si spatii de parcare pentru utilaje

Echipament pentru curatarea rotilor vehiculelor

Birouri administrative si constructii sociale

Poarta de acces si sistem de paza si supraveghere

Poarta si drumul de acces depinde de:

Nr. Vehicule de transport deseuri

Frecventa cu care intra in depozit

Marimea si tipul lor

Caracteristicile drumului public din care se face accesul

sistem de paza si supraveghere-destinat sa impiedice patrunderea in depozit a persoanelor neautorizate  si poate cuprinde:

-porti si garduri prevazute cu mecanisme sigure de inchidere (min.2m+ suprainaltare sarma ghimpata)

-sistem video cu camere de supraveghere

-sistem de alarmare sonora si luminoasa in caz de patrunderi neautorizate

Echipament de cantarire

Cantarirea autovehiculelor atat la intrarea cat si la iesirea din depozit

Pot fi racordate la un sistem computerizat de inregistrare a caracteristicilor cantitative si calitative ale incarcaturii de deseuri

In imediata vecinatate se amplaseaza cabina operatorului care efectueaza receptia deseurilor

Facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator

Zona special amenajata destinata inspectiei si prelevarii de probe si un laborator de analize

Prevazuta cu echipament specific pentru perlevarea probelor din vehicule, spatiu pentru depozitarea probelor si o zona de securitate in care pot fi retinute (pentru o perioada limitata de timp) transporturile de deseuri care nu corespund conditiilor prevazute in autorizatia de mediu

Drumuri interioare

Fac legatura dintre poarta de acces si zonele de depozitare si sunt:

-drumuri interioare principale cu caracter semi-permanent

-drumuri interioare temporare

Garajele, atelierele si spatiile de parcare pentru utilaje

Necesare pentru asigurarea bunei functionari a depozitului.

Echipamente mobile:

-buldozere

-incarcatoare

-compactoare cu rola

-screpere

-excavatoare hidraulice

Echipamentul pentru curatarea rotilor vehiculelor

Metode de curatare:

-uscate

-apa

Constructii sociale

Amplasate la distanta fata de zona de acces si descarcare a vehiculelor

Cuprind:

-vestiare

-toalete, spalatoare si dusuri

-sala de mese

-bucatarie pentru prepararea hranei

-cabinet de prim ajutor

Zonele pentru depozitarea deseurilor

Stabilite inca din faza de proiectare

Amenajarea initiala cuprinde 2 operatii de baza:

-impermeabilizarea bazei si a marginilor depozitului

-realizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului

ZDD vor fi imprejmuite cu santuri de garda pentru colectarea apelor meteorice, care vor fi epurate si eliminate cu levigatul

Impermeabilizarea depozitelor de deseuri

Alegerea sistemului optim de impermeabilizare se face tinand cont de o serie de factori:

Natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate

Conditiile hidrogeologice

Natura suprafetei amplasamentului

Solicitarile ce pot aparea in timpul exploatarii

Natura si caracteristicile materialului utilizat

Alegerea sistemului optim de impermeabilizare se face tinand cont de o serie de factori:

Natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate

Conditiile hidrogeologice

Natura suprafetei amplasamentului

Solicitarile ce pot aparea in timpul exploatarii

Natura si caracteristicile materialului utilizat

Sistemul de impermeabilizare trebuie sa asigure atat etanseizarea intregului depozit cat si :

Stabilitate chimica si termica fata de deseurile depozitate si fata de solul de dedesubt (inclusiv fata de umezeala si activitatea microorganismelor)

Rezistenta mecanica la eforturile care apar in timpul constructiei si in timpul exploatarii

Rezistenta la fenomenele meteorologice (inclusiv la inghet, temperaturi ridicate si raze ultraviolete)

Stabilitate dimensionala la variatiile de temperatura

Rezistenta la imbatranire

Elasticitate suficienta si rezistenta la rupere

Geosinteticele utilizate ca strat principal de etansare se clasifica in:

-geomembrane din polietilena de inalta densitate

-geocompozite realizate din geomembrana suport pe care se aplica aderent praf de bentonita

Realizarea sistemului de drenare si eliminarea levigatului

Este format din:

-strat de pietris =16-32 mm, cu grosimea min. de 0,5m; dimensionarea stratului drenant se face pe baza unui calcul hidraulic care tine cont de curba granulometrica a stratului material, debitul care urmeaza a fi drenat si coeficientul de permeabilitate care trebuie asigurat

-sistem de drenuri absorbante si colectoare (drenuri absorbante din PEDH prevazute cu fante si cu recomandat 110-180 mm; drenuri colectoare din PEHD fara fante =300-500mm

Instalatii pentru colectarea si evacuarea gazului de deposit

Deseurile menajere din rampele de depozitare sunt sediul unei activitati microbiene intense a carei consecinta o constituie transformarea materiilor organice in produse gazoase, biogaz prin fermentarea aeroba si anaeroba.

Productia de biogaz prezinta 2 optime unul in jurul temperaturii de 30-40^o si altul in jurul temperaturii de 50-60 ^o Compozitia biogazului variaza de la o rampa de depozitare la alta cat si in cadrul aceluiasi depozit in functie de natura deseurilor depozitate, varsta depozitului, gradul de descompunere a acestora, modul de operare.

CH4 (54%) si CO2 (45%) la care se adauga mici cantitati de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide, esteri, urme de compusi organici.

Se considera ca 1 m3 de biogaz este echivalentul energetic la 0,74 kg huila, 2,24 kg lemn, o,53 m3 gaz natural si 0,581 dm3 pacura.

1 tona deseuri menajere produce intre 140 si 180m3 biogaz

Potentialul principal de risc in cazul biogazului consta in pericolul de explozie si de asfixiere, daca biogazul se emite necontrolat. Mai mult, materialele mirositoare din biogaz reprezinta un deranj pentru localitatile invecinate.

Componentele toxice (hidrogen sulfurat, compusi organo-fosforici) au efecte negative asupra oamenilor si animalelor, cat si asupra vegetatiei aparute in cursul recultivarii suprafetei rampei de depozitare.

Un alt pericol pe care gazul de la rampa de depozitare il poate constitui este transformarea lui in agenti ai modificarilor climatice nou observate. La aparitia efectului de sera, gazul metan are o influenta de 32 de ori mai mare decat cea a dioxidului de carbon (CO2). Proportia metanului rezultat de la rampele de gunoi este

estimata la 8-18% din cea a metanului eliberat in intreaga lume.

Modul de evacuare a gazului de fermentare depinde de conditiile specifice fiecarui depozit si de scopul urmarit.

Se utilizeaza:

- tehnici de ventilatie pasiva (puturi de gaz, drenuri de gaz, transee de ventilatie bazate pe migrarea gazului catre punctele de presiune redusa)

-ventilatia activa (pomparea gazului colectat prin puturi sau drenuri -depozite mari)

Daca valorificarea gazului de la rampa de depozitare nu este posibila, acesta trebuie descompus, prin ardere la temperaturi inalte de cca. 1.200 °C, in partile sale componente netoxice. Astfel sunt distruse lanturi lungi de legaturi toxice. In plus, prin ardere este inlaturat metanul, un important gaz de sera.

Daca exista posibilitati tehnice si daca acest lucru este rentabil, gazul de la rampa de depozitare trebuie valorificat. Pe langa arderea intr-un cazan de incalzire, se pune problema utilizarii lui pe post de combustibil intr-un motor cu gaz. Utilizarea directa intr-un motor cu gaz este posibila de ex. printr-un compactor de deseuri functionand pe baza de gaz.

Indirect, printr-un motor cu gaz cu generator cuplat se poate obtine curent pentru alimentarea cu energie a unei statii de salubrizare sau pentru introducerea in reteaua de alimentare cu energie.

Exploatarea depozitelor de deseuri

Metode de depozitare/ descarcare

-depozitarea pe suprafata (prin descarcarea si compactarea deseurilor se formeaza o platforma relativ orizontala a carei inaltime maxima (<2,5m) este stabilita prin autorizatia de mediu

-depozitarea prin inaintarea frontului de lucru (similara depozitarii pe suprafata, diferenta fiind ca deseuri sunt descarcate si compactate pe o suprafata inclinata care se deplaseaza pe masura depozitarii.

Reguli ale activitatii de descarcare

Restrictionarea numarului de vehicole in zona de descarcare

Lucratorii se poarte uniforme de protectie

Interdictia fumatului

Proceduri speciale pentru vehicule supraincarcate, care pot deveni instabile

Nivelarea si compactarea

Posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari de deseuri in unitatea de volum

Reduce impactul determinat de imprastierea deseurilor pe diferite suprafete, proliferarea insectelor, animalelor si pasarilor

Aparitia incendiilor

Minimizeaza fenomenele de tasare pe termen scurt

Acoperirea zilnica

Prevenirea mirosurilor neplacute

Imprastierea de catre vant a deseurilor usoare

Proliferarea insectelor, pasarilor

Aspect relativ estetic

Materiale de acoperire

Sol (eventual de la excavarile efectuate pentru amenajarea depozitului)

Folii de plastic

Filme de plastic nerecuperabile

Tesaturi din fibre, geotextile

Spume

Pasta de hartie

Deseuri de gradina

Natura si grosimea stratului de acoperire (autorizatia de mediu):

Necesitatea ca stratul de acoperire sa fie strabatut de fluxul de levigat, respectiv de cel de gaz de fermentare

Sa nu ocupe un volum prea mare

Delimitarea zonelor de lucru

-prin celule de descarcare: se realizeaza pereti despartitori intre care sunt depozitate deseurile (dezavantaj -necesita material inert pentru contruirea peretilor, iar acestia pot impiedica circulatia normala a gazului si a levigatului

-prin marcaje temporare: simplu de aplicat, dar necesita control strict pentru a evita amplasarea incorecta a marcajelor si descarcarea deseurilor in afara zonei de lucru.

Auto-monitorizarea depozitelor

Auto-monitorizarea tehnologica

-verificarea permanenta a starii de functionare a componentelor (drumuri, impermeabilizare, sisteme de colectare si evacuare levigat si gaz de depozit) si gradul de tasare

-stabilitatea depozitului

-controlul intrarilor de deseuri

Auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in zona de influenta

Controlul calitatii factorilor de mediu se realizeaza prin:

-inregistrarea datelor meteorologice-pentru stabilirea cantitatii de precipitatii, a domeniului de temperatura si a directiei dominante a vanturilor

-analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafata

- analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane (amonte -1foraj, aval 2 foraje)

-determinarea concentratiilor indicatorilor specifici ai aerului ambiental din zona de influenta

-determinarea concentratiilor specifice de poluanti in sol

Inchiderea depozitelor de deseuri

Proiectul initial al depozitului trebuie sa cuprinda si proceduri de inchidere si post-monitorizare in scopul redarii terenului in circuitul natural sau economic

Inchiderea se realizeaza utilizand "Fondul pentru inchiderea depozitului de deseuri si urmarirea acestuia post-inchidere"

Cerinte de protectia mediului

-acoperirea finala a depozitelor in conditii de siguranta, tinand cont de utilizarea ulterioara a terenurilor si incadrarea in peisaj

-monitorizarea emisiilor de mediu dupa inchiderea depozitului pe o durata de minim 30 de ani, pana la stabilizarea completa a deseurilor

Obiective urmarite

Straturile sistemului de acoperire trebuie sa asigure:

-retinerea deseurilor

Gestionarea producerii levigatului (controlarea intrarii apei pluviale)

-revenirea scaparilor necontrolate de biogaz sau a patrunderii aerului in masa deseurilor

-utilizarea ulterioara a terenului

Sistemul de acoperire trebuie sa realizeze a izolare a deseurilor fata de apa pluviala si in acelasi timp sa asigure o umiditate optima in interiorul masei deseurilor caer sa favorizeze descompunerea materiei organice

Sistemul de acoperire al unui depozit de deseuri este format din:

-strat pentru acoperirea deseurilor (geotextil)

-strat pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit

-strat de impermeabilizare (argila -geomembrana)

-strat pentru colectarea si evacuarea apelor uzate

-strat sol vegetal

Monitorizare post inchidere si reconstructia ecologica a zonei afectate de depozitarea deseurilor

Min 30 ani

Registrul depozitului

Cuprinde:

-determinarea caracteristicilor calitative si cantitative ale levigatului

-determinarea caracteristicilor calitative si cantitative ale biogazului

-inregistrarea datelor meteorologice

-analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafata

-analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane (amonte -1foraj, aval 2 foraje)

-determinarea concentratiilor indicatorilor specifici ai aerului ambiental din zona de influenta

-determinarea concentratiilor specifice de poluanti in sol

-urmarirea topografiei depozitului

In general rampelor de depozitare controlata li se pot da urmatoarele utilizari dupa inchiderea acestora si terminarea procesului de fermentare :

Transformarea in depozite de compost

Realizarea unor constructii usoare ca: terenuri de sport, stadioane, parcuri, etc.

Redarea in circuitul agricol;

De la caz la caz se pot executa si constructii mai grele-luandu-se masuri de fundare;

Exemple: parcul Circului, parcul din cartierul Giulesti

Stratul de acoperire nu trebuie sa fie prea argilos si putin compactat, poros pentru a permite circulatia aerului si a apei indispensabile radacinilor.

Pentru a impaduri un depozit de reziduri se vor  alege speciile rezistente si cu crestere rapida: arini, salcami, plopi. Plantarea in amestec a mai multe specii este recomandata fata de monoculture, deoarece neadaptarea acesteia poate periclita intreaga plantatie. Concomitent cu aceste specii pot fi plantate si unele cu crestere mai lenta: fagul, stejarul, frasinul.

Daca se doreste inierbarea solului anumite specii sunt recomandate pentru structura solului si fixarea azotului:lucerna, trifoiul, iarba.

265 depozite inventariate -2003

depozite de deseuri conforme cu cerintele Directivei 1999/31/CE, construite in anul 2003

Brasov-Brasov (3,5ha) 2003 -2028

Buzau Buzau - Galbinasi (14,7ha) 2004 -2024

Arad Arad (9,63ha) 2004 - 2037

de depozite neconforme cu cerintele Directivei 1999/31/CE, care au sistat sau

vor sista activitatea de depozitare etapizat, dupa cum urmeaza :

depozite (cca. 88 ha) pe care depozitarea a fost sistata in anul 2003

de depozite (cca. 429 ha) vor sista depozitarea pana la 16 iulie 2009 prin

aplicarea prevederilor art. 14 din Directiva

de depozite (cca. 301 ha) vor sista depozitarea intre 16 iulie 2009 si 16 iulie

depozite existente in zona urbana la nivelul anului 2008

sunt realizate dupa normele europene, impactul asupra mediului si a sanatatii umane fiind controlat. Restul de 205 depozite sunt neconforme cu cerintele europene si vor sista depozitarea etapizat, dupa urmatorul grafic:

26 depozite in anul 2008;

78 depozite pana la 16 iulie 2009;

101 depozite pana la 16 iulie 2017;

In anul 2006 au fost depozitate in acestea aproximativ 2 milioane tone de deseuri.

Nr.crt Judet Depozit Operator

Arad Arad ASA ARAD SERVICII ECOLOGICE SRL Arad

Bihor Oradea ECO BIHOR SRL Oradea

Brasov Brasov FIN-ECO SA Brasov

Braila Depozit deseuri menajere TRACON SRL Braila

Bucuresti Chiajna IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT Bucuresti

Buzau Galbinas RER SERVICII ECOLOGICE SRL Galbinasi -Buzau

Constanta Ovidiu TRACON SRL Braila

Constanta Costinesti IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRL Bucuresti

9 Constanta Mangalia - Albesti ECO GOLD INVEST SA Mangalia

Dolj Mofleni - Craiova SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRITATE Craiova

Ialomita Slobozia VIVANI SALUBRITATE SA Slobozia

Ilfov Glina ECOREC SA Popesti Leordeni

13 Ilfov Vidra ECO SUD SRL Bucuresti

Mures Sighisoara SCHUSTER ECOSAL SRL

Neamt Piatra Neamt SALUBRIS SA Piatra NeamŃ

Prahova Ploiesti - Boldesti IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL Bucuresti

Prahova Campina - Banesti APASCO SA Maneciu

18 Prahova Baicoi ECOLOGICA SA Baicoi

Prahova Valenii de Munte SALUBRITATE SA Ploiesti

Sibiu Sibiu - Cristian TRACON SRL Braila

S-a stabilit ca in Romania sunt necesare :

50 de depozite nepericuloase (clasa « b ») cu o capacitate medie de 100000 t/an (suprafata medie de 10 ha) - din care 14 depozite au fost deja construite;

15 depozite nepericuloase (clasa « b ») cu o capacitate medie de 50000 t/an (suprafata medie de 5 ha), pentru asezarile izolate si cu dificultati de transport, care vor asigura si capacitatea necesara de depozitare pentru deseurile de productie nepericuloase.