Evaluarea impactului namolului activ asupra unor specii vegetale - studiu de caz

Evaluarea impactului namolului activ asupra unor specii vegetale - studiu de caz

Pentru a observa impactul namolul activ rezultat in urma epurarii apei asupra unor specii vegetale am ales drept proba specia de grau comun (Triticum aestivum) si arpagic (Allium schoenoprasum). Am plantat atat seminte de grau cat si bulbi de arpagic in 3 ghivece cu o lungime de 11,2 cm si o latime de 13,3 cm. Probele de grau au fost puse in data de 5 martie 2010. Prima proba de grau a fost plantata in pamant luat de pe un teren agricol din localitatea Agigea, cea de-a doua proba de grau a fost plantata intr-un amestec de pamant cu namol provenit de la statia de epurare, iar in cea de-a treia proba graul a fost plantat doar in namol activ.

Probele de arpagic au fost puse in data de 18 martie 2010, si s-a procedat la fel ca si cu graul. Toate cele 6 probe au beneficiat de aceeasi cantitate de apa 50 ml/zi, in conditii de lumina. La ambele specii cantitatea de sol si namol activ puse in ghivece au fost aceleasi, si anume pentru ghivecele unde s-a pus numai pamant cantitatea de sol a fost de 800 g, pentru ghivecele in care s-a pus amestecul de pamant cu namol activ cantitatea de sol a fost de 450g iar cea de namol tot de 450g, iar in cele doua ghivece unde s-a pus numai namol, cantitatea de namol a fost de 800 g. La grau am pus acelasi tip de seminte, in numar de 20/ghiveci, iar la arpagic acelasi tip de bulbi, respectiv cate un bulb in fiecare ghiveci.

La specia de grau (Triticum aestivum) am plantat semintele la aproximativ 5 cm adancime, dupa care am completat cu pamanz pana aproape de suprafata ghiveciului. La arpagic (Allium schoenoprasum), bulbi au fost plantati la 2 cm adancime fata de suprafata ghiveciului.

Am incercat sa evidentiez in ce masura influenteaza namolul activ rezultat in urma epurarii apei cele doua specii luate ca proba, pentru a putea stabilii daca acesta are un efect favorabil, sau dinpotriva negativ asupra plantelor de cultura.

Masurarea in lungime a probelor de grau (Triticum aestivum) si arpagic (Allium schoenoprasum) s-a facut zilnic, cu ajutorul unei rigle de 40 cm, la acelasi interval de ora.

Pentru probele de grau masurarea in lungime a durat 34 de zile, probele au fost puse pe data de 5 martie 2010 si dupa 2 zile, respectiv pe 7 martie 2010 s-a putut observa o crestere in lungime evidenta, proba de grau ajungand la 0,4 mm in ghiveciul unde se afla doar pamant. In ghiveciul cu amestec de pamant si namol activ graul a inceput sa creasca pe 11 martie 2010, avand in lungime 0,5 mm. Pe data de 26 martie 2010 s-a putut observa o diferenta evidenta intre speciile de grau plantate in cele doua ghivece cu compozitie diferita. Astfel, graul plantat in pamant a atins o lungime de 21,9 cm, iar cel plantat in namol activ amestecat cu pamant a ajuns la 24 cm. Graul plantat in sol simplu a incetat din crestere la data de 1 aprilie 2010 avand o lungime de 23,5, la o diferenta de aproximativ 6 cm de graul plantat in amestecul de namol activ cu pamant care a ajuns in data de 11 aprilie 2010 (cand a incetat din crestere) la 30 cm. In ghiveciul unde s-a plantat graul doar in namol activ, nu s-a constatat nici o crestere in lungime a speciei.

Masurarea probelor in lungime pentru specia de arpagic (Allium schoenoprasum) a durat 48 de zile. Probele au fost puse pe data de 18 martie 2010 in trei ghivece, la fel ca probele de grau mentionate mai sus. Dupa primele trei zile arpagicul din amestecul de pamant cu namol masura 2 cm lungime, in timp ce arpagicul plantat in pamant a atins de abia 1,6 cm. La data de 9 aprilie s-a observat cea mai mare diferenta in lungime, de 16,5 cm dintre cele 2 specii de arpagic, si anume, cel plantat doar in pamant a ajuns la 14 cm iar cel plantat in amestec la 30,5 cm. In ultima zi cand s-a putut observa cresterea in lungime (29 aprilie 2010),   arpagicul din pamant masura 23,3 cm. Arpagicul din amestecul de namol cu pamant a incetat din crestere pe data de 4 mai 2010, atingand 48, 5 cm, la o diferenta de 25,2 cm fata de cel plantat doar in pamant. Ca si in cazul graului, arpagicul plantat doar in namol nu a inregistrat nicio crestere in lungime.

Din datele mentionate mai sus, si obtinute experimental se poate constata ca speciile din probele plantate in amestecul de pamant cu namol activ rezultat in urma epurarii apei la Statia de Epurare Constanta Sud au inregistrat o crestere in lungime mai mare fata de cele plantate doar in pamant. Acest lucru confirma faptul ca, namolul activ in amestec cu un sol fertil, sau in combinatie cu alte ingrasaminte poate avea un efect benefic asupra culturilor de plante.

Din faptul ca nu s-a inregistrat nicio crestere in lungime atat la probele de grau, cat si la cele de arpagic reiese ca namolul activ a avut un grad de toxicitate mult prea ridicat, fapt ce a impiedicat dezvoltarea celor doua specii.

1. Probele de grau (Triticum aestivum)

Prima specie vegetala luata in studiu este graul comun (Triticum aestivum). Probele de grau au fost puse in data de 5 martie 2010 pana pe data de 1 aprilie 2010 pentru graul plantat in pamant, si respectiv 11 aprilie 2010 pentru graul plantat in amestecul de pamant cu namol activ, cand au incetat sa creasca in lungime. (Tabel 1).

Tabel 1. Cresterea in lungime a speciilor de grau (Triticum aestivum) in perioada

martie  - 7 aprilie 2010 (original)

Probele de grau au inceput sa cresca la doua zile de la plantare, in data de 7 martie. Graul plantat in pamant masura 0,4 mm, iar cel plantat in amestecul de pamant cu namol 0,5 mm, la data de 11 martie 2010 cand a inceput sa creasca. Toate probele de grau au beneficiat de conditii de lumina, de o temperatura favorabila si de 50 ml apa, ceea ce a ajutat la o crestere in lungime mai rapida, astfel pe data de 15 martie 2010, proba de grau plantata in pamant masura 13 cm iar cea din amestecul cu pamant si namol, la data de 19 martie 2010 (tot in a noua zii) avea 11 cm.

Figura 11. Grafic cresterea in lungime a speciei de grau (Triticum aestivum) plantata in pamant

In cea de-a 14-a zii, graul plantat in pamant masura 18,5 cm (18 martie 2010), iar cel plantat in amestecul de pamant cu namol activ masura 20 cm (24 martie 2010).

In ziua 22, graul plantat in pamant atingea 21,9 cm (26 martie 2010), iar cel plantat in amestecul de namol activ cu pamant ajungea la 26 cm (1 aprilie 2010). Dupa aceasta zi proba de grau plantata in pamant a avut o crestere mai lenta, semn ca dezvoltarea speciei de grau avea sa inceteze.

Proba de grau plantata in pamant a incetat din crestere la data de 28 aprilie 2010, la 23,5 cm lungime, in timp ce graul plantat in amestecul de namol cu pamant a incetat din crestere la data de 11 aprilie, masurand 30 cm lungime.

15 martie 2010

Fig.12 - Grau plantat in pamant  Fig.13 - Grau plantat in amestec de pamant cu namol activ

Figura 1 Grafic cresterea in lungime a speciei de grau (Triticum aestivum) plantata in amestecul de pamant cu namol activ

Comparativ cu cealalta proba de grau, proba de grau plantata in amestecul de namol activ cu pamant a avut o crestere in lungime mai buna, frunzele au fost mai groase si mai bine dezvoltate.

2. Probele de arpagic (Allium schoenoprasum)

Cea de-a doua specie vegetala luata in studiu este arpagicul (Allium schoenoprasum). Probele de arpagic au fost puse in data de 18 martie 2010. Probele de arpagic au fost plantate in acelasi mod ca si cele de grau, si anume in trei ghivece cu compozitie diferita. In primul ghiveci arpagicul a fost plantat in sol simplu, in cel de-al doilea in amestec de namol activ rezultat in urma epurarii apei, la Statia de Epurare Constanta Sud cu sol, iar in cel de-al treilea a fost pus doar in namol activ. Nu s-a semnalat nicio crestere in lungime pentru arpagicul plantat in namol activ, insa pentru celelalte doua specii cresterea a fost semnificativa. Astfel, la data de 23 martie 2010, am constatat o crestere de 3,9 cm pentru cel plantat in amestec, la o diferenta de 1,4 cm de cea de-a doua proba, care avea o lungime de 2,5 cm. Crestere probelor de arpagic s-a realizat in 48 de zile (Tabel 2).

Tabel 2. Cresterea in lungime a probelor de arpagic (Allium schoenoprasum)

(original)

Proba de arpagic (Allium schoenoprasum) plantat in pamant avea in data de 30 martie 2010 7,5 cm lungime, in timp ce arpagicul plantat in amestecu de pamant cu namol activ masura 12 cm. Toate probele de arpagic au beneficiat de aceeasi cantitate de apa (50ml), de conditii de lumina si temperatura optima pentru o dezvoltare rapida. Dupa 6 zile, pe data de 5 aprilie 2010 proba plantata in amestec avea 24 cm lungime, pentru ca in data de 15 aprilie sa ajunga la 37 cm. Proba de arpagic plantata in pamant atingea la data de 4 aprilie 2010, 11 cm lungimea. Dupa o saptamana, in data de 11 aprilie 2010 a ajuns la 15 cm, iar in data de 15 aprilie 2010 avea 16,8 cm, la o diferenta de 20,2 cm fata de arpagicul plantat in amestecul de pamant cu namol activ.

Figura 15. Cresterea in lungime a speciei de arpagic (Allium schoenoprasum)

plantata in pamant

La data de 23 aprilie proba de arpagic plantata in amestecul de namol activ cu pamant a ajuns la lungimea de 46,7 cm, o cifra comparativ cu cei 21 de cm pe care ii masura arpagicul plantat in pamant la aceeasi data. Dupa aceasta zi, ambele probe au avut o crestere mai lenta.

Fig. 17 Arpagicul plantat in pamant

(Foto original) - 9 aprilie 2010

Fig. 16 Arpagicul plantat in amestecul

de pamant cu namol activ

La data de 1 mai 2010 proba de arpagic plantata in amestecul de namol activ cu pamant masura 48,5 cm lungime. Dupa aceasta data nu s-a mai inregistrat nicio crestere in lungime pentru aceasta proba. Proba de arpagic plantata in pamant a incetat din crestere la data de 29 aprilie 2010, la lungimea de 23,3 cm.

Fig. 18 Cresterea in lungime a speciei de arpagic (Allium schoenoprasum) plantata in amestecul de pamant cu namol activ

Efectul namolului activ, rezultat din activitatea fluxului tehnologic la statia de epurare asupra probei de arpagic (Allium schoenoprasum) a fost unul pozitiv, constatandu-se o crestere in lungime semnificativa fata de proba de arpagic unde nu a fost namol activ.

3. Influenta namolului activ asupra speciilor luate in studiu

In urma studiului efectuat asupra dezvoltarii speciei de grau comun (Triticum aestivum) si a speciei de arpagic (Allium schoenoprasum) sub influenta namolului activ provenit in urma epurarii apei menajere, dar si industriale la Statia de Epurare Constanta Sud, am observat faptul ca probele unde s-a folosit namolul activ in combinatie cu sol provenit de la un teren agricol au avut o crestere in lungime mult mai mare fata de probele in care s-a folosit doar pamant.

Din statia de epurare rezulta mari cantitati de namol. Namolul, datorita continutului sau, este toxic si totodata poluant pentru mediul inconjurator. Utilizarea ca ingrasamant oricum nu se face direct, ci mai intai trebuie supus unui proces de conditionare ce poate cuprinde dezinfectie, adaugare de saruri de aluminiu si fier, var, cenusa, materiale de floculare, apoi deshidratare prin presa sau centrifuga.

Prima conditie in ceea ce priveste utilizarea namolului ca ingrasamant este aceea legata de continutul de componente nocive (metale grele si compusi chimici) astfel incat prezenta acestora sa nu afecteze solul intr-o maniera negativa.

In 3 ani, cantitatea de namol care va fi folosita ca ingrasamant agricol nu ar trebui sa depaseasca 5 t de substanta uscata pe hectar, daca probele de sol nu vor depasi pragurile de:

Plumb

Cadmiu

Crom

Cupru

Nichel

Mercur

Zinc

prevazute in Ordinul Comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 344/708/2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protectia mediului, in principal a solului, atunci cand namolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit in agricultura (monitorul Oficial nr. 959 din data de 19.10.2004). Acest lucru inseamna verificarea atat a namolului, cat si a solului pe care va fi folosit, in conformitate cu reglementarile in vigoare, prin analize si studii de specialitate.

Namolul provenit din epurarea apelor uzate are un continut de apa de 97%. Prin centrifugare sau presare continutul de apa poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare este o preconditie pentru un transport econom si o posibila eliminare.

In cazul folosirii namolului uscat in agricultura, acesta necesita un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a se asigura o depozitare in silozuri si faptul ca namolul nu va fermenta. In anumite cazuri poate fi utilizat insa si namolul in stare lichida, caz in care trebuiesc utilizate utilaje speciale de injectare in sol; aceasta se va face tot in urma unor studii de specialitate.

Pentru namolurile care nu corspund din punct de vedere calitativ utilizarii in agricultura, datorita depasirii concentratiilor de substante nocive vor fi utilizate alternative cum ar fi coincinerarea in fabricile de ciment. Aceasta alternatica tehnica necesita o anumita valoare calorica si implicit un proces de uscare prealabila.

O practica larg raspandita in trecut si din fericire abandonata dupa indelungi scandaluri a fost deversarea in ocean a namolului provenit din statii de epurare a apelor.