Caracteristicile geologice, pedologice, hidrologice si climatice determina particularitatile floristice si faunistice din judetul Arad; astfel particularitatile floristice sunt puse in evidenta atat de catre specii rare, cat si de elementele termofile, meridionale, prezente intr-un numar remarcabil 20,1%, conferind vegetatiei, o nuanta mozaicata, specifica, motiv pentru care flora judetului se incadreaza in Provincia Est-Carpatica, Districtul Codru-Zarand-Trascau si a Tinutului Campiei de Vest.
Vegetatia se caracterizeaza prin predominarea formatiunilor zonale de silvostepa (asociat, pe suprafete mici, chiar de stepa si forestiere), a celor azonale de lunca si prin puternica transformare antropica a vegetatiei naturale; numai 44% din teritoriul judetului este ocupat de o vegetatie naturala propriu-zisa, sau foarte putin transformata (aici se include fondul forestier, pasunile si fanetele), restul 56% fiind transformata foarte mult prin inlocuirea ei cu vegetatie de cultura 48% din totalul judetului sau alte folosinte ale terenului.
Vegetatia forestiera (26% din suprafata judetului) ocupa suprafete mai mari in zona montana si in dealurile piemontane. Se recunosc urmatoarele grupe de formatiuni: carpineto-fagete, goruneto-carpinete (care impreuna ocupa cele mai mari suprafete forestiere), gorunete cu horsti, goruneto-cerete, garniteto-cerete, goruneto-fagete, precum si asociatii de pajisti secundare pe locul fostelor paduri defrisate.
Vegetatia de silvostepa si chiar de stepa in extremitatea vestica a campiei Aradului se caracterizeaza prin predominarea formatiunilor ierboase, intalnindu-se insa rar si palcuri de vegetatie lemnoasa. Pajistile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de saraturi si cele stepizate sunt restranse in urma extinderii suprafetelor arabile.
Vegetatia azonala de lunca, cu caracter hidrofil si mezofil este alcatuita dintr-o serie de specii ierboase si lemnoase caracteristice (salcii, plop, anin). Pe unele suprafete lacustre cresc nufarul alb si galben.
Fauna se incadreaza ca si flora in subregiunea euro-siberiana, subprovincia carpatica, intalnindu-se grupari faunistice specifice stepei si silvostepei, padurilor subxerofile de cer si garnita, padurilor mezofile in care predomina gorunul, a celor de fag, precum si fauna acvatica. Dupa cum se observa, fauna judetului apartine unor asociatii specifice marilor trepte ale reliefului si in acest context se repartizeaza geografic in legatura directa cu principalele etaje ale vegetatiei.
In zona de stepa si de silvostepa se remarca prezenta rozatoarelor, dintre pasari: dropia si prepelita,in padurile subxerofile: chitcanul de camp, fazanul, soparla cenusie, in cele mezofile: lupul, vulpea, mistretul, pisica salbatica, sturzul, iar in padurile de fag, stejar se intalnesc: ursul, cerbul, jderul de padure, veverita, ierunca, sitarul, broasca bruna etc.
Ihtiofauna sectoarelor de campie ale raurilor mari cuprinde zonele mrenei si ale crapului, iar raurile mici zona cleanului si cea a bibanului.
La nivelul judetului poluarea ocupa cote sub nivelul mediu pe tara. Nu sunt observate degradari ingrijoratoare ale florei si faunei datorita modificarii parametrilor de mediu.
Datorita procesului intens de antropizare, datorita cultivarii excesive a unor suprafete de pajisti naturale amplasate pe soluri halomorfe se observa disparitia dropiei-Otis tarda, din zona comunelor Socodor, Pilu, Varsand, Zerind, Iermata Neagra, cauzata si de amploarea luata de braconajul exercitat asupra acestei specii, din ultimele doua decenii. Conform observatiilor de teren, efectuate de personalul de specialitate din cadrul APM Arad, in cursul anului 2008, in zonele sus amintite nu s-a semnalat dropia - Otis tarda.
In urma procesului de eutrofizare au fost afectate o serie de specii de pe teritoriul judetului:
v Crinul de balta - Butonus aaaaaaa umbellatus
v Mlastinita - Epipactus palustris
v Laptele cainelui -Euphorbiaaaaaaa cyparissias
v Rachitan - Lytbnum salicarnia
v Nufarul alb - Nymphaea alba
v Nufarul galben - Nuphar luteum
v Stupinita - Platanthera bifolia
v Broscarita - Potamogeton natans
v Sageata apei - Sagitariaaaaaaaaa sagitifolies
v Pestisoara - Salnivia natans
v Jales de mlastina - Stachysaaaaa palustris
v Otratelul de balta - Utriculia natans
v Starcul rosu - Ardea purpurea
v Carsteiul de camp - Carex carex
v Soimul de seara - Falcoaaaaaaaa vespertinus
v Linul - Tinca tinca
Un rol perturbator in cadrul ecosistemelor il are si seceta, care favorizeaza producerea incendiilor, secarea unor balti, a raurilor cu cursuri temporare, dar si uscarea vegetatiei in special a coniferelor care au o rezistenta mai scazuta la seceta.
Un alt factor cu rol destabilizator il au si zapezile abundente, care duc la degradarea speciilor arbustive asa cum s-a intamplat in Rezervatia Botanica "Dosul Laurului " din comuna Gurahont, sat Zimbru - administrata de Ocolul Silvic Gurahont.
Contextul national privind necesitatea implementarii retelei ecologice europene " Natura 2000"
Romania, are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza in parte conditiilor fizico-geografice, care includ munti, campii, retele hidrografice majore, zone umede si unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei - Delta Dunarii.
De asemenea, datorita pozitiei geografice a Romaniei, flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest.
Pe teritoriul Romaniei se reunesc 5 regiuni biogeografice - alpina, pontica continentala panonica, stepica, dintre care doua: cea stepica si cea pontica introduc in zestrea Uniunii Europene tipuri valoroase de habitate.
Romania are numeroase valori naturale, demne de a fi protejate. Tara noastra este gazda unor tipuri unice de habitate: de la paduri mature cvasivirgine, pajisti si stepe bogate in specii floristice, la mlastini intinse, turbarii; de asemenea lantul Carpatic reprezinta un areal vital pentru carnivorele mari, gazduind cea mai bogata si numeroasa populatie de astfel de specii si anume ras, lup (foto 13 - anexa) , pisica salbatica, urs.
Cadrul legislativ al implementarii retelei ecologice europene " Natura 2000"
In ultimele decenii, odata cu intensificarea activitatilor umane si dezvoltarea economica si a infrastructurii in mediul urban dar si in mediul rural, s-a creat o presiune uriasa asupra biodiversitatii in special in ceea ce priveste reducerea habitatelor naturale ale mai multor specii din flora si fauna salbatica. Prin recunoasterea acestui pericol, s-au elaborat doua Directive de importanta deosebita pentru protejarea naturii in toate statele membre ale Uniunii Europene:
v Directiva privind pasarile, emisa in 2 aprilie 1979 (79/402/EEC) a fost primul act legislativ menit sa protejeze speciile de pasari si mediile lor naturale (foto 14 - anexa);
v Directiva privind habitatele, emisa in 21 mai 1992(92/43/EEC).
Implementarea acestor directive a dus la formarea retelei ecologice Natura 2000, compusa din asa numitele "situri" desemnate pe criterii pur stiintifice de catre o comisie special infiintata, formata din oameni de stiinta din mai multe domenii de activitate (geologi, geografi, biologi, ornitologi, herpetologi).
Prevederile Directivelor Europene
privind pasarile si habitatele constituie principalele
reglementari in acest domeniu, fiind necesara cunoasterea lor de
catre orice factor afectat de infiintarea si gestionarea unor
"situri" apartinand retelei ecologice "Natura
Obiectivul retelei ecologice "Natura
Programul de implementare al retelei ecologice
europene "Natura
-beneficii:
etichetarea unor produse naturale (cas, miere,etc.) dintr-o zona Natura 2000;
sprijin pentru accesarea
fondurilor de
- crearea de locuri de munca ;
- venituri suplimentare prin promovarea ecoturismului in siturile Natura 2000;
sustinerea programelor de educatie privind conservarea naturii.
-obligatii:
adoptarea unor masuri pentru conservarea speciilor si habitatelor;, - utilizatorii de terenuri trebuie sa asigure mentinerea habitatelor si a speciilor prin masuri de management adecvate, de lunga durata.
Oportunitatile retelei Natura 2000 pe domenii de activitate sunt:
v Silvicultura
atragerea finantarilor speciale pentru gestionarea padurilor cuprinse in situri Natura 2000;
v Vanatoarea si pescuitul
- sunt permise vanatoarea si pescuitul cu conditia ca siturile Natura 2000 sa-si pastreze obiectul conservarii;
- pot fi utilizate proiecte cum ar fi realizarea unor bazine piscicole.
v Turismul
- utilizarea pentru odihna si recreere a cadrului zonelor Natura 2000;
- obtinerea de venituri din ecoturism.
v Agricultura
- sprijinirea dezvoltarii economiei rurale prin furnizarea unei surse de venit pentru administratorii de terenuri in cazul in care pe teren exista specii si habitate de importanta comunitara, pentru a caror conservare se impune respectarea anumitor reguli;
- proprietarii de terenuri extravilane situate in arii naturale protejate supuse unor restrictii de utilizare, conform legislatiei specifice in domeniu, sunt scutiti de plata impozitului pe teren.
v Oportunitati economice semnificative
- cresterea vanzarilor produselor naturale,
- cresterea numarului angajatilor din mediul rural,
- posibilitatea unei diversificari a activitatilor economice si a investitiilor,
- atragerea de fonduri pentru agricultura din partea Uniunii Europene.
La nivelul Judetului Arad siturile de importanta comunitara si ariile de protectie speciala avifaunistica sunt cele care se regasesc la subcapitolul 6.3.3.
In conformitate cu anexele din Legea 57/2007 modificata prin OUG 154/2008 s-au identificat pe raza judetului Arad urmatoarele tipuri de habitate, de importanta nationala:
-pajisti saraturate continentale;
-pajisti uscate;
-pajisti cu altitudine joasa;
-grote neexploatate turistic;
-pasuni impadurite;
-paduri tip Asperulo- Fagetum;
-paduri cu stejar pedunculat;
-paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior;
-paduri panonice cu Qercus petraea si Carpinus betulus;
-paduri panonice cu Quercus pubescens;
-galerii cu Salix alba si Populus alba (foto 15 - anexa);
-paduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros.
In conformitate cu directivele europene, respectiv Directiva Habitate 92/43/CEE, habitatele de importanta internationala, identificate la nivelul judetului Arad sunt:
-cod: 6110* comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-sledion albi;
-cod: 6150 pajisti boreale si alpine pe substrat silicios;
-cod: 8220 versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase;
-cod: 9130 paduri de fag de tip Asperulo - Fagetum;
-cod: 9160 paduri subatlantice si medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli;
-cod: 9180* paduri de Tilio- Acerion pe versanti abrubti grohotisuri si ravene;
-cod: 91E0* paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno Padion, Alnio incane, Silicion albae);
-cod: 91V0 paduri dacice de fag;
-cod: 91M0 paduri balcano panonice de cer si gorun;
-cod: 9110 paduri de fag de tip Luzulo- Fagetum (foto 16 - anexa);
-cod: 9170 paduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum;
-cod: 91L0 paduri ilirice de stejar cu carpen;
-cod: 91Y0 paduri dacice de stejar si carpen;
-cod:3130 ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/ sau Isoëto Nanojuncetea;
-cod: 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition;
-cod: 3160 Lacuri distrofice si iazuri;
-cod: 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention;
-cod: 40A0 tufarisuri subcontinentale peri panonice;
-cod: 6430 comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor pana la cel montan si alpin;
-cod: 6440 pajisti aluviale din Cnidion dubii;
-cod:6510 pajisti de altitudine joasa;
-cod: 91F0 paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus leaevis, Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri;
-cod: 92A0 zavoaie cu Salix alba si Populus alba;
-cod: 1530* pajisti si mlastini statatoare panonice si ponto sarmatice;
Suprafata totala a siturilor propuse conform Directivei Habitate 92/43/CEE, insumeaza 79435,1 ha pe raza judetelor Arad, Bihor, Hunedoara si Timis.
Flora
Prin pozitia geografica si prin caracteristicile sale, judetul Arad dispune de un potential ecologic variat, exprimat mai ales prin invelisul biotic.
In zona de silvostepa vegetatia naturala ocupa suprafete restranse datorita activitatii antropice de extindere a culturilor agricole.
Pajistile secundare sunt cele alcatuite din paiusuri - Festuca sulcata, Festuca pseudovina, Festuca valesiaca, pelinita - Artemisia austriaca, barboasa - Botriochloa ischaemum, sadina - Chrysopogon gryllus etc.
Zona padurilor de foioase ocupa Dealurile Lipovei, Depresiunea Gurahont si versantii sudici ai Muntilor Codru-Moma. In cuprinsul acestora intalnim paduri de cer - Quercus cerris si garnita - Quercus frainetto, ce alterneaza cu anumite culturi agricole si pajisti secundare cu paiusuri si Cephalarea transsilvanica.
La limita cu etajul padurilor de foioase in lunca Teuzului se dezvolta pe suprafete restranse paduri de cer - Quercus cerris in amestec cu gorun - Quercus petraea.
Etajul
padurilor de foioase este prezent de la altitudini de peste
Fragmentarea acestor paduri lasa loc dezvoltarii unor pajisti secundare in a caror compozitie floristica intra paiusuri - Festuca sp. si iarba vantului - Agrostis tenuis.
Vegetatia intrazonala si zonala In luncile raurilor este prezenta o vegetatie specifica alcatuita din paduri de stejar in amestec cu frasin, ulm, pajisti de iarba moale, (Agrostis stolonifera), coada vulpii (Alopecurus pratensis) si pir (Agropyron repens) ce alterneaza cu terenurile agricole. Local apar asociatii de saratura.
Distributia vegetatiei
Unitati zonale pe altitudine:
Pajisti montane de paius rosu, iarba vantului si taposica;
Paduri montane de fag;
Pajisti secundare colinare de iarba vantului, paius rosu si terenuri agricole;
Paduri de gorun si gorun cu carpen;
Paduri de amestec cu specii de stejar si alte foioase (sleauri) in complex cu paduri de gorun sau stejar;
Paduri de gorun cu cer.
Unitati zonale pe latitudine:
Terenuri agricole si pajisti secundare;
Paduri de cer si garnita;
Paduri de stejar brumariu cu artar tataresc si paduri de stejar pufos;
Terenuri agricole si pajisti puternic modificate cu paiusuri, colilie, in silvostepa.
Unitati intrazonale si azonale:
Paduri de stejar de depresiuni, terase si piemonturi;
Complex de pajisti de paiusul oilor sau iarba de saratura pe soluri slab-mediu salinizate;
Terenuri agricole, pajisti de iarba moale si paduri de anin negru, in luncile din regiunea de deal;
Paduri de stejar, frasin,
Terenuri agricole si pajisti de iarba moale si paduri de anin negru, in luncile din regiunea din campie:
a) cu frecventa mare a asociatiei Poetum silvicolae si a subasociatiei cu specii de Trifolium si Medicago in cadrul asociatiei Alopecuretum pretense;
b) cu frecventa mare a asociatiilor Poeto-Festucetum, Agrostideto-Festucetum;
Paduri extrazonale de stejar pufos;
Tufarisuri de liliac transilvanean.
Specii din flora salbatica de importanta
internationala, conform Directivei Habitate 92/43/CEE si Directivei
Pasari 79/403/CEE,
identificate in judetul
- cod: 4081 Cirsium brachycephalum,
- cod: 1866 Galanthus nivalis,
- cod: 1725 Lindernia procumbens,
- cod: 2059 Salvinia natans,
- cod: 2165 Trapa natans.
Specii din flora salbatica de importanta
nationala, identificate in judetul
- Acer tataricum,
- Adonis aestivalis (foto 17 - anexa),
- Adonis vernalis,
- Agrostemma githago,
- Allium ursinum,
- Alnus glutinosa,
- Apaseris foetida,
- Aris tolochia pallida,
- Arum maculatum,
- Asarum europaeum,
- Asplenium rutamuraria,
- Asplenium scolopendrium,
- Asplenium septentrionale,
- Asplenium trichomanes,
- Atropa belladonna,
- Blechnum spicant,
- Carex liparocarpos,
- Caledula oficinalis,
- Cephalanthera longifolia,
- Ceterach officinarum ssp officinarum,
- Chenopodium rubrum,
- Clematis vitalba,
- Colchicum autumnale,
- Cystopteris fragilis,
- Dactyloriza sambucia,
- Daphne mezereum,
- Dianthus carthusianorum,
- Elatine alsinastrum,
- Elatine triandra,
- Epipactis helleborine,
- Erithronium dens-canis,
- Euonymus europeaus,
- Festuca valesiaca,
- Frittilaria orientalis,
- Gallium odoratum,
- Gladiolus imbricatus,
- Gymnadenia conopsea,
- Hepatica nobilis,
- Hieracium praealtum ssp bauhinia,
- Hupersia selago,
- Hyoscyamus negir,
- Juniperus communis ssp communis,
- Lathyrus vernus,
- Leucanthemella serotina,
- Leucajum aestivum,
- Lillium martagon,
- Listera ovata,
- Lotus angustissimus,
- Lunaria ridiviva,
- Lysimachia nummularia,
- Menyanthes trifoliate,
- Najas minor,
- Neattia nidus-avis,
- Nymphea alba,
- Narcisus stelatus,
- Onosma arenaria,
- Orchis militaris,
- Paeonia officinalis,
- Platanthera chlorantha,
- Papaver sominferum,
-Teucedanum oreaselinum,
- Platanthera bifolia,
- Poa nemoralis,
- Ranunculus flamula,
- Rorippa islandica,
- Rumex aquaticus,
- Ruscus hipoglossum (foto 18 - anexa),
- Scilla autumnalis,
- Salix purpurea,
- Sanicua europaea,
- Sedum caespitosum,
- Seslelia rigida ssp. Rigida,
- Silene nutans,
- Silene nutans ssp. Dubia,
- Stratiotes aloides,
- Tamus communis,
- Trifolium angulatum,
- Typha laxmannii,
- Utricularia vulgaris,
- Vaccaria hispanica,
- Vitis vinifera ssp sylvestris,
- Waldsteinia geoides,
- Wolffia arrhiza.
Arbori, arbusti si subarbusti identificati in decursul anului 2008 in judetul Arad:
Afin - Vaccinum myrtillus,
Agris - Ribes-uva-crispa,
Alun - Corylus avellana,
Alun turcesc - Corylus colurna,
Anin alb - Alnus icana,
Anin de munte - Alnus viridis,
Anin negru - Alnus glutinosa,
Artar american - Acer negundo,
Artar tataresc - Acer tataricum,
Brad - Abies alba,
Castan bun - Castanea sativa,
Castan salbatic - Aesculus aa hippocastanum,
Calin - Viburnum opulus,
Catina alba - Hippohae rhamnoides,
Cer - Querqus cerris,
Cetina de negi - Juniperus sabina,
Cires - Cerasus avium,
Coacaz rosu - Ribes rubrum,
Corn - Cornus mas,
Dracila - Berberis vulgaris,
Drobita - Genesta tinctoria,
Dud alb - Morus alba,
Dud negru - Morus nigra,
Fag - Fagus sylvatica,
Frasin - Fraxinus excelsior,
Garnita - Querqus frainetto,
Ghimpe - Ruscus aculeatus,
Gorun - Querqus petraea,
Iasomie - Jasminum officinale,
Iasomie de padure - Philadelphus coronarius,
Ienupar - Juniperus communis,
Jneapan - Pinus mugo,
Jugastru - Acer campestre,
Lemn cainesc - Ligustrum vulgare,
Lemn dulce - Glycyrrhiza echinata,
Liliac transilvanen - Syringa josikaea,
Maces - Rosa canina (foto 19 - anexa),
Maces de munte - Rosa pendulina,
Malin - Padus avium,
Mar paduret - Malus silvestris,
Maturi - Sarothamus scoparius,
Merisor de munte - Vaccinium vitis-idaea,
Mesteacan - Betula pendula,
Migdal - Amygdalus communis,
Molid - Picea abies,
Mur - Rubus fruticosus,
Mur de miriste - Rubus caesius,
Nuc - Junglas regia,
Nuc negru - Junglas nigra,
Otetar - Rhus typhina,
Paltin de camp - Acer platanoides,
Paltin de munte - Acer pseudo-platanoides,
Paliur - Paliurus spina-christi,
Par paduret - Pyrus pyrastes,
Pin - Pinus sylvestris,
Plop alb - Populus alba,
Plop negru - Populus nigra,
Plop tremurator - Populus tremura,
Porumbar - Prunus spinosa,
Rachita - Salix viminalis,
Rachita rosie - Salix purpurea,
Rachitele - Vaccinium oxycoccos,
Salcie - Salix alba,
Salcie capreasca - Salix capreea,
Salcie pletoasa - Salix babylonica,
Salcam - Robinia pseudacacia,
Scorus de deal - Sorbus domestica,
Scorus de munte - Sorbus aucuparia,
Scumpie - Cotinus cogygria,
Soc - Sambucus nigra,
Stejar - Qercus robur ,
Stejar brumariu - Quercus pedunculiflora,
Stejar rosu - Quercus rubra,
Tei argintiu - Tilia tomentosa,
Tei cu frunza mare - Tilia platyphillos,
Tei pucios - Tilia cordata,
Tisa - Taxus bacata,
Ulm de camp - Ulmus minor,
Ulm de munte - Ulmus glabra,
Velnis - Ulmus laevis,
Verigariu - Rhamus catharticus-Poama ciinelui,
Vita de Canada - Parthenocissus quiquefolia,
Vita salbatica - Vitis sylvestris,
Zmeur - Rubus idalus,
Zalog, Rachita puturoasa, Salcie salbatica - Salix cinerea,
Zimbru - Pinus cembra,
Zada - Larix decidua .
Fauna
Odata cu aderarea Romaniei
Pasari
din Anexa
-cod:A293-Acrocephalusamelanopogon,
- cod:A229-Alcedo atthis,
- cod:A255-Anthus campestris,
- cod:A091-Aquila chrysaetos,
- cod:A089-Aquila pomarina,
- cod:A404-Aquila heliaca,
- cod:A029-Ardea purpurea,
- cod:A024-Ardeola ralloides,
- cod:A222-Asio flammeus,
- cod:A060-Aythya nyroca,
- cod:A104-Bonasa bonasia,
- cod:A021-Botaurus stellaris,
- cod:A215-Bubo bubo,
- cod:A403-Buteo rufinus,
- cod:A224-Caprimulgus europaeus,
- cod:A196-Childonias hibridus,
- cod:A197-Childonias niger,
- cod:A031-Ciconia ciconia,
- cod:A030-Ciconia nigra,
- cod:A081-Circus aeruginosus,
- cod:A080-Circaetus gallicus,
- cod:A082-Circus cyaneus,
- cod:A084-Circus pygargus,
- cod:A231-Coracias garrulus,
- cod:A122-Crex crex,
- cod:A239-Dendrocopos leucotos,
- cod:A238-Dendrocopos medius,
- cod:A429-Dendrocopos siriacus,
- cod:A236-Dryocopus martius,
- cod:A027-Egretta alba,
- cod:A026-Egretta garzettaaaaaaaaaaaa (foto 20 -anexa),
- cod:A098-Falco columbarius,
- cod:A511-Falco cherrug ,
- cod:A103-Falco peregrinus,
- cod:A097-Falco vespertinus,
- cod:A321-Ficedula albicollis,
- cod:A320-Ficedula parva,
- cod:A002-Gavia arctica,
- cod:A001-Gavia stellata,
- cod:A127-Grus grus,
- cod:A075-Haliaeetus albicilla,
- cod:A092-Hieraaetus pennatus,
- cod:A131-Himantopusahimantopus,
- cod:A022-Ixobrychus minutus,
- cod:A339-Lanius minor,
- cod:A338-Lanius collurio,
- cod:A176-Larus melanocephalus,
- cod:A246-Lullula arborea,
- cod:A068-Mergus albellus,
- cod:A073-Milvus migrans,
- cod:A023-Nycticorax nycticorax,
- cod:A094-Pandion haliaetus,
- cod:A072-Pernis apivorus,
- cod:A151-Philomochus pugnax,
- cod:A393-Phalacrocoraxapygmeus,
- cod:A234-Picus canus,
- cod:A034-Platalea leucorodia,
- cod:A032-Plegadis falcinellus,
- cod:A140-Pluvialis apricaria,
- cod:A120-Poryana parv,
- cod:A119-Porzana parzna,
- cod:A132-Recurvirastra avosetta,
- cod:A307-Sylvia nisoria,
- cod:A193-Sterna hirundo,
- cod:A220-Strix uralensis,
- cod:A166-Tringa glareola.
Pasari care au fost semnalate pe teritoriul judetului Arad conform anexelor Ordonantei 57/2007, modificata prin OUG 154/2008:
Podiceps cristatus l - Corcodelul mare,
Podiceps griseigenaena bodd - Corcodelul cu gat rosu,
Podiceps nigricollis brehm - Corcodelul cu gat negru,
Podiceps ruficollis pall - Corcodelul mic,
Ardea cinerea l - Starc cenusiu,
Ardea purpurea l - Starc rosu,
Egretta garzetta l - Egreta mica,
Ardeola ralloides scop. - Starc galben,
Nycticorax Nycticorax l - Starc de noapte,
Ixobrychus minutus l - Starc pitic,
Ciconia ciconia l - Barza alba,
Ciconia nigra l - Barza neagra,
Anser anser l - Gasca mare,
Anas platyrhynchos l - Rata mare (foto 21 - anexa),
Anas strepera l - Rata pestrita,
Anas querquedula l - Rata caraitoare,
Larus ridibundus l - Pescarusul razator,
Chlidonias niger l - Chirighita neagra,
Charadrius dubius scop.- Prundaras de rau,
Vanelus vanellus l. - Nagat,
Limosa limosa bress - Sitar de mal,
Tringa hypoteucos l. - Fluierar de munte,
Otis tarda l. - Dropia ( in 2005, 2006, 2007, 2008 nu s-a observat aceasta specie),
Fulica atra l. - Lisita,
Gallinula chloropus l. - Gainusa de balta,
Crex crex l. - Carstei de camp,
Porzana porzana l. - Crestet pestrit,
Porzana parva scop. - Crestet mijlociu,
Rallus aquaticus l. - Carstei de balta,
Lyrurus tetrix l. - Cocosul de mesteacan,
Perdix perdix l. - Potarniche,
Coturnix coturnix l. - Prepelita,
Phaseanus colchicus l. - Fazan,
Columba palumbus l. - Porumbel gulerat,
Columba oenas l. - Porumbel de scorbura,
Streptopelia decaoeto friv - Gugustiuc,
Streptopelia turtur l. - Turturica,
Aquila heliaca sav. - Acvila de camp,
Aquila pomarina brehm. - Acvila tipatoare mica,
Accipiter gentilis l. - Uliu porumbar,
Accipiter brevipes sav. - Uliu cu picioare scurte,
Buteo buteo l. - Sorecar comun,
Circus aeruginosus l. - Erete de stuf,
Milvus milvus l. - Gaie rosie,
Hieraatus penuatus l - Acvila pitica,
Cercaetus gallieus - Serpar,
Pernis apivorus l. - Viespar,
Falco peregrinus - Soim calator,
Falco subbuteo l. - Soimul randunelelor,
Falco tinnunculus l. - Vanturel,
Falco naumanni fteis - Vanturel mic,
Falco vespertinus l. - Soimulet de seara,
Falco cherrung gray. - Soim dunarean,
Asio otus l. - Ciuf de padure,
Strix aluco l. - Huhurez mic,
Atene noctua scop. - Cucuvea,
Otus scop l. - Ciuf pitic,
Tyto alba guttata - Striga,
Cuculus canorus l. - Cuc,
Dendrocopos major l. - Ciocanitoarea pestrita mare,
Dendrocopos meduis l. - Ciocanitoarea pestrita mijlocie,
Dendrocopos minor l. - Ciocanitoarea pestrita mica,
Dendrocopos syriacus ehre.- Ciocanitoarea pestrita de gradina,
Picus viridis l. - Ciocanitoarea verde,
Picus cauns gmel. - Ciocanitoarea sura,
Dryocopus martuis l. - Ciocanitoare neagra,
Jynx torquila l. - Capantortura,
Caprimulgus europeaus l. - Caprimulg,
Apus apus l. - Drepnea neagra,
Coracias garrulus l. - Dumbraveanca,
Merops apiaster l - Prigoria,
Alecedo atthis l. - Pescarus albastru,
Upupa epops l.- Pupaza,
Muscicapa striata pall. - Muscar sur,
Fricedula albicollis temm.- Muscar gulerat,
Sylvia communis lath. - Silvia de camp,
Sylvia atricapila l. - Silvia cu cap negru,
Sylvia nisoria bechs - Silvia porumbaca,
Sylvia curruca l. - Silvia mica,
Acrocephalus arundinaceus l. - Lacar mare,
Acrocephalus scirpaceus herm. - Lacar mic,
Acrocephalus schoenobaenus l. - Lacar de rogoz,
Acrocephalus palusris bechs. - Lacar de stuf,
Locustella luscinicoides savi. - Greusel de stuf,
Locustella fluviatilis wolf. - Greusel de zavoi,
Lusciniola melanogopon tem. - Privighetoare de balta,
Hippolais icterina vieil. - Frunzarita comuna,
Hippolais pallida hemm/egr - Frunzarita cenusie,
Phylloscopus collybita vieil - Pitulice mica,
Phylloscopus sibilatrix bech. - Pitulice sfaraitoare,
Phylloscopus trochilus l. - Pitulice fluieratoare,
Turdus merula l. - Mierla,
Turdus philomelos brehm. - Sturz cantator,
Oenanthe oenanthe l. - Pietrar mediteranean,
Saxicola rubetra l. - Maracinar sur,
Saxicola torquata l. - Maracinar negru,
Luscinia megarhynchos brehm.- Privighetoare,
Luscinia luscinia l. - Privighetoare de zavoi,
Phoenicurus phoenicurus l. - Codros de gradina,
Erithacus rusecula l. - Macaleanu,
Cinculus cinculus l. - Mierla de apa,
Lanuis collurio l. - Sfrancioc rosiatic,
Lanuis minor gmel. - Sfrancioc mic,
Parus major l. - Pitigoi mare (foto 22 -anexa),
Parus caeruleus l. - Pitigoi cu cap albastru,
Parus palustris l. - Pitigoi sur,
Parus montanus bold - Pitigoi de munte,
Aegathalos caudatus l. - Pitigoi codat,
Remiz pendulinus l. - Pitigoi pungat,
Hirundo rustica l. - Randunica,
Riparia riparia l. - Lastun de mal,
Delichon urbica l. - Lastun de casa,
Sitta europaea l. - Ticlean,
Certhia familiaris l. - Cojoaica de padure,
Fringila coelebs l. - Cinteza,
Cardueles cardueles l. - Sticlete,
Cardueles chloris l. - Florinte,
Coccothranstes coccothranstes l. - Botgros,
Emberiza citrinela l. - Presura galbena,
Emberiza cia l. - Presura de munte,
Emberiza hortulana l. - Presura de gradina,
Emberiza schoenielus l. - Presura de balta,
Miliaria calandra l. - Presura sura,
Passer domesticus l. - Vrabie de casa,
Passer hispaniolensis tem. - Vrabie negricioasa,
Passer montanus l. - Vrabie de camp,
Alauda arvensis l. - Ciocarlie de camp,
Galerida cristata l. - Ciocarlan,
Motacilla alba l. - Codobatura,
Motacilla cinerea tunst. - Codobatura de munte,
Montacila flava l. - Codobatura galbena,
Montacila flava feldegg mich. - Codobatura cu cap negru,
Anthus campestris l. - Fasa de camp,
Anthus trivialis l. - Fasa de padure,
Oriolus oriolus l. - Grangur,
Garrulus glandaruis l. - Gaita,
Pica pica l. - Cotofana,
Corvus frugilegus l. - Cioara de semanatura,
Corvus cornix l. - Cioara griva,
Corvus monedula l. - Stancuta,
Corvus corax l. - Corb,
Turuns vsulgaris l. - Graur,
Coccothraustes coccothraustes l. - Botgros.
Specii de mamifere de importanta internationala, identificate pe teritoriul judetului Arad in cursul anului 2008, conform Directivei Habitate 92/43/CEE si Directivei Pasari 79/403/CEE
-cod:1352-Canis lupus,
-cod:2644-Capreolus capreolus,
-cod: 2645-Cervus elaphus,
-cod1339- Cricetus cricetus,
-cod: 2646-Dama dama,
-cod:1363-Felis silvestres,
-cod:1355-Lutra lutra,
-cod:1357-Martes martes,
-cod:1310-Minipterus schreibersi,
-cod:1324-Myotis myotis,
-cod:1314-Myotis daubentonii,
-cod:1341-Muscardinus avellanarius,
-cod:2632-Mustela erminea,
-cod:1317-Pipistrellus nathusii,
-cod:1326-Plecotus auritus,
-cod:1306-Rhinolophus blasii,
-cod:1305-Rhinolophus euryale,
-cod:1304-Rhinolophus ferrumequinum,
-cod:1303-Rhinolophus hipposideros,
-cod:1335-Spermophilus citellus.
Mamifere de interes national identificate conform anexelor Ordonantei 57/2007, modificata prin OUG 154/2008, pe teritoriul judetului Arad:
Ordinul insectivorelor
Familia TALPIDELOR - CARTITELOR
Cartita - Talpa europea,
Familia ERINACEIDELOR - ARICILOR
Ariciul - Erinaceus europaeusaaaaaaaaa ( foto 23 - anexa),
Familia SORICIDELOR - CHITCANILOR
Chitcanul - Sorex aranus,
Chitcanul de gradina - Crocidura minuta,
Chitcanul de camp - Crocidura leucodon,
Chitcanul de casa - Crocidura russula,
Chitcanul de apa - Veomys anomalus milleri,
Ordinul chiropterelor - liliecilor
Familia RHINOLOPHIDAE
Familia VESPERTILIONIDAE
Liliacul comun - Myotis myotis,
Liliacul urecheat - Plecotus auritus,
Ordinul carnivorelor - fissipedia
Familia PISICILOR FELIDELOR
Pisica salbatica - Felis silvestris,
Rasul - Lynx lynx,
Familia URSILOR URSIDELOR
Ursul - Ursus arctos,
Familia LUPILOR, CAINILOR -aaaaaaaa CANIDELOR
Lupul - Canis lupus,
Vulpea rosie - Vulpes vulpes crucigera (foto 24 - anexa),
Vulpea negricioasa - Vulpes melanogaster,
Familia JDERILOR - MUSTELIDELOR
Bursucul - Meles meles,
Jderul de piatra - Martes martes,
Dihorul de stepa - Putorius eversmanni,
Dihorul patat - Vormela peregusna,
Jderul de copac - Martes martes,
Nevastuica - Mustela nivalis,
Hermelina - Mustela erminea,
Nurca - Putorius lutreola,
Vidra - Lutra lutra,
Ordinul copitatelor - artiodactyla
Familia MISTRETILOR - SUIDELOR
Mistretul - Sus scrofa,
Familia CERBILOR - CERVIDELOR
Capriorul - Capreolus capreolus,
Cerbul lopatar - Dama dama,
Cerbul comun - Cervus elafus,
Ordinul rozatoarelor
Familia IEPURILOR LOPORIDELOR
Iepurele - Lepus europaeus,
Iepurele de camp - Lepus campensis,
Iepurele de vizuina - Oryctolagus cuniculus,
Familia VEVERITELOR SI Aaaaaaaaaaa POPANDAILOR
Veverita - Sciurus vulgaris,
Veverita rosiatica - Sciurus vulgaris fuscoater,
Veverita cafenie intunecata - Sciurus vulgaris carpathieus,
Popandaul - Citellus citellus,
Popandaul pestrit - Citellus suslica,
Familia SOARECILOR MURIDELOR
Soarecele de gradina - Mus musculus spicilegus,
Sobolanul de padure,
Guzganul - Rattus norvegicus,
Sobolanul de casa - Rattus rattus,
Soarecele de casa - Mus musculus,
Soarecele de padure - Arodemus sylvaticus,
Soarecele pitic - Micromys minutus,
Familia SOARECILOR SCURMATORI - MICRTIDELOR
Soareci de camp - Microtus arvalis,
Bizamul - Ondatra zibethica,
Soarecele rosu scurmator - Clethrionomys glareolus,
Soarecele de camp - Microtus angularis,
Soarecele subpamantean - Pitymys subterraneus,
Familia PIRSILOR -MUSCARDINIDELOR
Parsul de stejar - Eliomys quercinus,
Parsul rosu de alun - Muscardinus avellanarius,
Familia TINCILOR PAMANTULUIaaaaaa SPALACIDELOR
Popandaul - Citellus citellus,
Familia HIRCIOGILOR CRICITIDELOR
Harciogul - Cricetus cricetusaaaaaaaaaa.
Specii de Amfibieni de interes international identificate pe teritoriul judetului Arad in anul 2008, conform Directivei Habitate 92/43/CEE si Directivei Pasari 79/403/CEE
- cod:2361-Bufo bufo,
- cod:1201-Bufo viridis,
- cod:1188-Bombina bombina,
- cod:1193-Bombina variegata,
- cod:1220-Emys orbicularis,
- cod:1203-Hyla arborea,
- cod:1197-Pelobates fuscus,
- cod:1209-Rana dalmatina,
- cod:1213-Rana temporeria,
- cod:2351-Salamandra salamandra (foto 25 - anexa),
- cod:2353-Triturus alpestris,
- cod:2357-Triturus vulgaris,
- cod:1166-Triturus cristatus,
- cod:1993-Triturus dobrogicus,
- cod:4008-Triturus vulgaris ampelensis.
Specii de Amfibieni de interes national, conform anexelor Ordonanta 57/ 2007, modificata prin OUG 154/2008, identificate pe teritoriul judetului Arad in anul 2008:
Ordinul anurelor
Familia RANIDELOR
Rana ridibunda - broasca de balta,
Rana esculenta - broasca verde,
Rana avalis - broasca de mlastina,
Rana temporaria - broasca rosiatica,
Rana dalmatina - broasca de padure,
Familia HYLIDELOR - BROTACEILOR
Hyla arborea - brotacelul,
Familia PELOBATIDELORaaaaaaaaaaaa BROASTELOR GHEBOASE
Pelobates fuscus - broasca de camp,
Pelobates syriacus - broasca de pamant,
Familia DISCOGLOSSIDELOR - BUHAII DE BALTA
Bombina bombina - broasca raioasa,
Bombina variegata - buhai de balta cu burta galbena,
Ordinul testudinelor
Familia EMYDIDELOR
Emys orbicularis - testoasa de balta.
Specii de Reptile de interes international identificate pe teritoriul judetului Arad in anul 2008, conform Directivei Habitate 92/43/CEE si Directivei Pasari 79/403/CEE
- cod:2432-Anguis fragilis,
- cod:1283-Coranella austriaca,
- cod:1281-Elaphe longissima,
- cod:1261-Lacerta agilis,
- cod:1263-Lacerta viridis,
- cod:2469-Natrix natrix,
- cod:1292-Natrix tessellata,
- cod1256- Podarcis muralis,
- cod:1295-Vipera amnodytes,
- cod:2473-Vipera berus.
Specii de Reptile de interes national, conform anexelor Ordonanta 57/ 2007, modificata prin OUG 154/2008, identificate pe teritoriul judetului Arad in anul 2008:
Ordinul squamatelor - serpii si soparlele
Familia LACERTIDELOR - soparlelor
Gusterul - Lacerta viridis,
Soparla de camp - Lacerta agilis,
Soparla de ziduri - Lacerta muralis,
Soparla de munte - Lacerta vivipara,
Familia ANGUIDELOR
Sarpele orb - Anguis fragilis,
Familia COLUBRIDELOR - serpii
Sarpele de casa - Natrix natrix,
Sarpele de apa - Natrix tessellata,
Familia VIPERIDELOR - serpii veninosi
Vipera de stepa - Vipera ursini.
Specii de pesti de interes international identificate pe teritoriul judetului Arad in anul 2008, conform Directivei Habitate 92/43/CEE si Directivei Pasari 79/403/CEE
- cod:2487-Acipenser ruthenus,
- cod:2500-Alburnoides bipunctatus,
- cod:1130-Aspius aspius,
- cod:1138-Barbus meridionalis,
-cod1149-Cabitis taenia,
- cod:1124-Gobio albipinnatus,
- cod:2511-Gobio kessleri,
- cod:1157-Gymnocephalus schraetzer,
- cod:2555-Gymnocephalus baloni,
- cod:1145-Misgurnus fossilis,
- cod:2522-Pelecus cultratus,
- cod:1134-Rhodeus sericeus amarus,
- cod:1146-Saba nejewia aurata,
- cod:1159-Zingel zingel,
- cod:1160-Zingel streber.
Specii de pesti de interes national, conform anexelor Ordonanta 57/ 2007, modificata prin OUG 154/2008, identificate pe teritoriul judetului Arad in anul 2008:
- Carassius gibelio,
- Cyprinus carpio carpio,
- Cobitis elongatoides,
- Esox lucius.
Specii de nevertebrate de interes international identificate pe teritoriul judetului Arad in anul 2008 conform Directivei Habitate 92/43/CEE si Directivei Pasari 79/403/CEE
- cod:4056-Anisus vorticulus,
- cod:1066-Apatura metis,
- cod:4027-Arytrura musculus,
- cod:4013-Carabus hungaricus,
- cod:1088-Cerambyx cerdo,
- cod:4057-Chilostoma banaticum,
- cod:4045-Coenagrion ornatum,
- cod:4032-Dioszeghyana schmidtii,
- cod:1074-Eriogaster catax,
- cod:1052-Euphydryas maturna,
- cod:4035-Gotyna borelii lunata,
- cod:1083-Lucanus cervus,
- cod:1060-Lycaena dispar,
- cod:4039-Nymphalis vaualbum,
- cod:1037-Ophiogomphus cecilia,
- cod:4020-Pilemia tigrina,
- cod:4064-Theodoxus transversalis,
- cod:1032-Unio crassus,
- cod:1053-Zerynthia polyxena.
Specii de nevertebrate de interes national, conform anexelor Ordonanta 57/ 2007, modificata prin OUG 154/2008, identificate pe teritoriul judetului Arad in anul 2008:
- Balea biplicata,
- Cerambyx cerdo,
- Coccinella septempuntata,
- Helix lutescent,
- Lucanus cervus cervus,
- Ranatra linearis,
- Coenagrion mercuriale ,
- Anax imperator.
Flora salbatica, care se valorifica este alcatuita din specii de ciuperci, fructe de padure, plante medicinale, seminte/conuri de arbori si arbusti care asigura baza materialului genetic. Fauna salbatica valorificata economic este cea din specii de vanat, gasteropode, reptile, specii de amfibieni, pasari, mamifere, crustacee.
Activitatile de recoltare, capturare si/sau achizitie si comercializare a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica terestra si acvatica sau a unor parti sau produse ale acestora pe piata interna sau la export in stare vie, proaspata ori semiprelucrata se pot organiza si desfasura numai de persoanele fizice sau juridice autorizate in conformitate cu ordinul MAPM nr. 647/2001 si in conformitate cu Ordinul 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau achizitie si/sau comercializare, pe teritoriul national sau la export, a florilor de mina, a fosilelor de plante si fosilelor de animale vertebrate si nevertebrate, precum si a plantelor si animalelor din flora si, respectiv, fauna salbatice si a importului acestora.
In anul 2008, au fost autorizate la recoltare, conform ordinului mai sus mentionat, urmatoarele cantitati de plante si animale din flora si fauna salbatica:
Ciuperci comerciale din flora spontana
- hribi, Boletus edulis - 260 to,
- galbiori, Cantharellus cibarius - 167 to,
- ghebe, Armillaria mellea - 60 to,
- zbarciogi, Morchella aesculenta - 8 to,
- craite, Amanita caesarea - 9,5 to,
- trompeta piticului, Craterellusaaaaaaaa cornucopioides - 2 to,
- bureti teposi, Hydnum repandum - 5 to,
- bureti de prun, Rhodophyllus - 1 to,
- diverse specii de ciuperci - 23 to,
Fructe de padure
- mure, Rubus fruticosus - 32 to ,
- afine, Vaccinium myrtillus - 40,4 to,
- macese, Rosa canina - 75 to,
- porumbe, Prunus spinosa - 85 to,
- zmeura, Rubus idaeus - 12 to,
- fragute, Fragaria vesca - 5 to,
- coacaze, Ribes nigrum - 5 to,
- diverse specii de fructe de padure-40 to.
Plante medicinale din flora spontana
- flori de soc - 2,02 to,
- flori de salcam - 1 to,
- flori de tei argintiu - 10,03 to,
- frunze/flori de paducel - 1 to,
- flori de musetel - 1,03 to,
- frunze de mesteacan - 1,03 to,
- frunze de nuc - 2 to,
- frunze de alun - 2 to,
- frunze de mur - 1 to,
- urzica - 5 to,
- rostopasca - 1 to,
- iarba de saschiu - 1 to,
- sunatoare - 9,03 to,
- traista ciobanului - 1 to,
- pochivnic - 1 to,
- tintaura - 1 to,
- coada calului - 1,03 to,
- coada soricelului - 1,03 to,
- radacina feriga - 1 to,
- tataneasa - 2 to,
- radacina papadie - 2 to,
- fructe ienupar - 1 to,
- seminte castan alb - 3 to,
- coaja crusin - 2,03 to,
- coaja stejar - 3 to,
- conuri de pin - 2 to,
- conuri/ cetina de molid - 10 to,
- cetina de brad - 5 to,
- leurda - 50 to,
- teci de fasole - 2 to,
- plante medicinale diverse - 0,65 to,
-radacina brusture - 1 to,
- radacina matraguna - 1 to,
-ciubotica cucului - 1 to,
- frunze afin - 1 to,
-trei frati patati - 1,03 to.
Melci (Helix pomatia - 150 to.
Cantitatile pentru care s-au eliberat autorizatii de recoltare se incadreaza in potentialul stabilit pe judet de catre Institutul de Cercetare Biologica Cluj si Bucuresti, avizate de Academia Romana, Comisia Monumentelor Naturii. Agentii economici, beneficiari ai autorizatiilor de recoltare, achizitii si comercializare a acestor produse, au solicitat ulterior, de la Ministerul Mediului, acord de mediu pentru export.
Speciile de interes cinegetic pentru care s-au eliberat autorizatii de mediu in anul 2008, conform OUG 57/2007, Ord. 410/2008, au fost Directia Silvica Arad, AJVPS Arad, AVPS Capriorul Timis, AVPS Crisius - Socodor, AVPS Soimul, AVPS Hubertus, AVPS Diana Turnu, iar cotele de recolta pentru acestea sunt cuprinse in Ordinul MAPDR nr. 279/2008 privind aprobarea cotelor de recolta pentru speciile: cerb comun, cerb lopatar, caprior, capra neagra si muflon pentru sezonul de vanatoare 15 mai 2008 - 14 mai 2009;
Ordinul MAPDR nr. 457/2008 privind aprobarea cotelor de recolta pentru speciile de fauna de interes cinegetic, la care vanarea este permisa, pentru sezonul de vanatoare 15 mai 2008 - 14 mai 2009; Ordinul MMDD nr. 1092/2008 pentru aprobarea derogarilor in cazul speciilor de urs, lup, ras si pisica salbatica, astfel:
- caprior - 365 ex,
- cerb comun - 74 ex,
- cerb lopatar - 257 ex,
- mistret - 1219 ex,
- iepure - 5780 ex,
- vulpe - 1222 ex,
- nevastuica - 315 ex,
- viezure - 75 ex,
- jder de copac - 15 ex,
- dihor - 281 ex,
- bizam - 66 ex,
- fazan - 6690 ex,
- potarniche - 70 ex,
- prepelita - 2655 ex,
- graur - 370 ex,
- sturzi - 1260 ex,
- gasca de vara - 92 ex,
- gaita - 175 ex,
- garlita mare - 20 ex,
- rate salbatice - 2965 ex,
- becatina - 85 ex,
- sitar - 61 ex,
- turturica - 200 ex,
- gugustiuc - 2210 ex,
- ciocarlie de camp - 570 ex,
- pisica salbatica - 30 ex,
- ras - 3 ex,
- lup - 7 ex,
- hermelina - 2 ex,
- jder de piatra - 12 ex,
- ciori, cotofene, ciori grive - 9185 ex,
- purcei de mistret - 102 ex,
- cocosar - 90 ex.
APM Arad nu detine informatii in baza de date despre speciile faunistice aflate in captivitate.
In cadrul judetului Arad nu sunt gradini zoologice, acvarii publice, centre de reabilitare si ingrijire.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
