Institutiile responsabile cu monitorizarea mediului

Institutiile responsabile cu monitorizarea mediului

Agentiile O.N.U. relevante in dezvoltarea legii mediului sunt :

Organizatia Maritima Internationala ( IMO )

Organizatia Alimentatiei si Agriculturii ( FAO );

Organizatia Internationala a Muncii ( ILO );

Organizatia Culturala, Stiintifica si Educativa a Natiunilor Unite ( UNESCO );

Organizatia Mondiala a Sanatatii ( WHO );

Comisia Ocenografica Internationala ( IOC );

Organizatia Meteorologica Internationala ( WMO );

Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare ( BIRD );

Fondul Monetar International (FMI );

Agentia Internationala pentru Energia Atomica ( IAEA );

Uniunea Europeana ( UE );

Consiliul Europei ;

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica ( OECD );

Organizatia Atlanticului de Nord ( NATO ).

Principiile cele mai importante ale legii internationale/europene sunt :

Obligatia de a preveni, reduce si controla poluarea mediului

Cooperarea natiunilor in caz de risc de mediu

Principiul " Poluatorul Plateste " - adica suporta cheltuielile masurilor decise pentru ca mediul sa fie intr-o stare "acceptabila".

Principiile de acces egal si nediscriminare - statele sa ofere tratamente identice poluarii interne si externe;

Principiile suveranitatii asupra resuselor naturale :

suveranitatea unui stat- adica fiecare stat are dreptul sa-si aleaga sistemul economic, politic, social si cultural, in concordanta cu vointa poporului, fara interventii externe;

resusele naturale impartite - in cazul resurselor naturale impartite intre doua sau mai multe state, ele trebuie sa coopereze asfel ca sa obtina un beneficiu maxim, fara a dauna intereselor legitime ale celorlalte.

proprietatea comuna si principiul folosintei "rezonabile " - de ex. largul marilor, spatial aerian international

echitate si folosinta echitabila - presupune cantarirea intereselor si luarea in calcul a tuturor factorilor relevanti.

Poluarea cursurilor internationale de apa ( rauri, lacuri sau surse de apa subterana care sunt ocupate de doua sau mai multe state diferite ).

1 Reteaua de protectie a calitatii mediului la nivel national si international

Componentele mediului care trebuie monitorizate pentru evaluarea starii mediului sunt :

Apa;

Aerul;

Solul;

SMIR este organizat pe urmatorele directii :

• Retele destinate supravegherii emisiilor ( aer atmosferic, cursuri receptoare de apa );
• Controlul poluarii la emisie;
• Evaluarea si controlul eficientei masurilor de protectie a mediului.

Monitorizarea apei

Pentru monitorizarea apei se investigheaza cel putin patru arii :

• Apa;
• Sedimentele;
• Suspensiile;
• Biocenozele.

Monitorizarea apelor presupune supravegherea urmatoarelor componente :

Ape statatoare;

Ape curgatoare;

Ape subterane;

Ape marine litorale;

Ape uzate.

Indicatorii de calitate sunt grupati in trei categorii principale :

Indicatori fizico-chimici generali, care se aplica in toate sectiunile de control si presupun monitorizarea

In ceea ce priveste temperature, oxigenul dizolvat, Ca, Mg, NO3, NO2, Fe;

Indicatori specifici, care se determina in functie de conditiile particulare ale fiecarei sectiuni de control;

Indicatori biologici;

Indicatori bacteriologici - cel mai frecvent se determina nr. total de bacterii care se dezvolta la 37sC

Colectarea probelor se face la intervale egale, in cazul raurilor- circa trei colectari pe sectiune si zi de campanie.

Monitorizarea aerului

Se face in 50 de zone urbane prin masurarea urmatorilor parametric :

Concentratia de dioxid de carbon;

Concentratia de dioxid de azot;

Concentratia de amoniac;

Concentratia de hidrogen sulfurat;

Concentratia de pulberi sedimentabile;

Concentratia de radionuclizi.

pH - ul.

Monitorizarea solului

Sistemul de monitorizare se bazeaza pe o retea nationala a " siturilor de referinta ". Investigarea se face pe trei niveluri de intensitate :

nivelul I - 720 sectiuni de control pe terenuri agricole si 210, in soluri forestiere;

nivelul II - se fac investigatii mai detaliate in zonele cu concentratii sporite de poluanti;

nivelul III - numarul punctelor de colectare se mareste.

2 Reteaua hidrologica interna si internationala

Deoarece alimentarea unui curs de apa se face atat din apele provenind din precipitatii, cat si din apele subterane, se disting doua bazine caracteristice pentru fiecare curs de apa sau o retea hidrologica :

bazin hidrografic geografic - corespunde alimentarii superficiale a unui curs de apa;

bazin hidrografic subteran - corespunde alimentarii subterane a unui curs de apa.

Elementele caracteristice ale bazinului hidrografic sunt de natura :

meteoclimaterica : precipitatiile, evaporarea, umiditatea solului si atmosferei, temperatura aerului si solului, gradul de impadurire al terenului;

umana : existenta unor anumite culturi agricole, a asezarilor omenesti, a platformelor industriale, cailor de comunicatie terestra, lucrarilor hidrotehnice , in general etc.

geometrica : perimetrul, suprafata, lungimea, latimea, altitudinea, panta etc.

In sens mai larg, prin retea hidrografica se intelege totalitatea unitatilor hidrografice dintr-un bazin de receptie ( cursuri permanente si temporare, lacuri naturale, artificiale, ghetari, precum si mlastinile din zona aceluiasi teritoriu, daca au legatura cu reteaua hidrografica )

Reteaua hidrografica este organizata pe bazine hidrografice corespunzatoare suprafetelor din cadrul carora se alimenteaza raurile respective.

Toate raurile ce se varsa intr-un rau principal formeaza un system de rauri, care dupa felul de asocierea afluentilor, poate prezenta aspecte foarte diferite, evidente atunci cand reprezentarea lor este facuta pe harta la sacra mare.

Structura bazinelor hidrografice difera de la o zona la alta, datorita actiunii combinate a mai multor factori. Printre acetia se numara :

clima;

duritatea rocilor la suprafata,

inclinatia solului,

factorii legati de evolutia geologica a regiunii ( cutremure si perioade de formare a muntilor )

Exista 12 tipuri de retele hidrografice, trei dintre ele fiind mai des intalnite si anume :

retea radiara

retea in gratii

retea dendritica

Reteaua hidrologica interna este formata din totalitatea cursurilor de apa din tara noastra.

Reteaua hidrologica internationala este formata din totalitatea cursurilor de apa de pe globul pamantesc.

2. Reteaua meteorologica interna si internationala

Meteorologia este strans legata de hidrologie in monitorizarea calitatii mediului deoarece ea urmareste procesele si fenomenele care au loc in atmosfera.

Meteorologia si climatologia studiaza si rolul apei raspandite in invelisul atmosferic. Procesele fizice din atmosfera, care alcatuiesc baza circuitului apei in natura, urmarite de hidrologie si studiate de meteorologie sunt :

evaporatia - este procesul natural prin intermediul caruia apa din hidrosfera, litosfera si biosfera, in contact direct cu aerul atmospheric, se transforma in vapori, trecand in invelisul gazos al planetei.

condensarea - reprezinta unirea moleculelor de apa din aer, atunci cand ciocnirea devine posibila prin numarul lor mare, in conditiile scaderii temperaturii aerului.

precipitatiile - reprezinta apa care cade pe pamant, in stare lichida sau solida, cu durata si intensitati diferite, din atmosfera saturate de vapori.

Obisnuit prin precipitatii se inteleg :

ploaia

zapada

grindina

dar tot in categoria precipitatiilor trebuie incluse si :

roua

bruma

chiciura

rezultate din condensarea vaporilor de apa pe suprafat pamantului.

In elementele meteorologice se inscriu :

presiunea

temperatura

umezeala aerului

directia si viteza vantului

starea electrica a atmosferei

nebulozitatea.

Printre beneficiarii meteorologiei se numara :

aviatia

productia si distributia energiei electrice

productia si distributia gazelor

agricultura

transporturile

constructiile

sanatatea publica

medicina si terapeutica balneoclimaterica

turismul.