Istoria activitatilor de evacuare a deseurilor in Europa

Istoria activitatilor de evacuare a deseurilor in Europa

Inca de la inceputurile erei noastre, in Imperiul Roman, salubrizarea orasului era realizata in mod organizat. Strazile pavate, murdare erau spalate regulat, chiar daca o curatare generala se producea la intervale de cativa ani. Si gunoiul menajer era, in orase, colectat intr-o maniera organizata.

In perioada migratiei popoarelor s-au pierdut majoritatea cunostintelor despre necesitatea mentinerii curateniei in spatiul vital uman. Dispozitivele de curatare existente in acea vreme au disparut, sistemul in intregul lui a disparut, in consecinta, epidemiile au inceput sa se raspandeasca cu rapiditate. Acest lucru a ramas aproape neschimbat pana in a doua jumatate a Evului Mediu.

De-a lungul secolelor, consiliile orasenesti s-au straduit sa schimbe cate ceva. In prima instanta, cetatenii au fost obligati, prin ordonante, sa i-si curete singuri partea lor de oras. Abia in secolul XIII, in Metropola Paris, a fost creata o Administratie stradala, care trebuia sa conduca, in calitate de reprezentant al ''municipalitatii'', activitatile de salubrizare. Cu toate acestea,succesul scontat nu a fost obtinut.

In secolul XIV, multe orase au inceput pavarea strazilor, insa igiena nu s-a imbunatatit prea mult. Strazile erau acoperite de gunoaie si noroi, iar molimele se propagau cu repeziciune. Deoarece mizeria luase o amploare considerabila, imparatul Carol al VI-lea a infiintat in cele din urma in Paris, o intreprindere de salubrizare permanenta. Au fost create, de catre un ''indrumator'' al administratiei orasenesti, si servicii private de colectare a gunoiului.

In secolul XV, se pare ca in anumite locuri au inceput sa fie castigate batalii in razboiul contra mizeriei. De exemplu, in anul 1407, in Leiden a fost creata o intreprindere speciala pentru ridicarea gunoiului.Se constata faptul ca, in Olanda se facea mai mult pentru mentinerea curateniei oraselor, decat in alte orase din alte state. In anul 1473, administratia oraseneasca in Amsterdam a impartit in tot orasul recipiente pentru colectarea deseurilor, care erau golite de catre intreprinderi. Materialele organice din gunoi i-si gaseau o utilizare in agricultura.

Totusi, in ciuda acestor initiative laudabile, igiena din orasele in curs de expansiune, continua sa lase de dorit, astfel incat, in secolul XVI-a ajuns la distrugatoarea epidemie de ciuma.

La inceputul secolului XVII, au disparut alte noi progrese. Multe orase au inceput sa se ocupe consecvent de curatarea strazilor si de ridicarea gunoiului, acoperind costurile aferente prin mijloace de finantare publice. Insa, razboiul de 30 de ani a adus cu sine, in Germania, un regres semnificativ.

In secolul XVIII, in multe locuri din Europa, salubrizarea oraselor a capatat o forma organizata. Remarcabila este prezentarea primei ''auto-stropitoare'', in 1750, in Franta.

De abia in secolul XIX, in toate tarile, neregulile igienice evidente au fost eliminate in cea mai mare parte. O contributie incontestabila a englezilor este considerata aceea ca au descoperit legatura dintre igiena si rata mortalitatii.Descoperirea a fost prilejuita de izbucnirea unei epidemii de holera, in anul 1831, cand a fost constatat ca mortalitatea, era mai accentuata la o densitate mare a locuitorilor, decat in cazul unor asezari mai ''aerisite''.

Munca unei Comisii speciale infiintate de catre parlament a condus, in 1871, la elaborarea prealabila, de instructiuni de caare govern si transmiterea lor catre administratia orasului. Din 1875, ''Public Health Act'' a impus prin lege salubrizarea oraselor.

Secolul XX a stat sub semnul unei dezvoltari consecvente a activitatii de salubrizare a oraselor, dezvoltare legata de o accelerare a mecanizarii muncii. Masinile de maturat strazile si-au facut aparitia o data cu progresul realizat in constructia autovehiculelor. In ceea ce priveste ridicarea gunoiului, orice incercare de introducere a masinilor speciale a fost sortita esecului, pana la primul razboi mondial.In anii 30 ai secolului XX s-a instituit in Europa o tehnica de salubrizare a oraselor, asemanatoare cu cea pe care o cunoastem astazi.