Legislatia parcului natural portile de fier

LEGISLATIA PARCULUI NATURAL PORTILE DE FIER

Hotararea de Guvern nr. privind reorganizarea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;  

ARII DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA

Ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva, mentine si acolo unde este cazul de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatele specifice desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice, mai ales a celor mentionate in anexele 3 si 4 ale Legii.

ARII SPECIALE DE CONSERVARE

Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva, mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatele naturale si/sau populatiile speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale si a habitatelor speciilor mentionate in anexele nr. 3 si 4 ale Legii.

REZERVATII ALE BIOSFEREI

Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase.

REZERVATII STIINTIFICE

Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzind elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura.

SITURI NATURALE ALE PATRIMONIULUI NATURAL UNIVERSAL

Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al caror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de habitat natural in cuprinsul carora exista elemente naturale a caror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta universala.

Parcul Natural Portile de Fier are o suprafata de 115.655 ha. Situat in partea de sud-vest a Romaniei, spatiul sau apartine judetelor Caras-Severin si Mehedinti. Limitele Parcu Natural sunt reprezentate de senalul navigabil al Dunarii spre sud, raul Nera la vest, cumpana de ape a raurilor tributare direct Dunarii la nord (partial) si o linie sinuasa ce porneste aval de Gura Vaii pana in Vf. Motarat la est.

Parcul Natural Portile de Fier este o arie protejata infiintata prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea a III a - Zone Protejate, ca un teritoriu in care remarcabila frumusete a peisajelor   si  diversitatea  biologica  pot  fi  valorificate  in  conditiile pastrari nealterate a traditiilor, iar calitatea vietii comunitatilor sa fie rezultatul unor activitati

economice ale locuitorilor, desfasurate in armonie cu natura.

  Parcul Natural Portile de Fier  corespunde   categoriei  V IUCN: 'Peisaj protejat: arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului si recreere'.   

      În conformitate cu prevederile O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,  'parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice  in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona

distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala deseori cu o mare diversitate biologica'.

  În parcurile naturale este permisa desfasurarea activitatilor traditionale practicate de comunitatile din interiorul parcului si din imediata vecinatate a acetuia.

Obiectivele Parcului Natural Portile de Fier sunt: conservarea elementelor de peisaj, a biodiversitatii, a valorilor etnofolclorice si culturale, dezvoltarea relatiilor armonioase intre natura si societate prin promovarea activitatilor fara inpact asupra mediului si cooperarea internationala in domeniul conservari diversitati biologice in bazinul fluviului Duna

DIVERSITATEA PEISAJELOR

Parcul Natural Portile de Fier este o zona cu diversitate deosebita a peisajelor inpusa de varietatea unor factori naturali ce condttioneaza aparitia lor geologia, geomorfologia, clima, hidroghrafia, vegetatia si asezarile umane

Din punct de vedere geomorphologic Parcul National Portile de Fier se suprapune Carpatilor Meridionali si Podisului Mehedinti. De la vest la est principalele unitati majore de relief sunt Muntii Locvei, Muntii Almajului, Muntii Mehedintii si Podisul Mehedinti.

Altitudinea varieaza intre 35+40 de metri in aval de barajul Portile de Fier I si 968 de metri in Muntii Almajului. In general relieful este format din culmi rotunjite, cu pante domoale vai largi care sunt intrerupte pe alocuri de zone calcaroase, intruziuni magmatice, depresiuni sedimentare largi Moldova Nouo, Ogradena-Orsova, Liubcova.

DIVERSITATEA BIOLOGICA

Defileul Dunarii

Este principalul coridor de legatura intre Campia Panonica si Campia Romana, astfel ca teritoriul Parcului Natural Portile de fier reprezinta o zona de convergenta a lumi vegetale si animale din aceste douo regiuni.

Prezenta unui climat cu influente mediteraneene (veri calde si uscate si ierni blande cu ploi bogate) a favorizat aparitia a numeroase platnte si animale iubitoare de caldura, care s-au putut adapta la conditile din acest spatiu geografic.

Reliefil variat si diversitatea elementelor natural au determinat la randul lor mentinerea unui numar foarte mare de specii floristice si faunistice, facand din Parcul Natural Portile de Fier una din regiunile cu cea mai mare biodiversitate din tara noastra.

Important este insa nu atat numarul mare de specii cat faptul ca multe dintre ele sunt foarte inportante pentru stiinta.

În arealul Parcului Natural exista 1668 taxoni vegetali (doar plate superioare) dintzre care 28 sunt endemice.

Diversitatea la nivelul asociatilor vegetale este de asemenea ridicata. În acest spatiu exista 26 de asociatii vegetale endemic pentru Romania si 21 cu valoare comunitara.

Lumea animal este la fel de diversificata, pana in present fiind identificate peste 5200 de specii. Majoritatea speciilor de reptile, amfibieni si pasari prezente in arealul Parcului Natural sunt protejate la nivel national si international.

Conditiile de habitat favorizeaza existenta unui numar mare de speci protejate. Speciile de nevertebrate sunt in numar de peste 4800, deosebite fiind scorpionul (Euscorpius carpathicus) si scolopendra (Scolopendra cingulata).

Speciile de amfibieni sunt, de asemenea, bine reprezentate: tritonul (Triturus vulgaris), brotacelul (Hyla arborea), broasca sapatoare (Pelobates fuscus) etc.

Dintre speciile de   reptile apar: testoasa lui Hermann (Testudo hermanni), balaurul (Coluber caspius), vipera cu con (Vipera ammodytes), sarpele de alun (Coronella austriaca), gusterul (Lacerta Viridis), sarpele de sticla (Anguis fragilis) etc.

Au fost identificate 205 specii de pasari dintre care multe sunt speci acvatice, atestand rolul important al lacului de acumulare in perioada de iernat.

În arealul Parcului s-au identificat 34 de specii de mamifere. Foarte importante sunt speciile de lilieci (Myotis bechsteinii, Vespertilio murinus, Rhinolophus eurialis). Carnivorele sunt prezente atat prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos), lupul (Canis Lupus), rasul (Lynx lynx), cat si prin specii de dimensiuni reduse: pisica salbatica (Felis silvestris). Ierbivorele precum capriorul (Capreolus capreolus) si cerbul (Cervus elaphus) populeaza ecosisteme forestiere.

TESTOASA LUI HERMANN

Testoasa lui Hermann (Testudo hermanni boettgeri) este o reptila exclusiv erbivora, cunoscuta in unele zone ale Parcului Natural drept "broasca cu suvarna". Este o specie protejata amenintata datorita reducerii numarului de indivizi si degradari habitatelor.

Habitatele testoasei lui Hermann se gasesc in toata peninsula Balcanica si penisula Italica. În Romania ocupa un areal situate in sud-vestul tarii intre localitatile Strehaia si Bazias, care include Parcul Natural Portile de Fier. Traieste in pajiisti si fanete aflate langa margini de padure, unde cresc tufisuri in care se pot ascunde in timpul zilei.

Testoasa lui Hermann este o specie solitara, care la sfarsitul lunii octombrie se ingroapa in pamant la adancimi de peste 15 cm si intra intr-o perioada de hibernare de hibernare pana in luna martie. Se imperecheaza primavara, iar in intervalul mai-iunie femela sapa o groapa intr-o zona cu panta, unde depune 6-7 oua. Ouale stau in pamant circa 2 luni, puii iesind singuri, fara ajutor din partea mamei. În acest interval cuibul poate fi devastate de pradatori: jderi, vulpi, arici etc. În consecinta, rata de supravietuire este foarte mica, in medie doar un ou din sase ajungand sa eclozeze.

Are corpul acoperit de o carapace ovala, bombata, de culoare galben pana la oliv. Este compusa din doua parti: carapacea propriu-zisa (dorsal) si plastronul (ventral).

Dimorfismul sexual este evident, masculii fiind mai mici decat femelele. Acestia au coada mai lunga si terminata cu o gheara puternica.

Varsta testoaselor se poate aprecia dupa numarul inelelor care se formeaza pe placile carapacei. Testoasele ating varste de peste 60 de ani.

Testoasa lui Hermann este un animal pasnic, iubit de localnici, potrivit traditiei aducand noroc celor care o intalnesc.

Principalele amenintari sunt colectarea lor in scopul comercializarii ca animale de companie si distrugerea habitatelor. Aceste activitati sunt ilegale si sunt pedepsite conform legilor cu amenzi foarte mari.

VIPERA CU CORN

Vipera cu corn (Vipera ammodytes) este declarata specie strict protejata datorita scaderii dramatice a numarului de exemplare in ultimul secol si a distrugerii habitatelor.

În Europa arealul ocupat de aceasta specie este restrains la cateva regiuni din zona Balcanilor si Europa Centrala. În Romania, principalul areal al subspeciei Vipera ammodytes ammodytes este reprezentat de partea sud-vestica a tarii (Muntii Banatului).

Habitatele preferate de vipera cu corn sunt de obicei locuri uscate, accidentate, cu roca la zi si cu vegetatie de tufarisuri. Hrana preferata a viperei cu corn este reprezentata de rozatoare mici si diferite specii de soparle.

Vipera cu corn hiberneaza in fisuri ale rocilor si in cavitati subterane, adesea in grupuri de cateva zeci.

Se imperecheaza primavara, an lunile aprilie-mai, iar puii se nasc toamna, in numar de 4 pana la 7.

Vipera cu corn este un animal timid, lent in miscari, fara tendinta de agresivitate. În prezenta omului sau a altor animale ramane nemiscata sau incearca sa se ascunda sub pietre si vegetatie. Daca este incoltita, suiera scurt si puternic si se strange colac incercand sa intimideze agresorul. De retinut este faptul ca nu ataca niciodata cu intentia de a ucide, ci doar pentru a se apara. Cand se simte in pericol are un comportament defensive, dar daca nu are unde sa se ascunda devine agresiva, atacand potentialul dusman.

Muscatura viperei cu corn si in general a oricarei vipere europene nu pune in pericol viasa decat in cazuri deosebite (muscatura la nivelul gatului, fetei, pieptului, sau daca persoana in cauza sufera de afectiuni grave de sanatate).

Cea mai important amenintare la adresa specie este recoltarea ilegala a exemplarelor adulte in scopul infiintarii asa-numitelor "ferme de vipere" pentru producerea de venin.

PASARILE ACVATICE

Situatia prezenta a zonelor umede si a componentei avifaunei parcului sunt urmare a realizarii barajului de la Portile de Fier I, care a determinat aparitia de noi zone umede, ce se constituie in habitate pentru pasarile acvative si limicole. Cele mai numeroase zone umede se afla situate in lungul Dunarii, intre Moldova Noua si Gurile Nerei.

Un numar mare de pasari acvatice pot fi observate in perioada de iarna-primavara pe suprafata lacului si in zonele umede limitrofe acestuia: cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmaeus), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), starcul cenusiu (Ardea cinerea), egreta mica (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), rata mica (Anas crecca), rata caraitoare (Anas querquedula), rata sulitar (Anas acuta), rata lingurar (Anas clypeata), rata cu cap castaniu (Aythya ferina), rata motata (Aythya fuligula), ferestrasul mic (Mergus albellus), rata sunatoare (Bucephala clangula) etc.

Cea mai mare parte a speciilor mentionate pot fi observate in timpul migratiei, unele fiind oaspeti de iarna, iar cateva sunt sedentare in arealul Parcul Natural Portile de Fier.

Barza neagra

Barza neagra este asemanatoare cu barza alba, diferenta fiind penajul de culoare neagra, exceptand pieptul si abdomenul, care sunt albe. Specie solitara in perioada cuibaritului, formeaza in perioada migratiei de primavara si toamna grupuri de 3-10 exemplare ce pot fi observate in zonele umede din arealul Parcului.

Cormoranul mic

Este o pasare cu o lungime de 50 cm si cu anvergura aripilor de 85 cm. Coloritul este negru-verzui, cu capul si gatul castaniu inchis, de la distanta, parand a fi de culoare neagra. Traieste in zone umede si balti si stationeaza frecvent pe cioturi pentru a se odihni si a-si usca penele.

Egreta mica

Egreta mica are o lungime de circa 55 cm si penajul de culoare alba. Se intalneste pe balsi si pe malul apelor, in anotimpul estival (aprilie-septembrie). Rareori ierneaza in grupuri de cateva exemplare in arealul Parcului.

Zone de conservare avifaunistica

În sudul Muntilor Locvei, intre Balta Nera si Ostrovul Moldova Veche se desfasoara o succesiune de zone umede, mlastini, balti ce au o importanta deosebita pentru populatiile de pasari acvatice ce cuibaresc sau ierneaza in Parcul Natural Portile de Fier.

Zonele umede au o vegetatie higrofila format in special din stuf (Phragmytes sp.), papura (Typha sp.), rogoz (Carex sp.), pipirig, specii de salcie (Salix alba, Salix purpurea), plop alb (Populus alba) si negru (Populus nigra).

Cele mai inportante zone umede care au fost declarate si zone de conservare speciala avifaunistica sunt: Ostrovul Colinovat (situate intre Bazias si Divici), Divici Pojejena (o succesiune de 5 balti si zone mlastinoase) si Ostrovul Moldova Veche. O alta zona umeda important este Rezervatia Naturala Balta Nera-Dunare, situata in extremitatea vestica a Parcului, la confluenta Nerei cu Dunarea

ARIILE PROTEJATE

Conform legi nr 5/2000 privind aprobarea Parcului de amenajare a teritoriului national-Sectiunea a III-a zone protejate, pe teritorilu Parcului Natural Portile de Fier exista 14 zone naturale protejate de interes national (rezervatii naturale). Acestea au fost declarate prin hotarari si decizi ale Consiliilor Judetene Caras-Severin si Mehedinti intre anii 1973si 1994 exceptie facand Locul fosilifer Bahna, declarat in 1955 printr-o hotarare la nivel ministerial.

Rezervatia naturala Valea Mare

Rezervatia naturala Valea Mare a fost declarata prin Decizia 556/1973 a Consiliului Judetean Caras-Severin, confirmata prin Decizia 499/1982,

Localizata la circa 15 km nord-est de orasul Moldova Noua (jud. Caras-Severin), in bazinul hidrografic al Vaii Mari, intinzandu-se in lungul vaii si a culmilor invecinate.

Are o suprafata de 1179 ha. Rezervatie compleza protejeaza habitatele de importanta europeana dezvoltate pe calcare-formatiuni de tufarisuri submeditereaneene, paduri de fag. Printre specile de plante protejate se numara: Daphne laureola (specie relicta), ghimpele (Ruscus aculeatus), cornisorul (Ruscus hzpoglossum), curpenul (Clematis vitalba). Pe calcare se dezvolta un relief complex exocarstic (lapiezuri, doline, uvale) si endocarstic (avenuri, pesteri).

Importanta floristica este data de proporstia insemnata a speciei Daphne laureola (iedera mare), relict tertiar, ce vegeteaza in unica statiune in Romania. Padurile de fag, ce coboara de-a lungul vailor pana la altitudini foarte joase, de 150 - 200 m, ocupa o suprafata de circa 400 ha. Alaturi de fag ( Fagus silvatica), vegeteaza carpenul (Carpinus betulus), teiul argintiu (Tilia tomentosa), teiul pucios (Tilia cordata), ciresul (Cerasus avium), paltinul (Acer pseudo-platanus ) cornul (Cornus mas), paducelul (Crataegus monogyna) si pe alocuri carpinita (Carpinus orientalis), iedera (Hedera helix), cornisorul (Ruscus hypoglossum), ghimpele ( Ruscus aculeatus), drobita (Genista ovata), vinarita (Asperula taurina), curpenul (Clematis vitalba) etc.

Vegetatia abrupturilor calcaroase este foarte diversificata, existand formatiuni specifice de tufarisuri termofile (sibleac). Tufarisurile sunt alcatuite in cea mai mare parte din liliac (Syringa vulgaris), scumpie (Cotinus coggygria), mojdrean (Fraxinus ornus ), visin turcesc (Padus mahaleb) etc. Peretii calcarosi si branele sunt acoperiti cu tufe de Sesleria filifolia sau garofite (Dianthus kitaibelii, Dianthus banaticus), cu endemismele carpatice Erysium saxosum, Draba lasiocarpa, insotite de tufe de colilie (Stipa eriocaulis), Centaurea atropurpurea etc. Conditii de viata prielnice gasesc si o serie de specii de plante submediteraneene si balcanice, precum : Acanthus longifolius, Allium petraeum, Bupleurum praealtum, Calamintha officinalis, Echinops banaticus.

Importanta geomorfologica se datoreaza reliefului complex dezvoltat pe calcare (lapiezuri, doline, uvale, izbucuri, sorburi, chei, pesteri, avene) intalnit pe Valea Mare sau pe afluentii acesteia (Mudavita Seaca, Ogasul Rau, Ogasul Tisa, Ogasul Greci, Valea Apele Albe). În bazinul Valea Mare sunt cunoscute 45 de pesteri si avene, printre acestea numarandu-se pestera Gaura Haiduceasca (1370 m lungime) si Avenul Rosu (149 m diferenta de nivel).

Rezervatia naturala Balta Nerei-Dunare

A fost declarata rezervatie prin Hotararea nr. 8 din 20.12.1994 a Consiliului Judetean Caras - Severin,

Este localizata la sud de localitate Socol, in zona de varsare a Nerei in Dunare, avand o suprafata de 23 de ha. Inportanta rezervatieie este data de zona umeda ce se constituie in adapost, loc de cuibarit sau de pasaj pentru un numar mare de specii de pasari acvatice migratoare si sedentare, printre care egreta mica (Egretta garzetta), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus).

Rezervatia naturala rapa cu lastuni din Valea Divici

Rezervatia naturala Rapa cu lastuni (de tip mixt) din Valea Divici a fost infiintata prin Hotararea nr. 8 din 20.12.1994 a Consiliului Judetean Caras-Severin. Se incadreaza in categoria a IV-a conform clasificarii IUCN.

Are o suprafata de 5 ha si a fost infiintata pentru ocrotirea cuiburilor si coloniilor de lastuni (Riparia riparia) constituite in abrupturile formate in depozite loessoide cuaternare.

Rezervatia naturala Bazias

Rezervatia naturala Bazias, de tip mixt, clasificata in categoria a IV-a conform clasificarii IUCN

Are o suprafata de 170 de ha si a fost delimitata pentru protejarea asociatiilor vegetale de Fraxinus ornus, Cornus mas, Tilia tomentosa, Quercus cerris cu bujorul banatean in stratul erbaceu (Paeonia officinalis var. banatica

Rezervatia naturala Gura Vaii Varciorova

Rezervatia naturala Gura Vaii - Varciorova a fost declarata prin Decizia 18/1980 a Consiliului Judetean Mehedinti

Are o suprafata de 305 ha. În cadrul rezervatiei sunt ocrotite paduri cu o compozitie floristica foarte diversificata: gorunul auriu (Quercus dalechampii), visinul turcesc (Padus mahaleb), alunul turcesc (Corylus colurna), scumpia (Cotinus coggzgria). smochinul (Ficus carica), iar in cel erbaceu - unghia ciutei (Ceterach officinarum), ruginele (Asplenium cuneifolium), feriga cazanalelor (Cheilathes marantae), camasa romanilor (Tunica saxifraga), garofitele (Dianthus banaticus, Dianthus varciorovensis), viorele de stanca (Viola rupestris, Viola luteola), mararul Portilor de Fier (Cachrys ferulacea), lumanarica (Verbascum varciorovae) etc.

Rezervatia naturala Cazanele Mari si Cazanele Mici

Rezervatia naturala Cazanele Mari si Cazanele Mici a fost declarata prin Decizia 18/1980 a Consiliului Judetean Mehedinti, desi importanta acestui spatiu a fost argumentata cu mult timp in urma

Are o suprafata de 215 ha si este localizata pe teritoriul localitati Dubova, intre Valea Ogradena si Ogasul Turcului. În aceasta zona Dunarea strabate cea mai ingusta si grandioasa zona a Defileului Dunarii, Cazanele Dunarii.

Pe langa formele exocarstice (lapiezuri, doline, uvale) si endocarstice (pesteri, avenuri) rezervatia protejeaza numeroase speci de plante si animale rare si habitate de importanta europeana. Printre speciile de plante amintim: laleaua Cazanelor (Tulipa hungarica), stanjenelul de stanca (Iris reichenbachii), clopoteii Cazanelor (Campanula crassipes), cornutul (Cerastium banaticum) etc.

Reprezentative pentru arealul rezervatiei sunt reptilele testoasa lui Hermann (Testudo hermann), vipera cu con (Vipera ammodytes), gusterul (Lacerta viridis) iar in pesteri liliaci.

Cazanele Mari sunt despartite de Cazanele Mici de bazinetul Dubova. Prin Cazanele Dunarii se intelege portiunea de defileu cuprinsa intre Plavisevita si Ogradena, formand o unitate geomorfologica bine individualizata. Bazinetul miocen de la Dubova imparte Cazanele Dunarii in doua portiuni distincte: Cazanele Mari si Cazanele Mici. Intre bazinetul Dubovei si Plavisevita sunt Cazanele Mari. Cu o lungime de 3,8 km si o latime de 200 - 350 m, ele sunt formate din Dealul Ciucaru Mare (318 m), ai carui pereti abrupti marginesc latura stanga a fluviului si din Dealul Stirbatul Mare (768 m) situat pe partea dreapta.

Intre bazinetul Dubovei si Ogradena se afla Cazanele Mici, avand 3,6 km lungime si 150 - 350 m latime. Ele sunt alcatuite din Dealul Ciucaru Mic (313 m) si Dealul Stirbatul Mic (626 m). Flora din zona Cazanelor contine multe elemente submediteraneene in amestec cu cele central-europene. La baza abruptului se intilnesc arborete de fag european (Fagus sylvatica), fag de Crimeea (Fagus taurica), fag oriental (Fagus orientalis), carpinita (Carpinus orientalis), mojdrean (Fraxinus ornus), jugastrul Cazanelor sau artar trilobat (Acer monspessulanum), alun turcesc (Corylus colurna). In zonele cele mai insorite creste cerul (Quercus cerris), alaturi de stejar pufos (Quercus pubescens), gorunul (Quercus dalechampii, Q. polycarpa), liliacul salbatic (Syringa vulgaris).

In zonele umbrite, la numai 120 m altitudine, se dezvolta tisa (Taxus baccata), relict tertiar si monument al naturii. Alte specii de plante ocrotite in cadrul rezervatiei mai sunt: laleaua Cazanelor (Tulipa hungarica var. undulatifolia), stanjenelul de stanca (Iris reichenbachii), clopoteii Cazanelor (Campanula crassipes), sipica de rape (Cephalaria laevigata), sapunarita rosie (Saponaria glutinosa), cornutul (Cerastium banaticum), colilia (Stipa aristela, Stipa danubialis) etc. Relieful carstic este bine reprezentat atat prin forme de suprafata (lapiezuri si campuri de lapiezuri - specifice mai ales Cazanelor Mici, doline si uvale - ce dau nota dominanta a Cazanelor Mari), cat si de adancime (au fost identificate 7 pesteri, cu o lungime totala de 2155 m, din care cea mai importanta este pestera Ponicova). La intrarea in pestera Ponicova, paraul cu acelasi nume creeaza niste chei scurte si salbatice si un pod natural lung de circa 25 m si inalt de 6 - 8 m. Aceasta pestera are o lungime totala de 1666 m, strabatand Ciucaru Mare si iesind in Dunare.

Rezervatia naturala Dealul Duhovnei

Rezervatia naturala Dealul Duhovnei a fost declarata prin Decizia 18/1980 a Consiliului Judetean Mehedinti

Are o suprafata de 50 de ha, obiectul ocrotirii constituindu-l padurile seculare de alun turcesc (Corylus colurna) in amestec cu gorund (Quercus petraera)-paduri de osieci.

Rezervatia Locul fosilifer Svinita reprezinta o rezervatie celebra in europa cu amoniti din Jurasicul Mediu. Calcarele feruginoase rosii afloreaza pe o lungime de 5 km, contimand peste 50 de forme de amoniti, belemniti, bivalve. Este unul din cele mai inportante puncte fosilifere mezozoice din Carpati.

Rezervatia naturala Locul fosilifer Bahna are o suprafata de 10 ha si este situata intre localitatile Bahna si Ilovita. Este descrisa o bogata fauna de nevertebrate marine, dominante de bivalve (ostreide), corali si gasteropode. Exista douo puncte de interes: Ilovita (moluste, echinide si foraminifere fosile sarmatiene) si Curchia (corali, briozoane, gateropode, bivalvesi echinide)

Rezervatia naturala Cracul Gaioara este o rezervatie floristica ce protejeaza pe o suprafata de 5 ha relictele tertiare. Ephedra distachya (carcelul), Scorzonera lanata, Centaurea atropurpurea si endemitele Stipa danubialis, Cephalaria uralensis var. multifida.

Rezervatia naturala Cracul Cruci este o rezervatie floristica cu o suprafata de 2 ha, amplasata in dreptul barajului, deasupra tunelului "Mosului" , destinata conservari pajistilor de o rara valoare peisagistica cu Minuartia capillacea, Prangos carinata si Notholaena maranthae.

Rezervatia naturala Fata Virului are o suprafata de 6 ha, fiind amplasata la circa 4,5 km aval de gura de varsare a raului Bahna in Dunare, intre parul Slatinicului si Creasta Virului. În cadrul rezervatiei se protejeaza o flora caracteristica cu Prangros carinata, endemitele Minuartia cataractarum, Rubus severinensis si numeroase speci de arbori-Quercus virgiliana, Corylus colurna, Celtis australis etc.

Rezervatia naturala Valea Oglanicului are o suprafata de 150 de ha, fiind situata aval de localitate Gura Vaii pe versatul drept al vaii. Zona adaposteste o specie unica in Romania- Gladiolus illyricus precum si alte speci endemica ca: Paeonia dahurica, Stipa eriocaulis

În arealul judetului Caras-Severin circumscris arealului Parcului Natural Portile de Fier urmeaza a fi declarate inca sase ari protejate si anume:

-zona umeda Ostrovul Colinovat, zona umeda Ostrov-Moldova Veche, Divici-Pojejena -arii de protectie speciala avifaunistica;

-fetele Dunarii, Pestera cu Apa din Valea Polevii, Sirina-rezervatii naturale

Aria de protectie speciala avifaunistica - Zona Umeda Calinovat

Aria de protectie speciala avifaunistica (categoria IV IUCIN),  zona umeda Insula Calinovat are o suprafata de 24 ha si este situata pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena, cuprinde Insula Calinovat situata pe fluviul Dunarea si luciul de apa limitrof insulei pana la o adancime de 2 m. Compozitia faunistica si floristica este asemanatoare cu cea a Ostrovului Moldova Veche. Pe insula Calinovat exista o padure cu consistenta plina avand ca specie preponderenta Salix alba.

Ostrovul Moldova Noua

Aria de protectie speciala avifaunistica, zona umeda Ostrov - Moldova Veche are o suprafata de 1627 ha din care 345 ha sunt ocupate de insula propriu-zisa si este situata pe teritoriul administrativ al orasului Moldova Noua, judetul Caras- Severin.

Aria de protectie speciala avifaunistica, zona umeda insula Ostrov - Moldova Veche cuprinde insula Ostrov - Moldova Veche situata pe fluviul Dunarea si luciul de apa limitrof insulei, pana la o adancime de 2 m. Pe insula au fost identificate 72 de specii de pasari apartinand la 30 de familii din 14 ordine.

Din totalul acestora, 28 de specii sunt incluse in Directiva privind conservarea pasarilor salbatice, printre acestea putand fi citate Phalacrocorax pygmaeus, Phalacrocorax carbo sinensis, Ardea purpurea, Nycticorax nycticorax, - 75 - Egretta garzetta, Oenanthe hispanica, Anas strepera, Anas platyrhynchos, Larus argentatus etc.

Dintre speciile rare de pesti se evidentiaza: Lota lota si Umbra krameri. Flora este reprezentata de elemente arboricole ca Salix alba, Populus alba, Salix purpurea si erbacee ca Salvinia natans, Elodea canadensis, Phragmites australis, Butomus umbellatus, Iris pseudacorus etc.

Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Divici - Pojejena

Aria de protectie speciala avifaunistica Divici - Pojejena are o suprafata de 498 ha si se afla pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena (localitatile Divici, Belobresca, Susca si Pojejena), judetul Caras-Severin Compozitia faunistica si floristica este asemanatoare cu cea a celorlalte doua arii de protectie speciala avifaunistica. Local, apar palcuri rare de Salix alba si Populus alba.

Pestera cu apa din Valea Polevii

Rezervatia naturala Pestera cu Apa din Valea Polevii are o suprafata de 3,2 ha si este amplasata pe versantul stang al Vaii Polevii, pe teritoriul administrativ al comunei Coronini, judetul Caras-Severin.

Rezervatia naturala Pestera cu Apa din Valea Polevii cuprinde pestera precum si o suprafata de teren de 3,2 hectare, situata la exterior, care face din unitatea amenajistica nr. 36 A, din U.P. VI - Fetele Dunarii, Ocolul Silvic Moldova Noua. Parcela amenajistica este preluata din amenajamentul silvic intocmit in anul 1996, fiind inclusa si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament.

Restricti si avertizari

Regimul de frontiera avand in vedere ca limita de sud coincide cu granita de stat a Romaniei cu Republica Serbia si Muntenegru in tot arealul parcului este instituit regimul de frontiera. Toate persoanele ce tranziteaza zona sunt obligate sa aiba asupra lor actul de identitate.

Pentru a pastra nealterat patrimoniul natural al Parcului Natural Portile de Fier exista anumite reguli care trebuiesc respectate:

Nu campati decat in arealele speciale amenajate si semnalate

Nu faceti focul in alte locuri decat cele permise, evitand incedierea pajistilor si padurilor

Nu taiati copaci sau arbusti indiferent daca sunt verzi sau uscati

Nu aruncati resturilse menajere la intanplare

Nu intrati in rezervati fira acordul angajatilor Parcului Natural

Nu rupeti plantele salbatice si nu colectati sau ucideti animale nu colectati sau dislocati rocile si fosilele

Nu intrati in pesteri fara ghid local autorizat

Nu perturbati linistea

Nu distrugeti bunurile de folosinta publica

O alta restrictie este expusa de existenta in tot arealul Parcului a viperei cu con. Este un

sarpe veninos, muscatura sa putand provoca mari neplaceri. Vipera cu con nu ataca omul ci reactioneaza doar la agresiune sau atunci cand este calcata din greseala.

Ce nu trebuie facut in cazul unei muscaturi

Sa intrati in panic

Sa taiati si sa rupeti rana. Taietura oate atinge si vatama vasele de sange, nervi, tendoane si va favoriza absortia veninului

Sa aplicati un garou in afara cazurilor foarte grave, cand sunteti la mai multe ore de un spital. Garoul produce relativ rapid anoxie tisulara toxica si cangrena uscata prin uscarea afluxului sanguin

Sa aplice gheata desi are actiune vasoconstrictoarepoate agrava fenomenele locale.

Sa consumati alcool. Acesta ar duce la diseminarea rapida a veninului

Sa va injectati serul antifidic (antiveninul) fara consult si asistenta medicala specializata. Acest lucru pote sa fie fatal datorita socului anafilatic sau hipersensibilitatii.

Cum trebuie procedeat in cazul unei muscaturi de vipera

Încercati sa identificati specia de sarpe (lungime, grosime, forma capului si a cozii, desenul si coloritul dorsal)

Examinati locul muscaturii vipera lasa urma unuia sau a ambilor colti, la suprafata careia se pote vedea o cantitate redusa de lichid galbui usor vascos (veninul)

Pastrati-va calmul, panica va pote inrautati mai mult simptomele

Dezinfectati rana cu o substanta non-alcoolica (apa oxigenata) pentru a preveni o infectie

Înlaturati cu calm toate obiectele de la nivelul muscaturi (inele, bratari sau ciorapi sau incaltari)

Aplicati un bandaj compresiv din tifon sau fasa elastica in spire stranse de la locul muscaturii pana la radacina membrului respectiv, dar care sa permita circulatia sangvina. Imobilizati apoi membrul respectiv cu atele, ca in cazul unei fracturi

Puteti folosi in acest interval de timp medicamente atibiotice si calmate de tip Romergan

Masuri necesare pentru evitarea muscaturii de vipera

Nu mergeti in zonele unde exista vipere decat in grupuri de cel putin doua persoane si cu minime precausi: bocanci sau incaltaminte inalta

Priviti cu foarte mare atentie locul unde urmeaza sa pasiti sau sa puneti mana, in special in zonele stancoase cu expozitie insorita a versatilor

Nu va asezati in apropierea bolovanilor, grohotisurilor sau peretilor stamcosi fara a cerceta cu atentie locul

Nu va aventurati desculti in apropierea cursurilor de apa daca vegetatia este abundenta

CONCLUZII

Defileul Dunarii-cel mai lung defileu din Europa (134 de km)

Cel mai intins Parc Natural din Romania (115655)

Cea mai mare amenajare hidroenergetica din Romania (Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I)

Aria protejata cu cea mai mare divsitate etnica din Romania

Diversitate geologica si geomorfologica deosebita ce-i poate conferi statutul de muzeu geologic in aer liber

Diversitate biologica mare-peste 1 600 taxoni vegetali (plante superioare) si peste 5 200 taxoni faunistici

Diversitate ridicata a asociatiilor vegetale, in acest sptiu fiind identificate 171 de asociatii, din care 26 sunt endemic pentru Romania si 21 de inters comunitar

Perezenta unor zone umede care costituie habitate inportante pentru spcii de pasari protejate la nivel modial

Urme de asezari umane din perioada paleolitica, mezolitica, neolitica-martuiri care atesta istoricul locuirii zonei:cetati, manastiri, biserici

Cladiri cu valoare istorica si arhitecturala, mori de apa unice ca sistem de functionare