UNIVERSITATEA "BABES BOLYAI" CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE STIINTA MEDIULUI
CLUJ-NAPOCA
LUCRARE DE DISERTATIE
ASPECTE PRINCIPALE PRIVIND ELABORAREA POLITICILOR PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR MAJORE INDUSTRIALE
STUDIU DE CAZ
CUPRINS
SUMMARY
ABREVIERI
1. INTRODUCERE
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
SUMMARY
Major industrial accidents are extremely significant from the point of view of the impact and risk on human population and the environment. Considering the technologic risks, the prevention activity aims at reducing their occurrence probability, by implementing measures and action strating from the design phase, continuing in the exploitation and the ceasing phases.
Major industrial accidents prevention represents a highly important aspect, being regulated by laws, according to the ones existing at European level and states obligations for all the involved components.
Through the elaboration and implementation of the major industrial accidents prevention regulations, the industrial operators will prove to the competent authority that they have taken all the adequate measures, according to the laws, to prevent major accidents involving dangerous substances.
The elaboration and implementation of a major industrial prevention policy includes policies, practices, procedures which aim at the identification, analysis, reduction, monitoring and reevaluation of risks to mitigate them, so that the personnel can work in a safe environment, the local community will be protected in case of an emergency and the environment will be kept clean.
This paper presents detailed aspects
regarding the major industrial accidents prevention policy in
ABREVIERI FOLOSITE IN CUPRINSUL LUCRARII:
AE Arborele Evenimentelor
AG Arborele Greselilor
AEGL Acute Exposure Guideline Levels/limite pentru expunerea acuta
CPQRA Chemical Process Quantitative Risk Analysis Analize cantitative de risc
EMAS Scheme de management de mediu si audit
ERPG Emergency Response Planning Guideline/linii directoare pentru raspunsul la urgenta
GPL Gaz petrol lichefiat
HAZOP HAZard and OPerabilty Study
HG Hotarare de Guvern
IDLH Immediately Dangerous to Life or Health/ Imediat Periculos pentru Viata sau Sanatate
IMM Intreprinderi mari si mijlocii
ISO International Organization for Standardization/Management standards
M.A.I. Ministerul Administratiei si Internelor
MAPP Major Accidents Prevention Policy
PMR Program de Management al Riscului
PPAIM Politica de Prevenire a Accidentelor Industriale Majore
PSI Prevenirea si stingerea incendiilor
RA Risc determinist
REHRA Rapid Environmental and Health Risk Assessment / Evaluarea rapida a riscului pentru mediu si sanatate
RM Managementul riscului
SMS Sistem de Management al Securitatii
SMM Sistem de management de mediu
Capitolul 1. Introducere
Statisticile au aratat faptul ca numai in Europa sunt mai mult de 2000 explozii pe an in timpul depozitarii si manevrarii materialelor inflamabile; 20 accidente pe luna in care au loc reactii secundare si un incendiu mare (in medie) pe zi, care duc la pierderi de mai mult de 100.000 Euro.
Evaluare riscului industrial si a celui ecologic sunt activitati complementare. Operatorul trebuie sa evalueze riscul in acord cu reglementarile legale. Necesitatea implementarii unui Program de Management al Riscului (PMR) in acord cu o lege specifica este o prioritate pentru tarile in curs de dezvoltare, ca Romania. Cerinta de a avea o Politica de Prevenire a Accidentelor Majore Industriale (PPAMI) este o indatorire noua impusa agentilor economici in a caror amplasamente industriale se desfasoara activitati ce se in cadreaza in scopul Directivelor Seveso. Dezvoltarea PPAMI trebuie sa se faca conform conceptelor de Siguranta, Sanatate si Mediu si de Dezvoltare durabila. Trebuie sa se realizeze Planuri de urgenta interne si externe (PUI, PUE) dupa metodologia prezentata in cadrul directivei Seveso II.
Cercetarile din domeniul sigurantei proceselor au ca obiectiv minimizarea riscului unui accident posibil, prin reducerea atat a frecventei, cat si a magnitudinii si/sau a probabilitatii consecintelor Kirchsteiger (Kirchsteiger, 1998).
Un decalaj semnificativ apare intre obtinerea rezultatelor cercetarilor si a informatiilor noi, si utilizarea lor in industrie, in special de catre intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri).
Legaturile dintre titularii de activitati care sunt incadrati in HGR 95/2003, furnizorii de servicii, organizatii legislative, administrative, de cercetare si sursele de informatii sunt necesare pentru (1) o adoptare rapida a metodologiilor si tehnicilor de siguranta si stimularea dezvoltarilor viitoare. Ca rezultat, cunostintele asupra tuturor aspectelor de sanatate si siguranta in cazuri de incendii, explozii si hazarduri tehnologice vor deveni tot mai accesibile si cunoscute.
Pentru a fi capabil de a lua decizii care sa protejeze efectiv siguranta si sanatatea publica si care sa limiteze impactul accidentelor tehnologice probabile asupra mediului inconjurator si asupra economiei, toate tipurile de risc trebuie sa fie evaluate si administrate sistematic. Cu toate acestea, administrarea riscurilor se face diferit in diferite tari si ramuri industriale. De exemplu, folosirea evaluarii riscului probabilistic sau determinist (RA) si a managementului riscului (RM) depinde de ramura industriala care intereseaza si tara respectiva.
Termenii de hazard si risc sunt frecvent utilizati in domeniul securitatii proceselor.
Prin hazard se intelege potentialul de a produce un pericol, iar riscul reprezinta probabilitatea ca acest risc sa apara. Riscul variaza in functie de circumstantele in care hazardul este prezent si este dependent de gravitatea pericolelor pe care acel hazard ar putea sa-l cauzeze. In ultimii 20 de ani, directivele UE s-au concentrat puternic pe minimizarea riscului. Pentru industriile care utilizeaza substante chimice, asa cum este si mineritul, UE a elaborat Directivele Seveso. Directiva UE Seveso II (96/82/EC) defineste hazardul si riscul dupa cum urmeaza: [1]
Hazard Proprietatea intrinseca a substantelor periculoase sau a unei situatiei fizice cu potential de alterare a sanatatii umane si/sau a mediului;
Risc Probabilitatea unui efect specific are apare intr-o anumita perioada sau in anumite conditii. Astfel, riscul in industria chimica se defineste sub forma unor pierderi probabile anuale de productie sau accidente umane ca rezultat a unor evenimente tehnice neprevazute.
R = F x C
In care:
R - riscul, pierderi; (tone/an)
F - frecventa, probabilitatea, (nr. even./an)
C - consecinta, gravitatea, pierderea medie; (tone/even.) [2]
Posibilitatile de aplicare a relatiei de mai sus depind de urmatorii factori:
identificarea riscului,
determinarea frecventei accidentelor (incidentelor),
determinarea consecintelor medii pentru un anumit eveniment.
Directiva 96/82/EC defineste un 'accident major' ca si "o aparitie, cum ar fi o emisie majora, un incendiu sau o explozie, care rezulta in urma unei operari necontrolate a unui amplasament care intra sub incidenta acestei Directive, si care conduce la pericole serioase la adresa sanatatii umane si/sau a mediului, imediate sau in timp, in interiorul sau in afara amplasamentului si care implica una sau mai multe substante periculoase."
Alte definitii folosite sunt:
Accident - eveniment intamplator si neprevazut care poate duce de la o stare de avarie sau produce ranirea, mutilarea sau decesul.
Accident major - eveniment (ex. emisie de substante periculoase, un incendiu sau o explozie) survenit din evolutii necontrolate in cursul exploatarii unui obiectiv care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul obiectivului si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase
accident industrial - eveniment cauzat de o actiune necontrolata in desfasurarea unei activitati care presupune utilizarea de substante periculoase:
- intr-o instalatie, de exemplu in timpul fabricarii, utilizarii, stocarii, manipularii ori eliminarii;
- in timpul transportului terestru, exceptand amplasamentele unde se desfasoara activitati periculoase
Alarma - semnal de instiintare conventional international (optic, acustic, prin telecomunicatii, etc.) privind aparitia unui pericol iminent, a carui evolutie trebuie urmarita,
Avarie - stricaciune, deteriorare a unui sistem tehnic, eveniment sau incident care nu genereaza efecte majore asupra mediului si / sau sanatatii oamenilor, dar au potential sa produca un accident major.
Catastrofa - eveniment tragic, de obicei natural, cu urmari dezastruoase. Declararea starii de catastrofa reprezinta proclamarea indirecta a starii de urgenta dupa o catastrofa de mari proportii, in scopul aplicarii unor masuri urgente prin care se reduce impactul produs.
Dezastru perturbare grava a functionarii societatii datorata declansarii unor tipuri de riscuri, ce reprezinta o amenintare serioasa, pe scara larga, la adresa vietii, sanatatii omenesti, proprietatii sau mediului inconjurator, cauzata accidental, prin actiune umana sau a naturii, evoluand brusc sau fiind rezultatul unor procese lungi si complexe, manifestata ca ruptura grava si serioasa in functionarea societatii, depasind posibilitatile unei singure organizatii de a face fata situatiei prin surse proprii, [3, 22, 36, 45]. Dezastrele tehnologice sunt produse de activitatea umana (accidente chimice, incendii, explozii, etc), dintre cele mai cunoscute pe plan mondial fiind: Seveso (Italia, 1976), Bhopal (India, 1984).
evaluare a riscului lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, prin care se realizeaza analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale impactului asupra mediului si se stabileste necesitatea masurilor de prevenire, interventie si/sau remediere, incluzand identificarea pericolelor, marimea efectelor si probabilitatea unei manifestari, si calcularea riscului, evaluare si interpretare a perceptiei riscului si prin comparatia cu riscul social acceptat, cuantificarea importantei pericolelor si consecintelor pentru persoane si/sau mediul afectat, in scopul orientarii deciziilor si actiunilor in procesul de gestionare a riscului prin actiuni de identificare
instalatie - orice unitate tehnica (stationara sau mobila) din cadrul unui obiectiv precum si orice alta activitate direct legata, sub aspect tehnic, cu activitatile unitatilor stationare/mobile aflate pe acelasi amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate si/sau depozitate substante periculoase, care poate produce emisii si efecte asupra mediului; cuprinde totalitatea echipamentelor, structurilor, sistemului de conducte, utilajelor, dispozitivelor, cailor ferate interne, docurilor, cheiurilor de descarcare care deservesc instalatia, a debarcaderelor, a depozitelor si a altor structuri similare, plutitoare sau de alta natura, necesare pentru exploatarea instalatiei
incident - un eveniment care poate da nastere unui accident, care nu genereaza efecte majore asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, dar care are potential sa produca un accident
impact asupra mediului - orice modificare a mediului (caracteristicile fizice, chimice si structurale ale elementelor si factorilor de mediu naturali; diminuarea diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate), daunatoare sau benefica, totala sau partiala, care rezulta din activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii; un impact negativ (poluarea apelor, a aerului si a solului, supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora) poate fi identificat in prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare in viitor, considerata inacceptabila de catre autoritatile competente.
poluare - introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime
pericol - proprietatea intrinseca a unei substante sau preparat chimic sau a unei stari fizice, cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului
situatia de urgenta - eveniment exceptional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare si intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei, mediul inconjurator, valorile materiale si culturale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate,
risc - probabilitatea ca un anumit efect negativ (pierderi umane si materiale, un anumit tip de dezastru) sa se produca intr-o anumita perioada de referinta (viitoare) si intr-o zona data in anumite circumstante, aparitia unei combinatii dintre o probabilitate de producere a fenomenului generator de pierderi si efectele unui eveniment periculos specificat.
risc tehnologic - evenimente datorate actiunii umane, involuntare sau intentionate, care confera elementelor infrastructurii probabilitatea de a functiona in limite cuprinse intre normal si periculos pana la dezastre cu efecte distructive asupra sigurantei cetatenilor, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu, [37]. In anexa 2 a HG nr. 2288 din 2004, sunt identificate principalele tipuri de risc ce pot genera situatii de urgenta pe teritoriul Romaniei, fiind grupate dupa natura lor. In ce priveste riscurile tehnologice, clasificarea identifica urmatoarele categorii,
accidente, avarii, explozii si incendii din: industrie (inclusiv prabusiri de teren cauzate de exploatari miniere sau alte activitati tehnologice), transport (terestru, aerian si naval, inclusiv metroul, tunele si transport pe cablu) si depozitare produse periculoase, din transporturi, nucleare,
poluarea apelor
prabusiri de constructii, instalatii sau amenajari
esecul utilitatilor publice - utilitati publice vitale si de amploare: retele importante de radio, televiziune, telefonie, comunicatii, de energie electrica, de gaze, de energie termica, centralizata, de alimentare cu apa, de canalizare si epurare a apelor uzate si pluviale
caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos
tipuri de risc - incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecari sau prabusiri de teren, imbolnaviri in masa, prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari, esuarea sau scufundarea unor nave, caderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanse, esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici.
Risc individual probabilitatea la nivelul oricarui individ de a prezenta efecte adverse.
analiza riscului - metoda de cuantificare si evaluare a probabilitatii manifestarii efectelor adverse ale unei substante, proces industrial sau proces natural, urmata de decizia privind acceptabilitatea acestui risc, prin determinarea frecventei evenimentelor si consecintelor asupra elementelor expuse ale fiecarui eveniment pentru fiecare tip de risc specific.
caracterizarea riscului - integrarea evidentelor, rationamentelor si a concluziilor adoptate in etapa de identificare a hazardurilor, a evaluarii relatiei doza-efect, a evaluarii expunerilor si a estimarii probabilitatii, inclusiv incertitudinile ce intervin in diferite etape privind manifestarea efectelor adverse in cazul administrarii / absorbtiei unui agent de catre un organism sau o populatie data, reprezentand etapa finala in evaluarea riscului.
rezilienta - capacitatea unui sistem natural de a se autoregenera in urma unei perturbatii
Hazard - potentialul unui bun sau al unei situatii de a produce efecte adverse in anumite circumstante, daunand sanatatii oamenilor sau mediului inconjurator
Hazardul antropic (generat de om) se refera la acele fenomene, de regula naturale, a caror variatie aleatoare este modificata ca urmare a actiunii omului. Plaja acestor fenomene este foarte larga, plecand de la modificarea regimului de precipitatii ca urmare a incalzirii atmosferei terestre (influenta antropica usoara) si terminand cu exploziile nucleare (influenta antropica totala)
Siguranta - libertatea de riscuri netolerabile ale unei daune.
Sistem de management de mediu - componenta a sistemului de management general al unei oranizatii, utilizata pentru a elaborare, implementa, analiza si mentine politica de mediu si a gestiona aspectele de mediu, pe baza structurii organizatorice, a activitatilor de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele disponibilizate de catre organizatie.
Raport de securitate - documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, necesara pentru obiective in care sunt prezente substante periculoase conform prevederilor legislatiei privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase (articolul 9 al Directivei Seveso II specifica obligativitatea agentului/operatorului economic cu risc major sa elaboreze un raport de securitate). Prin intermediul Raportului de securitate se demonstreaza ca:
exista eforturi pentru implementarea politicii pentru accidente industriale majore si a sistemului de management al securitatii tehnologice
toate hazardele majore au fost identificate si s-au instituit masuri de prevenire a accidentelor, precum si de limitare a posibilelor efecte;
se asigura un nivel ridicat de siguranta si securitate in timpul proiectarii, operarii, al constructiei, etc.
sunt dezvoltate planuri de urgenta interna si externa in legatura cu obiectivul;
exista informatie primara privind deciziile de planificare teritoriala.
urgenta interna - totalitatea masurilor ce trebuie luate in interiorul obiectivului in vederea limitarii si inlaturarii consecintelor in orice situatie care conduce la evolutii necontrolate, in cursul exploatarii obiectivelor industriale, ce pot pune in pericol sanatatea personalului si/sau calitatea mediului pe amplasament si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase.
planul de urgenta interna - se elaboreaza in scopul planificarii masurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sanatatii angajatilor, calitatii factorilor de mediu si integritatii bunurilor materiale, in caz de evenimente in care sunt implicate substante periculoase, produse pe amplasamentul unor obiective - sursa de risc chimic, incendiu, explozii si poluari. Are la baza identificarea riscurilor potentiale specifice, precum si procedurile de raspuns in vederea asigurarii:
- informarii oportune a titularilor de activitati, angajatilor, populatiei si autoritatilor publice locale;
- pregatirii personalului cu functii de decizie, a angajatilor si a fortelor de interventie;
- interventiei de urgenta, in mod organizat si intr-o conceptie unitara, pentru prevenirea, limitarea si inlaturarea consecintelor;
- refacerii si reabilitarii factorilor de mediu;
- reluarii in conditii normale a activitatilor de productie
Procesul de elaborare a planului de urgenta interna se bazeaza pe informatiile continute in raportul de securitate al obiectivului, si se realizeaza de catre titularii de activitati cu pericol potential de producere a unor evenimente generate de substante periculoase,
planul de urgenta externa - se elaboreaza in scopul planificarii intr-o conceptie unitara a masurilor necesare pentru protectia vietii, proprietatii si a calitatii factorilor de mediu din afara amplasamentelor obiectivelor, in caz de accident major, in care sunt implicate substante periculoase. Planul de urgenta externa este intocmit de catre autoritatile teritoriale pentru protectie civila pentru fiecare obiectiv cu pericol potential de producere a unor evenimente generate de substante periculoase, urmarindu-se:
a) realizarea in timp scurt, in mod organizat si intr-o conceptie unitara a masurilor si actiunilor de protectie si interventie in caz de accident major;
b) reducerea impactului asupra sanatatii populatiei din jurul amplasamentului asupra calitatii factorilor de mediu si integritatii bunurilor materiale;
c) informarea si alarmarea oportuna a populatiei;
d) planificarea modalitatilor de evacuare a populatiei expuse riscului in situatii de urgenta;
e) stabilirea procedurilor de actiune a fortelor de interventie din afara amplasamentului.
vulnerabilitatea - reprezinta gradul de pierderi (de la 0% la 100%) - un numar adimensional subunitar - are valoarea 0 pentru elementele neafectate si 1 pentru elementele afectate total (pierderi de vieti omenesti si pagube de ruina), rezultat dintr-un fenomen susceptibil de a produce pierderi umane si materiale, determinat fiind de factori fizici, sociali, economici si de mediu. Vulnerabilitatea elementelor expuse la diferite caracteristici distructive reprezinta gradul de afectare al acestora la actiunea fenomenelor naturale generatoare de pagube.
Capitolul 2. Politicile de prevenire a accidentelor industriale majore
Necesitatea de a avea o politica de prevenire a accidentelor majore (MAPP) este o noua sarcina impusa institutiilor care se supun Directivei Consiliului (96/82/EC) (DS II). Un grup de lucru al Comisiei Europene a realizat cateva linii generale de implementare a sistemelor de management si a cerintelor MAPP (Major Accidents Prevention Policy - Politica de Prevenire a Accidentelor Industriale Majore) din Directiva Seveso II.
Articolul 7 din Directiva Seveso II impune operatorilor industriali cu hazarde si riscuri de tip minor, care se incadreaza in categoria amplasamentelor Seveso sa:
".realizeze un document care sa contina politica sa de prevenire a accidentelor majore si sa se asigure ca este implementat corespunzator. Politica de prevenire a accidentelor majore stabilita de operator, va trebui sa garanteze un grad mare de protectie pentru om si mediul inconjurator prin masuri, structuri si sisteme de management corespunzatoare." [5].
In Romania in conformitate cu Art. 7 din H.G. 95/2003, operatorii obiectivelor cu risc minor (lower tier) vor elabora o documentatie privind politica de prevenire a accidentelor. Aceasta documentatie va fi depusa la autoritatile competente in termenul prevazut la Art. 7(1) din
Politica de prevenire a accidentelor industriale majore, stabileste obiectivele si responsabilitatile pentru operarea in siguranta a unei institutii de hazard major si subliniaza organizarea si aranjamentele care sunt implementate prin intermediul unui sistem adecvat, care acopera cerintele necesare [5].
In vederea punerii in aplicare de catre titularul activitatii a politicii de prevenire a accidentelor majore si a sistemului de management al securitatii, trebuie luate in considerare urmatoarele elemente:
politica de prevenire a accidentelor majore trebuie elaborata in scris si trebuie sa cuprinda obiectivele globale ale titularului activitatii si principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major;
sistemul de management al securitatii trebuie sa cuprinda acea parte a sistemului general de management care include structura organizatorica, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru determinarea si punerea in aplicare a politicii de prevenire a accidentelor majore;
sistemul de management al securitatii trebuie sa acopere urmatoarele aspecte:
a) organizare si personal - rolurile si responsabilitatile personalului implicat in managementul pericolelor majore la toate nivelurile organizatiei. Identificarea nevoilor de pregatire a acestui personal si oferirea pregatirii necesare. Implicarea angajatilor si, unde este cazul, a subcontractantilor;
b) identificarea si evaluarea pericolelor majore - adoptarea si punerea in aplicare a unor proceduri care permit identificarea sistematica a pericolelor majore care decurg din operarea normala si anormala, precum si evaluarea probabilitatii producerii si gravitatii acestora;
c) controlul operational;
d) managementul pentru modernizare;
e) planurile pentru situatii de urgenta - adoptarea si punerea in aplicare a procedurilor de identificare a situatiilor de urgenta previzibile prin analiza sistematica, precum si a procedurilor de pregatire, testare si revizuire a planurilor pentru situatii de urgenta pentru a face fata acestor situatii;
f) monitorizarea performantei - adoptarea si punerea in aplicare a procedurilor pentru evaluarea continua a indeplinirii obiectivelor stabilite prin politica titularului activitatii de prevenire a accidentelor majore si prin sistemul acestuia de management al securitatii, precum si adoptarea si punerea in aplicare a mecanismelor de investigatie si de intreprindere a actiunilor corective in caz de nerespectare. Procedurile trebuie sa acopere sistemul de raportare al operatorului privind accidentele majore de tip avarie, in special cele care indica esecul masurilor de prevenire, precum si investigatiile si monitorizarea pe baza experientei astfel acumulate.
g) verificare si revizuire - adoptarea si punerea in aplicare a procedurilor de evaluare periodica, sistematica a politicii de prevenire a accidentelor majore si a eficientei sistemului adecvat de management al securitatii; revizuirea documentata a performantei politicii si a sistemului de management al securitatii, precum si actualizarea acestuia de catre conducere.
Cerintele stabilite in documentul privind politicile de prevenire a accidentelor majore, trebuie sa fie ajustate in functie de pericolele de accidente majore prezentate de obiectiv.
2.1. CONTINUTUL CADRU AL POLITICII DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR INDUSTRIALE MAJORE
Informatíi generale
1. Titularul lucrarii
2. Autorul atestat al lucrarii
3. Denumirea lucrarii
4. Baza legala
5. Localizarea amplasamentului
- Plan amplasare
- Descrierea zonei din jurul amplasamentului
- Coordonatele geografice
6. Activitatea desfasurata
7. Descrierea amplasamentului
- Descrirea zonelor relevante pentru securitate din cadrul amplasamentului
I. Politica de prevenire a accidentelor majore
Obiective
- reducerea la minim a potentialelor riscuri pentru om si mediu
- asigurarea conformarii cu normele si reglementarile legale;
- pregatirea personalului pentru cunoasterea riscurilor si raspuns in cazul unei situatii de urgenta
- comunicarea transpareanta cu partile interesate in ce priveste posibilele consecinte negative ale activitatii proprii in mediul extern;
II. Sistemul de management al securitatii
a) Organizare si personal
- personal existent
- programul de lucru
- fise de post
- Calificare si scolarizare
- modul de instruire a personalului
- planul de instruire
b) Identificarea si evaluarea pericolelor majore
- substante periculoase
- zone cu pericol
- factori de risc pe amplasament
Analiza de risc
- Prezentare metode de analiza: analiza calitativa, analiza cantitativa
- Riscuri naturale: riscul seismic, inundatiile, alunecari de teren
- Riscuri antropice
- Din exteriorul amplasamentului: posibilitatea unui efect de Domino, alte surse de risc din exterior
- Din interiorul amplasamentului - Riscul tehnologic
- Analiza calitativa de risc
- scenarii de accidente majore
- matricea de evaluare a riscurilor
- Analiza cantitativa de risc
- evaluarea pericolului prin metoda indicelui DOW(pentru incendii si explozii)
- evaluarea riscurilor prin metode bazate pe consecinte
c) Controlul operational
- instructiuni de operare
- modul de efectuare a controlului si supravegherii instalatiilor
- monitorizarea functionarii (monitorizarea tehnologica)
- activitatea de inspectie si mentenanta
- monitorizarea factorilor de mediu
d) Managementul schimbarii
- domeniile schimbarii
- responsabilitati: in domeniile: initierea, documentarea , alocarea resurselor , realizarea, implementarea
- lista a investitiilor efectuate sau in curs de realizare si scopul acestora
e) Planificare pentru situatii de urgenta
- Organigrama de urgenta
- Atributiile personalului cuprins in organigrama de urgenta: Celula pentru Situatii de Urgenta, echipe de interventie
- Notificarea situatiilor de urgenta si a accidentelor majore
- Alarmarea: schema de alarmare, mijloace de alarmare
- Dotari pentru Situatii de urgenta
- Proceduri de actiune si interventie
- Evacuarea
f) Monitorizarea performantei
- Monitorizarea activa: verificarea instalatiilor, verificarea personalului, examinarea documentelor de inregistrare
- Monitorizarea reactiva: investigarea avariilor si accidentelor
g) Audit si revizuire
- tipuri de audit efectuate pe amplasament
- frecventa de realizare a auditului
2.2. STRUCTURA SI CONTINUTUL DOCUMENTATIEI PRIVIND POLITICA DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE
Politica intreprinderii
Operatorul trebuie sa arate in mod clar ca evitarea producerii de accidente tehnice si limitarea consecintelor lor negative sunt obiective importante ale intreprinderii si ca in caz de urgenta acestea au prioritate. In intreprinderile mari este recomandat ca politica intreprinderii (de regula obligatie legala) sa fie completata prin linii conducatoare, care prezinta in mod exhaustiv strategia intreprinderii in vederea atingerii anumitor obiective de securitate.
Politica intreprinderii trebuie sa prezinte obiectivele acesteia nu numai in exterior, ci in primul rand fata de angajatii proprii. Din acest motiv se recomanda ca angajatii, respectiv reprezentantii acestora sa fie implicati de la bun inceput in elaborarea acestei politici, iar validitatea ei sa fie demonstrata prin semnatura (semnaturile) conducerii intreprinderii.
Potentialul de pericol al obiectivului
Principiul de baza pentru orice element de securitate este identificarea posibilelor pericole. Din acest motiv HG 95/2003 pune accentul pe accidentele tehnice. Parametrii esentiali pentru identificarea si evaluarea pericolelor sunt prezentati mai jos.
Se vor lua in seama urmatoarele aspecte:
Se va tine seama de prezenta unor zone de locuit, a unor elemente protejate si de o serie de particularitati ale amplasamentului (cutremure, inundatii etc.)
O lista completa a substantelor periculoase, respectiv a categoriilor corespunzatoare conform ordonantei, a cantitatilor si a formei lor fizice face parte integranta a raportului realizat. Operatorul va numi si descrie aici substantele si caracteristicile acestora care sunt relevante pentru evitarea producerii accidentelor tehnice. Este vorba despre acele substante care exercita o influenta asupra potentialului de pericol la nivelul obiectivului. Alaturi de cantitate si modalitatile de manipulare, un rol important il joaca si parametrii tehnici privind securitatea si reactia, parametrii privind urmarile, precum si valorile limita si de evaluare. Mai jos sunt prezentate ca exemple o serie de parametri importanti, care pot fi relevanti pentru anumite cazuri.
Parametri pentru caracteristici fizice, precum:
Parametri tehnici de securitate si de reactie, precum:
Parametrii care descriu efectele, precum:
Incadrare legala si denumire, precum:
Valori limita, respectiv de evaluare, precum:
Pentru evitarea producerii accidentelor tehnice operatorul unui obiectiv cu obligatii de baza va prezenta instalatiile, partile de instalatii, respectiv activitatile care sunt relevante din punctul de vedere al pericolelor, respectiv al evitarii producerii accidentelor tehnice. Mai jos sunt prezentate ca exemple o serie de aspecte importante, care por fi relevante in anumite cazuri.
Pentru evaluarea potentialului de pericol sunt relevanti urmatorii parametrii:
Masuri tehnice si organizatorice pentru evitarea producerii accidentelor si respectiv pentru limitarea efectelor acestora
Pornind de la potentialul de pericol descris in capitolul anterior operatorul va prezenta in acest capitol masurile de baza preconizate de el in vederea reducerii, respectiv controlului potentialelor pericole, precum si pentru limitarea consecintelor negative ale unui eventual accident. Aceste masuri pot fi de natura tehnica sau organizatorica.
Masurile de protectie prezentate mai jos nu trebuie descrise in detaliu, adica enumerarea si descrierea tuturor mecanismelor de control automatizat corespunzatoare, ci vor trebuie descrise demersurile principiale, de ex. "Asigurarea impotriva depasirilor nepermise la nivelul presiunii va fi realizata prin controlul automatizat al procesului". Documentele corespunzatoare privind detaliile masurilor de protectie realizate trebuie sa fie disponibile la fata locului.
Date privind masurile tehnice de securitate
Pentru stabilirea si prezentarea masurilor tehnice de protectie sutn relevante urmatoarele aspecte:
Masurile care pot fi utilizate pentru evitarea producerii de accidente si pentru limitarea consecintelor negative ale acestora sunt:
Suprapunerile cu masurile organizatoricesunt in acest caz acceptate, deoarece in mod real cele doua tipuri de masuri de protectie se completeaza.
Impartirea masurilor organizatorice se bazeaza pe prevederile privind Sistemul de management a securitatii (SMS) cf. anexei nr. 3 a HG 95/2003. Aceasta contine elemente caracteristice altor sisteme de management, precum sisteme de management pentru protectia mediului cf. ISO 14000, respectiv EMAS (ecoaudit), sisteme de management a calitatii cf. ISO 9000.
In cazul in care intr-o intreprindere au fost deja introduse astfel de sisteme, ele pot fi utilizate pentru indeplinirea obligatiilor cf. articol 7 si se pot face referiri la acestea. Din acest motiv, o integrare a diferitelor sisteme de management este posibila si recomandabila.
In general masurile de natura tehnica si organizatorica trebuie sa fie astfel concepute de catre operator, incat sa se creeze toate conditiile pentru indeplinirea tuturor prevederilor legale (de ex. legi, ordonante, prevederi pentru protectia impotriva accidentelor, autorizatii si ordine). Din aceeasi categorie fac parte si masurile care asigura conformitatea documentelor operatorului la situatiae reala.
Date privind sistemul de management al securitatii
Pentru precizarea si prezentarea masurilor de protectie in cadrul sistemului de management al securitatii sunt relevante urmatoarele aspecte:
Organizare si personal
- Precizarea sarcinilor si zonelor de responsabilitate a personalului care se ocupa de evitarea producerii accidentelor si de limitarea consecintelor negative ale acestora, de ex. prin utilizarea de organigrame.
- Reglementari pentru respectarea functiunilor delegate prin lege si asigurarea cooperarii intre diversii reprezentanti si organizatie.
- Stabilirea unor modalitati de investigare si asigurarea calificarilor necesare si implementarea unor masuri privind realizarea unor cursuri de calificare.
- Reglementari la nivelul colaborarii cu alte firme.
Investigarea si evaluarea pericolelor accidentelor tehnice
Precizarea modalitatilor de actiune in vederea investigarii sistematice a pericolelor la nivelul intreprinderii, precum si alegerea si implementarea masurilor corespunzatoare.
Reglementari in special pentru:
Monitorizarea intreprinderii
- Masuri pentru asigurarea operarii in conditii normale, de ex. monitorizare (discontinua, continua) si in perioadele de reparatii si de scoatere din functiune a instalatiei pe timp limitat.
- Stabilirea unor modalitati de actiune in special in ceea ce priveste:
Implementarea in conditii de securitate a modificarilor
Reglementarea urmatoarelor puncte in cazul modificarilor sau noilor planificari privind instalatiile, procedurile sau materialele:
Planul de urgenta
Planurile de urgenta vor contine cel putin urmatoarele puncte:
Monitorizarea eficientei sistemului de management al securitatii
Stabilirea unor modalitati de actiune pentru evaluarea periodica de catre operator a masurilor pentru evitarea accidentelor precum si a celor pentru limitarea consecintelor negative ale acestora pentru a vedea daca obiectivele conceptului de securitate au fost atinse si daca masurile sunt implementate in mod regulamentar in special in ceea ce priveste urmatoarele puncte:
Verificare si evaluare sistematica
Stabilirea unor modalitati de actiune in vederea evaluarii atingerii obiectivelor precizate in conceptul pentru evitarea producerii accidentelor si pentru limitarea consecintelor negative ale acestora.
Stabilirea domeniilor de responsabilitate la nivelul conducerii in ceea ce priveste consecintele si monitorizarea masurilor de protectie.
Capitolul 3. Metode calitative versus metode cantitative in analiza riscurilor
Se disting doua categorii de analize de identificare si caracterizare a riscului: analize calitative (HAZard OPerability Study) si analize cantitative (CPQRA - Chemical Process Quantitative Risk Analysis)
3.1. ANALIZE CALITATIVE DE RISC
In contextul asigurarii sigurantei unei instalatii industriale, si severitatii in functionare este necesara experienta profesionala insumata a intregului spectru de specialisti ce participa la activitatile implicate. Prevenirea accidentelor prin analiza hazardului implica activitati suplimentare inca din etapa de proiectare prin tehnici si metode calitative si cantitative bazate pe date existente sau pe actiuni sistematice, creative, imaginative.
Aceste studii au ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri posibile si reprezinta primul pas in metodologia de realizare a studiilor de hazard si risc la nivel cantitativ.
3.1.1. Listele de verificare (check list)
Identifica in general riscuri din categoria celor cunoscute (aflate in baze de date), previzibile si fac trimiteri la standarde.
Liste folosite in proiectare contin urmatorii itemi care trebuie verificati:
pentru materiale - temperatura de aprindere; domeniul de inflamabilitate; temperatura de autoaprindere; compozitia; stabilitatea; toxicitatea; coroziunea; proprietatile fizice; caldura de reactie (ardere); concentratiile la care anumiti compusi instabili devin explozivi; debite de alimentare pentru doua sau mai multe materiale care reactioneaza impreuna; provizii de materii prime si alte materiale pentru a preveni situatii de criza ce pot apare in urma unor conditii meteorologice defavorabile;
pentru proces - utilaje, de exemplu reactoare: efectul termic (caldura de reactie), regimul termic (controlul temperaturii, sisteme de urgenta), efectul contaminarii, efectul unor concentratii neuzuale; coroziunea; recipienti sub presiune: necesitate si oportunitate; proiectarea dupa normele si codurile specifice; materialele de constructie adecvate; dispozitivele de siguranta pentru controlul presiunii adecvate; sisteme de ventilatie si evacuare sigure.
pentru sistemele de control: surse de rezerva (independente) de energie electrica; sisteme de semnalizare si alarme pentru valori critice ale parametrilor de operare (temperatura, presiune, debit, compozitie); echipamente duplicat pentru asigurarea parametrilor critici de operare; actionare la distanta a aparatelor de masura si control in sistemele cu parametri de operare critici; sisteme avansate de control;
pentru stocarea materialelor: cantitati limitate; sistemele de purjare cu gaz inert; siguranta sistemelor de incarcare-descarcare; dispozitive si sisteme de stingere a incendiilor; diguri si santuri de protectie;
aspecte generale: sistemele de purjare necesare; respectarea normele de asigurare cu energie electrica; iluminare adecvata; sistemele de canalizare; hazardurile exploziilor acumularilor de praf; planul general (separarea unitatilor, accesul, pozitionarea camerelor de control si a cladirilor administrative, serviciile);
protectia impotriva incendiilor: surse de apa pentru stingerea incendiilor (hidranti); stingatoare cu spuma; dispozitive automate de stropire si inundare a incaperilor; izolarea si protectia infrastructurii cladirilor; cai de acces si evacuare; echipamente de lupta impotriva incendiilor.
3.1.2. Studiile HAZOP (HAZard and OPerabilty Study)
Obiectivele metodei HAZOP sunt:
identificarea locurilor din instalatiile industriale in care exista hazarduri;
determinarea particularitatilor proiectelor prin care se pot influenta probabilitatile de aparitie a unor evenimente nedorite;
stabilirea informatiei necesare in proiectare din perspectiva asigurarii fiabilitatii instalatiei;
initierea si dezvoltarea studiilor cantitative de hazard si risc.
Pentru a urmari algoritmul de aplicare a metodei este necesar sa se defineasca conceptele de baza. Aceasta consta intr-o descriere completa a procesului si instalatiei, fiecare parte fiind sistematic analizata prin intrebari care sa duca la descoperirea cum unele deviatii de la intentiile din proiectare pot sa dezvolte hazardul si riscul in functionare. Deci, fiecare parte va fi subiectul unui numar de intrebari formulate cu ajutorul unor cuvinte ghid (guide words) ce sunt continute in metoda propriu-zisa. Efectiv, cuvintele ghid sunt utilizate in formularea unor intrebari care sa testeze integritatea fiecarei parti din proiect si sa caute fiecare cale posibila prin care proiectul se poate abate de la forma initiala. Astfel, vor apare un numar de deviatii teoretice si pentru fiecare se vor stabili cauzele si consecintele. Unele pot fi nerealiste, cu consecinte minore, altele obisnuite cu consecinte ce nu trebuie luate in considerare. Totusi multe deviatii pot sa aiba consecinte periculoase. Hazardul potential va fi notificat pentru actiuni de remediere. Examinarea se repeta pana cand intreaga instalatie va fi studiata.
Cu toate ca modul de abordare descris apare ca generator a unor deviatii ipotetice, succesul sau insuccesul depinde de:
a) exactitatea datelor initiale si a schemelor luate in considerare,
b) componenta si priceperea membrilor echipei,
c) abilitatea echipei de a utiliza bazele metodei ca un ajutor imaginatiei de a vizualiza deviatiile, cauzele si consecintele,
d) abilitatea echipei de a evalua proportional seriozitatea hazardului identificat.
Datorita faptului ca examinarea se face in mod riguros si sistematic este necesar ca echipa sa dovedeasca o disciplina exemplara in utilizarea termenilor conceptelor de baza ale metodei. Acestea sunt:
Intentia (Intention) - defineste cum se asteapta ca partea respectiva sa functioneze. Ca elemente de baza sunt schemele de operatii si tehnologice.
Deviatiile (Deviations) - definesc abaterile de la intentie si sunt descoperite prin aplicarea sistematica a cuvintelor ghid.
Cauzele (Causes) - datorita lor apar deviatiile. O deviatie care are o cauza reala sau posibila trebuie sa fie tratata ca plina de importanta.
Hazardul (Hazard) - reprezinta consecintele care pot sa cauzeze accidente, stricaciuni, raniri sau pierderi materiale.
Cuvinte ghid (Guide Words) - sunt cuvinte utilizate pentru a corela intentia cu scopul de a ghida si stimula procesul gandirii creative astfel incat sa se descopere deviatiile. Cuvintele ghid sunt aplicate intentiilor avute in proiectarea initiala (ceea ce s-a dorit de la echipamente 'sa faca').[2]
Examinarea HAZOP este doar o etapa din cadrul procedurii generale:
Definirea obiectivelor si a scopului.
Selectarea echipei.
Activitati pregatitoare initierii studiului.
Examinarea propriu-zisa.
Inregistrarea si analiza rezultatelor.
3.1.3. Evaluarea rapida a riscului pentru mediu si sanatate - REHRA
Metodologia rapida de evaluare a riscului pentru mediu si sanatate (Rapid Environmental and Health Risk Assessment - REHRA) se refera la consecintele imediate si acute ale unui accident care implica deversarea substantelor toxice, pentru un amplasament industrial. Aceasta metoda este aplicabila atat pentru amplasamente existente, cat si pentru cele in constructie sau in etapa de proiectare.
Structura de baza a metodologiei poate fi impartita in patru elemente principale:
1. Indice de hazard al zonei si ierarhizarea acestuia
2. Evaluarea riscului de mediu si sanatate a zonei si ierarhizare
3. Indice de vulnerabilitate a mediului si a sanatatii
4. Registrul de accidente majore
Primul si al doilea element se refera la analiza rapida. Al treilea element reprezinta o baza de informatii suplimentare pentru verificarea rezultatelor obtinute dupa analiza. Elementul patru se considera secundar, dar util pentru inregistrarea, analiza si tragerea concluziilor asupra accidentelor majore.
1. Indice de hazard al zonei si ierarhizarea acestuia; reprezinta probabilitatea de producere a unui accident la amplasamentul chimic - indicele SHI este calculat in relatie cu urmatoarele:
Inventarul zonelor periculoase
Clasificarea si inventarierea substantelor periculoase
Inventarul hazardelor naturale
Indice de hazard al zonei si ierarhizare
2. Evaluarea riscului de mediu si sanatate a zonei si ierarhizarea reprezinta riscul global al zonei; combina probabilitatile SHI si analizele simplificate a consecintelor. Calculul poate fi impartit in trei etape:
Clasificarea de mediu si sanatate si inventarul zonei respective
Evaluarea rapida a consecintelor unui accident asupra mediului si sanatatii
Evaluarea rapida a riscului asociat zonei si ierarhizare
Aceasta procedura conduce la un index final a riscului zonei, SRI.
3. Indice de vulnerabilitate a mediului si a sanatatii reprezinta vulnerabilitatea estimata a teritoriului invecinat zonei. Indicele GEHVI se bazeaza exclusiv pe aspecte de mediu si sanatate a teritoriului si poate fi calculat in patru pasi:
Indicele de vulnerabilitate al populatiei
Indicele de vulnerabilitate al mediului
Indicele de vulnerabilitate economica
Indicele de vulnerabilitate a mediului si a sanatatii
3.2. ANALIZE CANTITATIVE DE RISC
3.2.1. Structura analizei cantitative de risc tehnologic
Structura este alcatuita din urmatoarele etape majore [3]:
Definirea scopului si a obiectivelor analizei
Descrierea sistemului
Identificarea hazardurilor si a riscurilor
Identificarea zonelor vulnerabile
Enumerarea surselor si accidentelor posibile
Selectarea accidentelor
Constructia algoritmului
Estimarea consecintelor
Estimarea probabilitatilor
Estimarea riscului
Evaluarea riscului
1. Prima etapa consta in definirea scopului a analizei de risc si precizarea obiectivelor acestuia. Sunt selectate masurile si forma reprezentarii riscului. Metoda selectata trebuie sa considere si cazuri speciale, si anume studiul defectiunilor aparute la sistemele de siguranta, studiul efectului domino etc. Se construieste o lista cu informatiile necesare bazei de date de analiza.
2. Descrierea sistemului cuprinde completarea bazei de date cu toate informatiile necesare analizei de risc, si anume: locatia sitului, vecinatatea, date meteorologice, diagrame de proces, diagrame de instrumente si tevi, plan general de amplasament, proceduri de operare si intretinere, documentatii despre tehnologie, chimismul procesului, proprietati termofizice.
3. Identificarea hazardelor si a riscurilor este un pas foarte important in analiza de risc. Neglijarea hazardelor existente poate sa conduca la accidente catastrofale. Experienta operatorului si a analistului are un rol important in aceasta etapa. Sunt disponibile mai multe tehnici pentru identificarea hazardelor si a riscurilor: studii HAZOP (Hazard and Operability Studies), studii FMEA (Failure Modes and Effects Analysis), analiza Dar-Daca (What-If Analysis), tehnici cu indice de hazard sau baze de date existente continand date despre hazarde existente la instalatiile specifice.
4. Identificarea zonelor vulnerabile consta in studiul zonelor potential afectate in urma unui accident. Necesita estimarea numarului de locuitori, distributia lor spatiala, existenta obiectivelor de interes public (spitale, scoli, alte institutii publice) si identificarea speciilor protejate din zona sau existenta unor rezervatii naturale.
5. Enumerarea surselor si accidentelor posibile consta in identificarea tuturor surselor si accidentelor posibile.
6. Selectarea accidentelor este etapa in care accidentele semnificative sunt alese pentru un studiu mai profund si analiza de risc.
7. Construirea algoritmului consta in selectarea modelelor de calcul pentru estimarea consecintelor, frecventelor sau probabilitatii accidentelor. Algoritmul global va cuprinde modelele selectate, conexiunile intre ele si va fi folosit in estimarea riscului pentru sistemul analizat.
8. Estimarea consecintelor este metodologia folosita pentru determinarea potentialului de producere de pagube sau daune in cazul unui accident specific. Estimarile consecintelor se efectueaza cu ajutorul modelelor fizice a accidentelor rezultate si modele de efecte.
9. Estimarea probabilitatilor accidentelor se poate efectua prin folosirea bazelor de date existente in literatura, care contin date istorice despre producerea avariei la instalatii chimice, sau cu ajutorul modelelor matematice pentru calcularea frecventelor de avarii cum ar fi arborii logici: arborele greselilor si arborele evenimentelor.
10. Estimarea riscului: pentru fiecare scenariu selectat se estimeaza riscul si in final riscul global pentru amplasamentul studiat se calculeaza cu insumarea riscurilor calculate.
11. Evaluarea riscului este procesul prin care rezultatele din analiza de risc sunt folosite pentru a lua decizii si masuri prin folosirea strategiilor de reducere a riscului. [8]
Dintre etapele comune in analizele cantitative de risc, estimarea frecventei (probabilitatii) se refera la trei componente majore: obtinerea unor informatii din situatii asemanatoare petrecute anterior, intocmirea si analiza arborilor logici, analiza defectiunilor rezultate din situatii obisnuite. Arborele Evenimentelor AE si Arborele Greselilor AG sunt scheme logice care reprezinta desfasurarea evenimentelor posibile si compunerea lor. Primul porneste de la anumite evenimente nedorite si continua prin prezentarea sub forma arborescenta de jos in sus evolutia tuturor situatiilor posibile, identificabile. Arborele defectiunilor porneste de la o defectiune si merge pe sistemul cauza-efect pana la epuizarea tuturor posibilitatilor avute in vedere. In aceasta etapa se utilizeaza experienta anterioara inglobata in baze de date cu multimi de scenarii posibile, cu valori ale probabilitatilor calculate in functie de natura hazardului.
Rezumand, orice analiza Hazan este alcatuita din trei etape
Estimarea frecventei repetarii accidentului;
Estimarea consecintelor asupra: angajatilor, comunitatii locale si mediului ambiant, instalatiei si profitului;
Compararea primelor doua etape cu o tinta sau un criteriu pentru a decide daca hazardurile sunt grave si trebuie luate masuri pentru a reduce probabilitatea de producere a accidentului.
Metodele utilizate pentru etapa unu sunt probabilistice. Se estimeaza cat de des, in medie, un incident se poate intampla si nu cand se poate intampla.
Metodele utilizate in etapa a doua sunt partial probabilistice, partial deterministice. De exemplu, in cazul unei scurgeri de gaz inflamabil, se poate estima numai probabilitatea ca acesta se va aprinde. Daca aceasta se intampla, se poate estima caldura radiata si modul in care aceasta se va atenua cu distanta (deterministic). Daca o persoana este expusa radiatiilor calorice, se poate estima probabilitatea de deces sau gradul de vatamare. La valori ridicate ale radiatiilor, decesul este sigur si estimarea este determinista (intotdeauna se va produce decesul). La nivele scazute, probabilitatea de vatamare va creste cu cresterea dozei de radiatii.
Metodele cantitative utilizate pentru diferitele tipuri de hazarduri: incendii, explozii si scapari de gaze toxice sunt prezentate in literatura de specialitate intr-un numar relativ mare. Exista de asemenea si programe de calcul dedicate. Important este ca in momentul aplicarii unei metode sa se cunoasca limitarile acesteia.
3.2.2. Arborele evenimentelor
Arborele evenimentelor incepe cu identificarea evenimentului initiator si printr-un rationament inductiv se descriu secventele care compun accidentele posibile. In rezumat etapele sunt:
1. Identificarea evenimentului initiator;
2. Identificarea functiilor de siguranta proiectate pentru limitarea consecintelor evenimentului initial (de ex: bucle de reglare automata, sisteme de alarmare etc.);
Construirea arborelui evenimentelor;
Descrierea secventelor care compun accidentele posibile.
Se identifica doua feluri de arbori de evenimente:
3.2.3. Arborele greselilor
Avariile sau defectiunile se impart in trei clase:
Defectiuni primare - apar in conditiile de lucru pentru care echipamentul a fost proiectat - de exemplu ruperea unei membrane de siguranta la o presiune din domeniul de operare (sunt imputabile constructorului de echipament),
Defectiuni secundare - apar in situatii pentru care sistemul nu a fost proiectat,
Defectiuni de comanda - in care componentul lucreaza corect, dar la locul sau momentul nepotrivit. Evenimentele de baza nu pot fi decat defectiuni primare.
Etapele construirii arborelui greselilor:
Definirea unui eveniment de varf (top event) - este importanta o definire precisa: de exemplu 'scapare de amoniac gazos de la vasul de stocare numarul din blocul instalatia in timpul unei functionari normale.'
Definirea limitelor sistemului supus analizei.
Construirea arborelui cu ajutorul urmatoarelor reguli: in interiorul conturului semnelor pentru evenimente se trece descrierea lor; nu se leaga direct doua conexiuni intre ele (se vor descrie evenimentele dupa fiecare conexiune); constructia AG se realizeaza pe nivele pornind de sus de la evenimentul de varf. Un nivel este constituit dintr-un sir de conexiuni aflat la aceeasi distanta de evenimentul de varf si de evenimentele imediat anterioare conexiunilor respective; nu se trece la nivelul imediat urmator pana cand cel aflat in lucru nu este epuizat.
Solutionarea AG presupune gasirea secventelor minimale. O secventa reprezinta un sir de evenimente care conduc la un accident. Secventele minimale sunt succesiuni de acest gen care contin un numar minim de evenimente.
3.2.4. Metoda ARIPAR
Metodologia ARIPAR se bazeaza pe o serie de proceduri care se refera la risc - in termeni cantitativi - interconecteaza riscurile referitoare la procesarea, stocarea si transportul substantelor periculoase in zona.
Metodologia ARIPAR se bazeaza pe o serie de proceduri, care vizeaza in primul rand o evaluare cantitativa a riscurilor in functie de procedurile de transport, stocare si prelucrare in care sunt implicate substante periculoase. Procedura de evaluare a riscului se dezvolta prin evaluare, pentru toate sursele, frecventei si magnitudinii accidentelor precum si a efectelor fiecarui eveniment in parte. Magnitudinea si probabilitatea de aparitie pot fi combinate pentru a masura riscul. Cuantificarea riscului se face la nivel local si la nivelul societatii.
Cuantificarea riscului la nivel local seama tine de frecventa asteptata a pagubelor de referinta (decese), consecintele oricarui accident si timpul de expunere pentru persoanele care nu pot fi evacuate dintr-un anumit punct (24 de ore pe zi timp de un an). Reprezentarea riscurilor locale se face in doua moduri: prin conturarea ariilor de risc pe o harta si prin histograme (care tin seama de locul si gravitatea evenimentelor).
Cuantificarea riscului individual se face in mod similar cu cel local, exceptie facand faptul ca probabilitatea unor pagube de referinta va fi alta. Vom lua in considerare localizarea, timpul de expunere si diferitele moduri de protectie. Sunt tratate in mod special locurile vulnerabile de tipul scoli, spitale, supermagazine, parcuri de distractie, etc., unde poate fi concentrat un numar mare de oameni.
Cuantificarea riscului social se refera la un numar mare de oameni care pot fi afectati de accidente. Se traseaza un grafic pentru un invers cumulativ al frecventei accidentelor din toate sursele care pot provoca pagubele de referinta pentru un numar de oameni mai mare ca N. Aceasta curba este utila pentru caracterizarea consecintelor sociale ale unui posibil accident. Frecventa de accidente descreste in mod normal o data cu cresterea numarului de decese. Limitele acceptabile de risc sun prezentate intre doua linii paralele in aceeasi diagrama, cu o arie intre ele in care reducerea este dorita.
O alta reprezentare folositoare pentru riscul social se face printr-o histograma, care tine seama de numarul de indivizi expusi care se afla in interiorul unei zone de referinta de forma circulara sau semicirculara, aflata la o distanta data de sursa de poluare. Aceasta figura este utila in caracterizarea expunerii societatii la riscuri. Arealul de impact poate fi definit ca zona in care consecintele unui potential accident vor fi studiate.
Analiza de risc este o metodologie sofisticata care necesita instrumente de lucru variate legate de administrarea sistemelor industriale (ex: chimice) si a habitatelor locale si regionale, in situatii bine precizate, in care actioneaza factori de risc cu impact asupra acestora. Hazardul potential poate fi redus sau chiar eliminat prin luarea unor masuri adecvate de-a lungul etapelor analizei de risc: identificarea riscului, estimarea consecintelor, compararea frecventei cu severitatea, pentru estimarea riscului. Astfel, se realizeaza o siguranta intrinseca care prezinta marele avantaj al reducerii necesarului unor sisteme suplimentare de automatizare si control, foarte costisitoare. [2]
Capitolul 4. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SITUATIILOR DE URGENTA IN P.P.A.I.M.
In conformitate cu prevederile Ordinului M.A.I. nr. 647 din 16 mai 2005 se intocmesc urmatoarele tipuri de planuri de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase
- plan de urgenta interna;
- plan de urgenta externa.
Aceste planuri de urgenta se adapteaza in functie de specificul fiecarui obiectiv, de tipurile de accidente potentiale, de felul si de cantitatile substantelor periculoase, de organizarea administrativ-teritoriala si de conditiile de mediu.
Principalele tipuri de evenimente in care sunt implicate substante periculoase, pentru care se intocmesc planuri de urgenta, sunt:
- emisii de substante periculoase;
- avarii;
- accidente chimice majore;
- incendii;
- explozii. [9]
4.1. PLANUL DE URGENTA INTERNA
Planul de urgenta interna se elaboreaza in scopul planificarii masurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sanatatii angajatilor, calitatii factorilor de mediu si integritatii bunurilor materiale, in caz de evenimente in care sunt implicate substante periculoase, produse pe amplasamentul unor obiective - sursa de risc chimic, incendiu, explozii si poluari.
Planul are la baza identificarea riscurilor potentiale specifice, precum si procedurile de raspuns in vederea asigurarii:
- informarii oportune a titularilor de activitati, angajatilor, populatiei si autoritatilor publice locale;
- pregatirii personalului cu functii de decizie, a angajatilor si a fortelor de interventie;
- interventiei de urgenta, in mod organizat si intr-o conceptie unitara, pentru prevenirea, limitarea si inlaturarea consecintelor;
- refacerii si reabilitarii factorilor de mediu;
- reluarii in conditii normale a activitatilor de productie.
Elaborarea planurilor de urgenta interna se realizeaza de catre titularii de activitati cu pericol potential de producere a unor evenimente generate de substante periculoase, in cantitati egale sau mai mari decat cele prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 95/2003.
Organul tehnic care coordoneaza elaborarea planului de urgenta interna este compartimentul de protectie civila.
Responsabilitatea actualizarii planului de urgenta interna revine inspectorului de protectie civila al obiectivului, aceasta activitate realizandu-se anual sau ori de cate ori apar modificari, astfel:
- schimbarea unor persoane cu responsabilitati in schema generala de raspuns la urgente;
- schimbarea adreselor/numerelor de telefon, fax, telex etc.;
- modificari in situatiile cu necesarul de resurse umane si materiale, cu acordul titularului de activitate;
- modificari in programul de instruire-pregatire.
Revizuirea planului de urgenta interna se realizeaza la intervale de cel mult 3 ani sau la solicitarea autoritatilor teritoriale de protectie civila, pe baza modificarilor produse in:
- caracteristicile surselor de risc;
- structura economica a obiectivului;
- realizarea cooperarii;
- conceptia aplicarii planului.
Planul de urgenta interna va fi testat si evaluat prin exercitii organizate de catre titularul activitatii.
Evaluarea planului de urgenta interna se realizeaza dupa executarea exercitiilor prevazute, pe baza concluziilor si rapoartelor prezentate de personalul special angrenat in acest scop.
In cadrul politicilor de prevenire a accidentelor industriale majore se elaboreaza planuri de actiune specifice fiecarei situatii de urgenta posibil de aparut (incendii, poluare accidentala, calamitati naturale etc.) atat in situatii de functionare normala cat si in situatii de functionare anormala. Ele sunt incluse in Sistemul de management al securitatii.
Aceste Planuri revizuite periodic, sunt puse in practica de catre personalul angajat pentru a testa gradul de operativitate si capacitatea de raspuns a oamenilor de a face fata in cazuri de situatii deosebite.
Planificare pentru situatii de urgenta in cadrul Politicilor de prevenire a accidentelor industriale majore cuprinde:
- Organigrama de urgenta
- Atributiile personalului cuprins in organigrama de urgenta: Celula pentru Situatii de Urgenta, echipe de interventie
- Notificarea situatiilor de urgenta si a accidentelor majore
- Alarmarea: schema de alarmare, mijloace de alarmare
- Dotari pentru Situatii de urgenta
- Proceduri de actiune si interventie
- Evacuarea
Instiintarea, avertizarea, prealarmarea si alarmarea se realizeaza in scopul evitarii surprinderii si al luarii masurilor privind adapostirea populatiei, protectia bunurilor materiale, precum si pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer si ale actiunilor militare.
Instiintarea reprezinta activitatea de transmitere a informatiilor autorizate despre iminenta producerii sau producerea dezastrelor.
Mesajele de instiintare despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre vizeaza iminenta declansarii sau declansarea unor tipuri de riscuri.
Avertizarea consta in aducerea la cunostinta populatiei a informatiilor despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre.
Alarmarea populatiei reprezinta activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenta producerii unor dezastre si se realizeaza de catre autoritatile administratiei publice.
Alarmarea trebuie sa fie oportuna, autentica, stabila si sa asigure in bune conditii prevenirea populatiei.
Pentru organizarea si desfasurarea eficienta a instiintarii si alarmarii, Inspectoratul General si inspectoratele judetene vor intocmi 'Planul de instiintare si alarmare al ', conform anexei nr. 3, iar comitetele municipale, orasenesti si locale vor intocmi 'Schema organizarii avertizarii si alarmarii populatiei '
In conformitate cu legislatia actuala, prin evacuare se intelege masura de protectie civila luata inainte, pe timpul sau dupa producerea unei situatii de urgenta, la declararea starii de alerta, care consta in scoaterea din zonele afectate sau potential a fi afectate, in mod organizat, a populatiei, a unor institutii publice, operatori economici, animalelor, bunurilor materiale si in dispunerea lor in zone sau localitati care asigura conditii de protectie si supravietuire.
Actiunile de evacuare se planifica si se organizeaza in functie de tipul de risc, avandu-se in vedere parametrii specifici ce caracterizeaza evolutia si amploarea consecintelor acestuia.
Evacuarea se executa in baza planurilor intocmite in conformitate cu normele existente.
Planurile de evacuare se elaboreaza din timp, in starea de normalitate, in functie de riscurile inventariate si de functiile de sprijin stabilite prin Hotararea Guvernului nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta, si se actualizeaza ori de cate ori apar modificari in structura populatiei, institutiilor si operatorilor economici, precum si atunci cand aplicarea lor devine iminenta.
Capitolul 5. Studiu de caz
POLITICA SUCURSALEI S.N.P. Petrom S.A. CLUJ
DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE
IN CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANTE PERICULOASE
HG 95/2003 a stabilit masurile pentru controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, cu scopul prevenirii acestor accidente grave si al limitarii consecintelor lor asupra populatiei si mediului inconjurator.
HG 95/2003 prevede ca titularul activitatii sa prezinte odata cu documentatia legala, pentru obtinerea acordului-autorizatiei de mediu, masurile- politice de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substantele periculoase existente in activitatea titularului activitatii.
Substantele depozitate in Sectia Comerciala Cluj 1 - Someseni si care conform HG 95/2003 sunt periculoase fiind inflamabile, toxice etc. sunt carburanti lichizi (benzina, motorina) si gazele lichefiate (aragazul) - produse rezultate din prelucrarea titeiului si care sunt comercializate catre populatie si unele obiective economice.
Clasificarea acestor carburanti in substante periculoase este facuta conform HG 95/2003, Anexa Nr. 2, Partea II, tinand seama de urmatoarele caracteristici:
Benzina:
- extrem de inflamabila (F+)
- nociva (Xn)
- toxica (T)
- iritanta (Xi)
- periculoasa pentru mediu (N)
- fraze de risc R12-38-4-5-51/53-65-66-67
Cantitatea maxima posibil a fi depozitata: 5784 mc.
Motorina:
- nociva(Xn)
- periculoasa pentru mediu(N)
- fraze de risc R10/40/65/66/51&53
Cantitatea maxima posibil a fi depozitata: 2065 mc.
GPL:
- extrem de inflamabil(F+)
- fraza de risc R12
Cantitatea maxima posibil a fi depozitata: 40 mc.
Frazele de risc si combinatiile de fraze de risc sunt mentionate in standardul R13253/1996 si exprima riscul substantelor respective pentru om si mediul inconjurator.
Principalele caracteristici ale produselor petroliere vehiculate prin Depozit sunt urmatoarele:
Benzine:
- cifra octanica: 95 - 98
- distilarea: 60 - 2150C
- densitatea: 750 - 780 kg/mc
- temperatura de inflamabilitate: -430C
- temperatura de autoaprindere: 2200C
- limitele de explozie: 1,4 - 7,6 % vol.
- presiunea de vapori Reid: 500 - 600 mm Hg
- risc de aprindere si explozie: foarte mare
- vaporii: moderat otravitori
- concentratia maxima admisibila in aer: 1.700 mg/mc
Motorina:
- indicele cetanic: min. 46
- distilarea: 100 - 3500C
- densitatea: 820 - 845 kg/mc
- temperatura de inflamabilitate: min. 550C
- temperatura de autoaprindere: min. 9320C
- limitele de explozie: 0,6 - 7,5 % vol.
- concentratia maxima admisibila: 1.300 mg/mc
Amestec butan-propan
- fractie C4: max. 65%
- fractie C3: min. 35%
- densitatea lichidului: 0,460 - 0,500 kg/dm3
- densitatea vaporilor: 2,55 kg/Nm3
Atat inainte cat si dupa aparitia HG 95/2003, Sucursala Petrom Cluj a avut o politica proprie prin implicarea permanenta in organizarea activitatii de depozitare-transport-comercializare a produselor petroliere cat si prin verificarea permanenta a modului in care procedurile si politica de prevenire a accidentelor majore stabilite au fost implementate si aplicate corect - fapt demonstrat de inexistenta unor asemenea incidente tehnice in obiectivul discutat, ceea ce garanteaza un nivel ridicat pentru protectia mediului si a sanatatii salariatilor si a populatiei.
Sunt prezentate in continuare modalitatile de aplicare a politicii si strategiei de prevenire a accidentelor majore si a managementului societatii de catre conducerea Sucursalei PETROM Cluj la obiectivul de mai sus, prin prisma noii conceptii europene si a HG 95/2003.
Noua conceptie europeana privind securitatea la incendiu se incadreaza in cadrul mult mai larg dat de conceptul de libera circulatie a produselor in UE, unul din cele mai importante capitole ale acquis-ului comunitar.
Conceptia europeana privind securitatea la incendiu va determina modificari majore, esentiale in fabricarea, depozitarea, comercializarea si utilizarea produselor petroliere cat si la elaborarea unor noi reglementari privitoare la securitatea la incendiu.
Cunoasterea documentelor comunitare si a tendintelor actuale de abordare si tratare a problemelor de securitate in depozitele de produse petroliere, asigura un sistem de management al activitatii specifice apararii impotriva incendiilor si de organizare in vederea prevenirii accidentelor majore.
Piata Unica Europeana in domeniul prevenirii accidentelor majore si securitatii la incendiu este realizata prin trei directii de actiune:
- aplicarea marcajului CE pe produse;
- erocoduri specifice;
- ingineria securitatii la incendiu.
Ingineria securitatii la incendiu si prevenirii accidentelor majore este un domeniu in curs de fundamentare. Au fost deja elaborate 8 standarde europene care contin proceduri stiintifice de analiza a fenomenului de incendiu: initiere, dezvoltare, propagare, pericol si risc de incendiu, incluse intr-o abordare globala a unor scenarii de incendiu.
Standardele europene SR EN ISO 13943 / 2002 - fac diferenta intre "incendiu" si "foc"; incendiul fiind o ardere necontrolata, fara control in timp si spatiu, iar focul fiind o ardere deliberat organizata pentru a produce efecte utile, a carei propagare in timp si spatiu este controlata.
In timpul procesului de identificare a pericolelor, trebuie sa fie luate in considerare posibilele consecinte ale defectarii sistemelor de protectie la la incendiu sau arderi in procedurile de management ale securitatii la incendiu.
O atentie deosebita se acorda identificarii zonelor ce pot duce la incendii, accidente majore si la urmari grave.
Managementul securitatii in vederea prevenirii accidentelor majore implica o abordare calitologica: aplicarea unor proceduri, s.a.
Proceduri ale managementului securitatii la incendiu sunt: proceduri de evacuare a utilizatorilor, de intretinere a echipamentului PSI, de pregatire si antrenare a pompierilor si a personalului muncitor. Un management eficient duce la reducerea posibilitatii si probabilitatii de initiere a unui incendiu si de prevenire a unor incidente majore.
Pentru fiecare instalatie sau grup de instalatii s-a elaborat un capitol special si cerintele lui sunt implementate si supravegheate continuu de conducerea Depozitului.
Manualul de securitate include urmatoarele componente principale:
- structura managementului securitatii la incendiu; structura cuprinde atributii clare si raspunderi, inlocuiri in caz de absenta a persoanelor cu atributii specifice;
- actiuni-masuri ce trebuiesc luate in caz de alarma la incendiu.
- procedurile de evacuare trebuie sa asigure ca persoanlul sa sprijine ori sa asiste pe cei ce nu fac parte din personal (invitati), sa raspunda la alarma, sa prevada masuri pentru persoanele cu handicap, irecuperabile a se evacua singure;
- alte proceduri: apelarea pompierilor si furnizarea de informatii;
- instructaje PSI;
- ordinea interioara;
- procedurile de intretinere planificate.
- acestea trebuie sa stabileasca faptul ca toate sistemele de protectie la incendiu pot functiona la cerere.
- procedurile de control continuu;
- securitatea la efractie a obiectivului.
Prezentarea obiectivului analizat
Sectia Comerciala 1 Someseni este Depozitul central prin capacitate si activitatea comerciala de stocare si comercializare a produselor petroliere - al Sucursalei PETROM.
Depozitul cuprinde urmatoarele obiective principale:
- rezervoare cilindrice verticale de stoc, 2x200 mc, 1x1000 mc, 2x2000 mc, pentru depozitarea benzinei;
- rezervoare cilindrice verticale de stoc, 2x1000 mc, pentru depozitarea motorinei;
- rezervoare cilindrice orizontale de serviciu, 8x60 mc, folosite la incarcarea autocisternelor prin cadere;
- casa de pompe cu 14 pompe pentru descarcarea cisternelor CF si ulterior pentru incarcarea vaselor tampon de zi.
Depozitul este folosit la depozitarea produselor petroliere aprovizionte de la rafinarii, alte depozite ale S.C. PETROM din tara, etc. si distributia la Statiile de vanzare carburanti proprii din judetul Cluj sau la alti comercianti privati din zona.
In aceasta activitate este inclusa si Depozitul de butelii de aragaz care este aprovizionat de la Statia de imbuteliat aragaz a Sucursalei PETROM Bihor.
Carburantii sunt aprovizionati atat cu cisterne CF cat si cu cisterne auto.
Descarcarea carburantilor se face la Rampa CF sau Auto cu ajutorul pompelor si umplerea rezervoarelor de benzina, motorina etc.
Distributia carburantilor se face prin incarcarea cisternelor auto la rampe auto de incarcare (peron) si transportul carburantilor la Statiile PETROM, persoane juridice etc.
Toate operatiile de baza ale activitatii de depozitare-transport-descarcare cu scopul comercializarii produselor petroliere sunt bine conduse de conducerea Sucursalei PETROM si verificate in permanenta, operatii si proceduri care au eliminat din activitate accidentele majore cu foarte mare impact asupra salariatilor si a zonei invecinate.
5.1. PROCEDURI SCRISE PRIVIND POLITICA DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE
Procedurile scrise elaborate de personalul tehnic al Sucursalei PETROM sunt incluse in regulamentele de functionare a Depozitului, care cuprind:
- sarcini de serviciu si instructiuni de lucru, reactualizate, pe fiecare obiect in parte;
- evaluarea pericolului de incendiu si explozie al produselor depozitate;
- cunoasterea si respectarea intocmai a regulilor de prevenire a incendiilor si protectia muncii;
- reguli de oprire si operare a fiecarei instalatii tehnologice pentru a nu provoca un incendiu si accident pe baza cunoasterii duratei normele de functionare si a ciclului de revizie;
- sarcinile fiecarui personal muncitor in caz de incendiu;
- modul de semnalizare a incendiului;
- modul de punere in functiune a mijloacelor de stins incendiu;
- conditiile in care se vor utiliza instalatiile fixe de stingere existente in Depozit;
- verificarea in permanenta a parametrilor de lucru pentru evitarea formarii concentratiei explozive de hidrocarburi;
- inscriptionarea fiecarei instalatii cu zona Ex(0-2) corespunzatoare si a categoriei de incendiu (A-E), care sa fie vizibile si pe timp de noapte;
- intocmirea si respectarea instructiunilor pentru fiecare lucrare de intretinere - reparatii;
- organizarea controlului si asistentei tehnice in toate schimburile pentru a se preveni orice dereglare, intrerupere sau avarie;
- se vor stabili masuri operative pentru ca parametrii dereglati sa fie adusi la valorile din proiect;
- instalatiile oprite pentru revizii vor fi marcate si avertizate cu benzi - panouri luminoase;
- se vor intocmi si respecta programe de verificare a modului de functionare a instaltiilor;
- intreg personalul va fi instruit cu regulamentul de functionare, instructiunile de lucru, de prevenire si interventie a incendiilor in 3 categorii de masuri:
- masuri pregatitoare de cunoastere a punctelor manevrabile de incendiu;
- masuri in timpul evenimentelor;
masuri pentru inlaturarea consecintelor.
5.2. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII
Structura organizatorica
Structura organizatorica a Sectiei Comerciale (Depozitului) a fost remodelata in vederea adaptarii perfecte la problemele de productie si de prevenire a accidentelor majore.
Coordonatorul Depozitului este un Sef de Sectie, cadru cu studii superioare.
Acesta este talonat de urmatorul personal:
- gestionar coordonator;
- gestionari de serviciu;
- personalul TESA;
- personalul muncitor.
Tot personalul este de 34 angajati.
Intreg personalul este instruit periodic pe linia protectiei muncii, PSI si a protectiei mediului. Este o regula generala, ca periodic, in prezenta conducerii Sucursalei PETROM Cluj sa se organizeze simulari de producere a unui accident major, cu avarii importante, la care se verifica modul in care fiecare salariat actioneza pentru evitarea-limitarea si lichidarea avariei, fara consecinte asupra sanatatii personalului propriu, vecinilor si asupra mediului.
Deasemenea o parte din personal participa la cursurile specile organizate de SC PETROM in diverse locatii din tara.
Pentru evaluarea raspunsului instalatiilor de detectare a incendiilor, a instalatiilor de control a fumului si de stingere a incendiilor sunt folosite si incendii simuland un obiect izolat. Actiunile depind de tipul, intensitatea si durata expunerii si pot fi caracterizate prin:
- viteza de degajare a caldurii;
- inaltimea flacarii;
- aria incendiului;
- cantitatea de produse incendiate;
- nivelul temperaturii.
2. Identificarea si evaluarea pericolelor majore.
Adoptarea si punerea in aplicare a unor proceduri care permit identificarea sistematica a pericolelor majore care decurg din operarea normala si anormala, precum si evaluarea probabilitatii producerii si gravitatii acestora.
Lista punctelor critice in care ar putea apare accidente majore sunt:
a) linia CF;
b) parcul de rezervoare;
c) peronul auto;
d) centrala termica;
e) casa de pompe si magazia de manipulare;
f) sistemul de canalizare interna si separatorul;
g) magazia de butelii GPL.
Lista accidentelor/incidentelor posibile:
a) linia CF:
sistem neetans de descarcare;
deplasarea accidentala a vagonului-cisterna;
spargere conducte;
neetanseitati armaturi;
defectiuni ale instalatiei de impamantare;
incendiu;
calamitati naturale (cutremure, furtuni, inundatii).
b) parcul de rezervoare:
spargere conducte;
spargere rezervor (fund si/sau perete rezervor);
neetanseitati la rezervoare, conducte, armaturi;
nefunctionalitati ale echipamentului de siguranta al rezervoarelor (opritori de flacari, supape de siguranta, supape hidraulice);
defectiuni ale instalatiei de impamantare;
incendiu;
calamitati naturale (cutremure, furtuni, inundatii);
c) peron auto:
spargere onducte;
deversari accidentale;
neetanseitati armaturi;
lipsa sistemului de recuperare al vaporilor;
deplasarea accidentala a autocisternelor;
defectiuni ale instalatiei de impamantare;
incendiu;
calamitati naturale (cutremure, furtuni, inundatii);
d) Centrala termica:
spargerea/fisurarea rezervorului de combustibil si/sau a conductelor aferente;
incendiu;
calamitati naturale (cutremure, furtuni, inundatii);
defectiuni ale instalatiei de impamantare;
e) Casa de pompe si magazia de manipulare:
defectiuni pompe de distributie carburanti;
neetanseitati racorduri, armaturi;
spargere conducte;
manevre incorecte;
incendiu;
efectuarea necorespunzatoare a lucrarilor de intretinere;
personalul necorespunzator, neadaptat la sistemul de lucru sau neinstruit corespunzator locului de muca;
defectiuni ale instalatiei de impamantare.
f) Sistemul de canalizare interna si separatorul de produse petroliere:
- functionarea necorespunzatoare a canalizarii interne (evacuare defectuoasa, colmatare, spargerea tuburilor de canalizare);
calamitati naturale (cutremure, furtuni, inundatii).
g) Magazie butelii GPL:
Incendii (datorate manipularilor defectuoase sau defectiunilor la recipienti);
defectiuni ale instalatiei de impamantare.
Ele pot aparea atat in conditii de functionare normale cat si in conditii de functionre anormale (porniri - opriri neplanificate etc.).
Evaluarea gravitatii pericolelor se poate face (folosind unul dintre cele cateva criterii de evaluare) functie de gradul si modul in care au fost afectati factorii de mediu si factorul uman.
Controlul operational.
Echipamentele, instalatatiile, aparatele de masura si control ce intra in dotarea celor doua obiective aflate sub incidenta HG 95/2003, sunt permanent verificate tehnic pentru a asigura o buna functionare in exploatare a acestora. Detin buletine de verificare metrologica revizuite periodic.
Procedurile astfel documentate sunt pregatite si puse in aplicare pentru a asigura siguranta diverselor procese, a echipamentului si a facilitatilor de stocare. In particular, aceste proceduri cuprind:
punerea in functiune;
pornirea si perioada normala de oprire (nefunctionare);
toate fazele operatiunilor obisnuite (testare, intretinere, inspectii);
detectarea nerespectarii conditiilor de functionare si tragerea la raspundere a departamentelor;
functionarea in timpul operatiei de intretinere;
operatiuni in cazuri de urgenta;
scoaterea din functiune.
Practicile de munca in siguranta sunt definite pentru toate activitatile relevante.
Procedurile, instructiunile si metodele de lucru sunt dezvoltate in cooperare cu oamenii ce vor avea si sarcina de a urmari intregul proces de aplicare si este intr-un limbaj accesibil lor. Operatorul asigura ca aceste proceduri sunt puse in aplicare si personalul beneficiaza de pregatirea necesara.
Procedurile scrise sunt la dispozitia intregului personal direct sau indirect responsabil cu intreaga operatiune, si, unde este cazul, si la dispozitia altor implicati, ca personalul de intretinere. Oamenii de la intreprindere sunt periodic examinati pentru a fi siguri ca sunt la curent si in mod corect informati in legatura cu ceea ce trebuie sa faca si ca fac ceea ce trebuie.
Managementul pentru modernizare.
Beneficiarul a pus in aplicare proceduri de management pentru planificarea si controlul tuturor schimbarilor ce apar la oameni, procese si variabile procesuale, echipament, procese, software, proiectare sau circumstante externe care pot afecta controlul asupra evenimentelor majore neprevazute. Aceasta abordare acopera toate tipurile de schimbari, permanente si/sau temporare, urgenteaza schimbarile operationale si contin:
definitia a ceea ce constituie schimbarea;
delegarea responsabilitatii si a autoritatii pentru initierea schimbarii;
identificarea si documentarea schimbarilor propuse si a punerii lor in aplicare;
identificarea si analiza, unde este cazul, a oricaror implicatii legate de securitate;
definirea, explicarea unde este nevoie, documentarea si punerea in aplicare a masurilor de securitate, informarea celor care solicita pregatire ca si schimbarile necesare in procedurile operationale;
definirea si punerea in aplicare a procedurilor adecvate post-schimbre, a mecanismelor corective si a monitorizarii ulterioare.
In Programul de Conformare, parte integranta a Autorizatiei de Mediu nr. 112 din 29.07.2003 emisa de Agentia de Protectie a Mediului Cluj pentru obiectivul: functionarea Sectiei Comerciale Cluj 1 Someseni au fost prinse lucrari de investitii derulate pe parcursul a 5(cinci) ani. Lucrarile au fost de mare amploare, au necesitat fonduri financiare deosebite si s-au axat in principal pe lucrari de modernizare a rampei CF, lucrari de reabilitare a canalizarii existente si marirea capacitatii de epurare, dotarea Depozitului cu brate articulate pentru respectarea conditiilor impuse de prevederile HG 95/2003, modernizarea rezervoarelor de stoc existente si achizitionarea altora noi.
Planurile pentru situatii de urgenta.
La nivel de Sucursala s-au elaborat Planuri de actiune specifice fiecarei situatii de urgenta posibil de aparut (incendii, poluare accidentala, calamitati naturale etc.) atat in situatii de functionare normala cat si in situatii de functionare anormala.
Aceste Planuri revizuite periodic, sunt puse in practica de catre personalul angajat pentru a testa gradul de operativitate si capacitatea de raspuns a oamenilor de a face fata in cazuri de situatii deosebite.
Continutul detailat al planului de urgenta nu face obiectul acestui document. Cu toate acestea, SMS include procedurile necesare sa asigure ca planul de urgenta este dezvoltat, adoptat si pus in aplicare, revizuit, testat si cand este necesar adus la zi. Aceste proceduri definesc calitatile si abilitatile cerute, inclusiv o abordare a intregii echipe, daca este cazul, pentru a gasi combinatia ideala dintre cunostintele practice si teoretice.
Operatorul dezvolta si mentine proceduri de identificare prin analiza sistematica, pornind de la identificarea evenimentelor neprevazute, urgente ce pot fi identificate la timp, inregistrarea si actualizarea permanenta a datelor provenind din aceasta analiza. Planurile de actiune si raspunsul in astfel de cazuri de urgenta sunt pregatite, iar aranjamentele pentru testarea si revizuirea acestor planuri sunt incluse in SMS. Procedurile si aranjamentele necesare pentru comunicarea acestor planuri tuturor celor ce ar putea fi afectati intr-un caz de urgenta sunt de asemenea pregatite.
Aceste planuri mai prevad :
- nominalizarea echipelor de interventie , de salvare si atributiile membrilor acestora ;
- modul de actionare al persoanelor neparticipante la actiunile de interventie
- echipamentele de interventie si protectie a tuturor angajatilor
- locurile de adunare a salariatilor si a echipelor de cercetare si de interventie;
- modul si directiile de evacuare a personalului;
- semnalele de avertizare a salariatilor dupa tipul alarmei: chimica , de incendiu precum si zonele afectate sau care ar putea fi afectate ;
- modul de avertizare si de comunicare intre personalul de actiune i cel de conducere - - modul de operare pentru fiecare situatie deosebita creata.
Monitorizarea performantei.
Beneficiarul mentine proceduri care asigura faptul ca performanta sigurantei poate fi monitorizata si comparata cu obiectivele de securitate clar definite. Aceasta include determinarea faptului ca planurile si obiectivele sunt bine indeplinite si ca aranjamentele de control ale riscului sunt bine puse in aplicare, inainte ca un incident sau accident sa apara (monitorizare activa), ca si raportarea si investigarea esecurilor care au rezultat in urma a diferite incidente sau accidente (monitorizare post-evenimente).
Monitorizarea activa include inspectii ale planului critic de securitate, a echipamentului si a instrumentatiei, ca si evaluarea in conformitate cu pregatirea, instructiunile si practicile de lucru in deplina siguranta.
Monitorizarea post-evenimente solicita un sistem eficient de raportare a incidentelor si accidentelor si un sistem de investigare care identifica nu numai imediat cauzele, dar, de asemenea, identifica actiunile (esecurile) care au dus la producerea evenimentului. O atentie deosebita se acorda cazurilor cand masurile de protectie au esuat (inclusiv esecurile operationale si de management); trebuie sa se faca investigatii, analize, sa se stabileasca urmarile evenimentului (inclusiv transferul de informatie de la personalul implicat in incident) pentru a fi siguri ca lectiile si experienta invatate in urma incidentelor sunt insusite si se va tine cont de ele in viitoarele operatiuni.
Beneficiarul va defini responsabilitatile pentru inceperea investigatiei si a actiunilor corective in cazul incidentelor care au loc ca urmare a nerespectarii prevederilor SMS. Se va face o revizuire, daca este cazul, a procedurilor sau a sistemului de prevenire pentru a nu se mai intampla ceva identic. Informatiile obtinute din performanta monitorizarii vor fi luate in calcul cand se face auditul si bilantul anual.
In contextul actualei Hotarari de Guvern termenul de monitorizare se defineste ca fiind modalitatea de urmarire si de evaluare a procedurii de punere in aplicare a mecanismului de actiune in caz de producere a unor avarii. Acest lucru se realizeaza prin testarea cunostintelor atat teoretic cat si practic a personalului implicat in activitatile desfasurate in cadrul Sectiei Comerciale Cluj 1 Someseni.
Cateva dintre activitatile de prevenire a accidnetelor majore:
- efectuarea de reparatii si intretinerea corespunzatoare a tuturor punctelor critice;
- modernizarea punctelor critice prin investitii;
- organizarea corespunzatoare a activitatilor specifice;
- responsabilizarea personalului implicat in toate activitatile, prin instruiri periodice, testari periodice;
- desfasurarea unui control operational sustinut, periodic.
Verificare si revizuire.
Fata de rutina monitorizarii performantei, beneficiarul trebuie sa faca periodic audite ale SMS, ca parte normala a activitatii lui de business. Un audit determina daca performanta in general a SMS corespunde cerintelor, atat celor externe cat si ale operatorului. Rezultatul auditului va fi folosit pentru a decide ce imbunatatiri trebuie facute in cadrul SMS si pentru punerea lor in aplicare. In acest scop, beneficiarul va adopta si pune in aplicare un plan de audit acoperind subiectele abordate. Aceste plan, care este necesar sa fie revazut si revizuit periodic, contine/defineste:
- zonele si activitatile ce vor fi auditate;
- frecventa auditurilor pentru fiecare zona vizata;
- responsabilitatea (obiectivele) fiecarui audit;
- resursele si personalul cerut pentru fiecare audit, tinandu-se cont de faptul ca se cere expertiza, independenta operationala si sprijin tehnic;
- protocolul auditului ce va fi aplicat (protocol ce include realizarea de chestionare, liste de verificat, interviuri, masuratori si observatii);
- procedurile de raportare a celor aflate in timpul auditului;
- procedurile de urmarire a punerii in aplicare a celor sugerate de audit.
Periodic conducerea Sucursalei va revedea in totalitate politica si strategia in domeniul sigurantei a operatorului, mai ales in cazul evenimentelor majore neprevazute si toate aspectele SMS. Bilantul va contine si alocarea de resurse pentru punerea in aplicare a SMS si va lua in considerare schimbarile organizationale ca si cele tehnologice, de standard si legislative.
Pe masura ce este posibila aparitia unor modificari in:
- variatii semnificative ale cantitatilor stocate (in sensul cresterii lor sau micsorarii lor) precum si schimbarea starii fizice sau a naturii substantelor periculoase detinut;
- schimbarea titularului activitatii;
- trecerea in conservare a obiectivelor;
- documentatia elaborata conform HG 95/2003, precum si a Ordinului 1084 va fi revizuita de catre titular si inaintata la cele doua unitati ce trebuie informate: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Cluj.
CONCLUZII
Accidentele majore tehnologice sunt deosebit de importante din punctul de vedere al impactului si riscului asupra sanatatii populatiei si a mediului inconjurator. Accidentele industriale care implica substantele periculoase sunt reglementate la nivel European prin Directivele Seveso.
Din punct de vedere al riscurilor tehnologice, activitatea de prevenire are drept obiectiv evitatea manifestarii acestora prin aplicarea unor masuri si actiuni inca din etapa de proiectare, continuand in fazele de exploatare si dezafectare in conditii de siguranta.
Prevenirea accidentelor industriale reprezinta un aspect deosebit de important, fiind reglementata printr-o serie de acte normative, in conformitate cu reglementarile existente la nivelul Uniunii Europene si presupune obiective si responsabilitati pentru toate componentele implicate.
Prin punerea in aplicare a politicilor de prevenire a accidentelor industriale majore, operatorii industriali vor face dovada catre autoritatile competente de control ca au luat toate masurile, conform legislatiei in vigoare, pentru prevenirea pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase.
In acest context, operatorii dezvolta si o latura extrem de importanta: managementul riscului va asigura si un mediu optim de munca pentru toti salariatii organizatiei.
Elaborarea si implementarea unei politici de prevenire a accidentelor industriale majore inseamna aplicarea unor politici, proceduri, practici avand ca obiective identificarea, analiza, tratarea, monitorizarea si reevaluarea riscurilor in vederea reducerii acestora astfel incat personalul sa poata muncii intr-un mediu fizic si social durabil, comunitatea locala sa fie protejata in cazul producerii unei situatii de urgenta, iar mediul sa fie pastrat curat.
Toate acestea sunt argumente pentru schimbarea opticii asupra modului de abordare a problematicii managementului in care sunt implicate substantele periculoase si, mai ales, asupra necesitatii de a trece la conceptual de actiune de tip reactive, la o actiune pro-activa, de prevenire a manifestarii riscurilor ori de limitare a pagubelor potentiale care pot afecta atat compania cat si comunitatea locala si mediul inconjurator.
Bibliografie
1. Kirchsteiger, C., Risk assessment and Management in the context of the Seveso II Directive, Elsevier, Amsterdam. 1998
2. Ozunu, A., (2007), Evaluarea riscului tehnologic si securitatea mediului, Editura Accent, Cluj-Napoca
3. Lees, F. P., (1996), Loss Prevention in the Process Industries: Hazard Identification, Assessment and Control, Second edition, United Kingdom.2. American Institute of Chemical Engineers, 1989
4. Papadakis, G.A., Amendola, A., (Eds), (1997), Guidance on the Preparation of a Safety Report to meet the requirements of Council Directive 96/82/EC (Seveso II), European Commission - Joint Research Centre Institute for Systems Informatics and Safety Major Accident Hazards Bureau, Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, ISBN 92-828-1451-3
5. HG nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase
6. L 451/2001 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice si periculoase.
7. Ghid referitor la Politica de prevenire a accidentelor majore (Conceptul de securitate) - conform art. 7 a HG 95/2003 - Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC's, LCP and Seveso II Directives PHARE - Program 2002: Twinning project between the Romanian Ministry of Environment and Water Management and the German Federal Ministry for the Environment, Nature Conservation and Nuclear Safety
8. American Institute of Chemical Engineers, 1989
9. Norma metodologica din 16/05/2005 privind elaborarea planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
