LUCRARE Ingineria si Protectia Mediului in Industrie -area unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

LUCRARE DE LICENTA

Universitatea Maritima din Constanta

Facultatea de Electromecanica Navala

Specializarea Ingineria si Protectia Mediului in Industrie

Lucrare de licenta

Tema: Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori.

Tema Speciala:Depozitul de deseuri urbane a orasului Ovidiu, judetul Constanta.

Cuprinsul lucrarii

Cap 1. Generalitati

Definitia deseurilor

Clasificarea deseurilor

Notiuni legislative privind deseurile

Cap 2. Colectarea, selectarea si tratarea deseurilor

2.1 Colectarea deseurilor - gestionarea deseurilor urbane

2.2 Transportul deseurilor

2.3 Selectarea si reciclarea deseurilor

2.3.1 Tratarea mecanico- biologica

2.3.2 Tratarea termica

2.3.3 Piroliza deseurilor

2.3.4 Incinerarea deseurilor

Cap 3. Depozitarea deseurilor. Clasificarea depozitelor de deseuri

3.1 Depozitarea deseurilor periculoase

3.2 Depozitarea deseurilor nepericuloase, studii privind tratarea levigatului;

3.3 Studii privind tratarea levigatului

Cap 4. Calculul unui depozit de deseuri nepericuloase, care deserveste o zona urbana de 200.000 locuitori.

Cap 5.Studiu de caz privind oportunitatea amplasarii unui depozit de deseuri care deserveste zona metropolitana Constanta, ampasat in zona Nord-Nord-Vestica a orasului Ovidiu.

5.1 Date de identificare

5.2 Temeiul legal

Societatea industriala, in ansamblul ei, este daunatoare sistemelor naturale si nu accepta faptul ca exista limite ale capacitatii Planetei de a furniza resurse si de a neutraliza efectele daunatoare ale activitatilor antropice. Un puternic impact asupra resurselor naturale il are, in primul rand, expansiunea demografica, care atrage dupa sine necesitatea unei cresteri economice bazata pe progres tehnologic in procesele productive, responsabile de asigurarea necesarului de bunuri materiale de consum. Intre ritmul cresterii economice si cel al volumului de deseuri exista o legatura directa, proportionala, ce contribuie la acutizarea conflictului dintre tehnosfera si ecosfera. O data cu explozia demografica si revolutiile din agricultura si industrie, deseurile au depasit capacitatea mediului de a le absorbi si neutraliza intr-un ritm apropiat de ritmul in care acestea sunt generate. Cresterea demografica a generat intensificarea ritmului de extindere a zonelor locuibile.

Urbanizarea, ca fenomen cu profunde implicatii in societatea contemporana, necesita un consum insemnat si concentrat de resurse materiale si energetice. Transformarea acestora in bunuri si servicii, pe langa satisfacerea cerintelor materiale, produce o mare si diversa cantitate de poluanti, care impune, ca necesara, marirea capacitatii de asimilare a factorilor de mediu. Sistemul urban si cel productiv se extind pe seama sistemelor protective si asimilativ-disipative. Din pacate, un ritm inalt de industrializare, dincolo de perceptia pozitiva in directia cresterii gradului de civilizatie, contribuie la agravarea problemelor de mediu si sanatate prin concentrarea intr-un anumit perimetru a diverselor tipuri de deseuri - urbane si industriale.

Conceptul de deseu, in general greu de definit, include o categorie vasta de produse, variabila in timp si

spatiu, care, cel putin in raport cu intentia si gradul de valorificare actual, nu are valoare economica deosebita, ridicand probleme generale de separare, depozitare si eventual revalorificare.

In procesul de fabricatie, alaturi de produsul principal, apar:

deseuri de prelucrare - a lemnului, metalelor, cauciucului, materialelor plastice, tesaturilor etc.;

rezidii - emisii gazoase, lichide sau solide din diferite faze ale prepararii, prelucrarii si utilizarii

materiilor prime si materialelor - care nu prezinta interes pentru o valorificare imediata;

rebuturi - reprezentand produse finite care nu corespund cerintelor beneficiarului/fisei tehnice

(dimensional, din punct de vedere compozitional sau al caracteristicilor tehnice).

Alaturi de deseurile de productie se cunosc si deseurile de consum, care apar ca rezultat al uzarii fizice, morale sau modificarii insusirilor produselor dupa utilizare.

Acumularea unor cantitati mari, din ce in ce mai mari, ca urmare a intensificarii activitatilor umane, ridica probleme deosebite, atat sub aspect ecologic cat si economic.

Politica deseului municipal a fost imbratisata de la inceput, ea fiind compusa din obiectivele conservarii resurselor si politica de eliminare a deseurilor. In intelegerea ulterioara, aceasta insemnand ca multe din directivele deseurilor originale pot fi criticate pentru neclaritatea lor (Tromans 2001). Problemele includ lipsa de definitii clare ale unor termeni cheie. Parerile se impart clar intre intrebari fundamentale cum ar fi definitia indicata a deseurilor si problemele relatate a celui mai apropiat scop al ordonantei reglementarii materialelor secundare reciclabile (Smith 1993).

Deseurile / reziduurile sunt, rezultate din diverse procese tehnologice industriale, activitati agricole gospodaresti si menejere. Directiva cadru privind deseurile a Consilului Europei o constituie politica privind prevenirea producerii deseurilor. Pprima masura este aceea a prevenirii producerii deseurilor, iar daca acest lucru nu este posibil, deseurile trebuie reciclate o problema de o deosebita actualitate o reprezinta reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activitati umane.

Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor contine cadrul legislativ national si stadiul implementarii, situatia existenta in domeniul gestionarii deseurilor, date generale privind gestionarea deseurilor, principii si obiective strategice. Obiectivele strategice sunt impartite astffel: obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor, obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri nepericuloase, obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor periculoase si obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri periculoase.

Planul National de Gestionare a Deseurilor este alcatuit din 3 parti si anume:

• partea I- ce cuprinde o prezentare generala,
• partea a II-a dedicata deseurilor municipale si
• partea a III-a dedicata deseurilor de productie, cu accent preponderent pe deseurile periculoase.

Daca elementele cheie ale Strategiei Nationale sunt principiile care stau la baza gestiunii deseurilor,

precum si obiectivele strategice generale si cele specifice anumitor fluxuri de deseuri, Planul National ataseaza obiectivelor (prevazute in Strategie) tinte cuantificabile, acolo unde este cazul, si, in plus, prezinta diverse alternative de atingere a obiectivelor si respectiv a tintelor aferente.

Ierarhia prioritatilor in abordarea gestiunii deseurilor in Romania este cea care sta la baza legislatiei si politicii europene, recunoscuta si pe plan international, si anume: prevenirea si minimizarea generarii deseurilor, valorificarea materiala prin reutilizare si reciclare, valorificarea energetica, tratarea deseurilor in vederea scaderii cantitatilor si a potentialului periculos si abia in final depozitarea.

Printre obiectivele generale mentionam: dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric, constientizarea factorilor implicati, intensificarea preocuparilor privind reducerea cantitatilor de deseuri generate, exploatarea tuturor posibilitatilor tehnice si economice privind recuperarea si reciclarea deseurilor in vederea reducerii cantitatii de deseuri eliminate.

O serie de alternative de atingere a obiectivelor strategice se bazeaza, pe termen scurt si mediu, pe utilizarea instalatiilor pilot-demonstrative. Pe baza acestora vor fi efectuate evaluari ulterioare, iar pe baza evaluarilor, a cunostintelelor si experientei acumulate se vor putea extinde pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor. Paralel cu aceasta se vor dezvolta campanii de informare si instruire a populatiei pentru a obtine acceptul public necesar unor investitii ulterioare.

Problema gestiunii deseurilor este o problema complexa. Intelegerea corecta a problemelor conduce la alegerea solutiilor optime de rezolvare a acestora, si in final la gestionarea ecologic rationala a deseurilor si la salvarea unor resurse naturale pretioase atat pentru noi, dar mai ales pentru generatiile viitoare. Avem datoria morala sa lasam generatiilor viitoare un mediu curat.

Cap 1. Generalitati

1.1 Definitia deseurilor

Definitiile deseurilor

Conceptul de «deseu» pare a fi «evident». In efortul de a demonstra doar cat de neclar este acest concept, tabelul urmator va rezuma cateva dintre cele mai curente definitii ale deseurilor:

Tabelul 1. Cele mai curente definitii ale deseurilor

O alta metoda a definirii deseurilor este cea de a intocmi o lista a activitatilor sau a substantelor care vin din afara sirului de definitie. O alta tehnica alternativa ar fi definirea prin trimiterea la scopul initial stabilit. Majoritatea sistemelor adopta o combinare a celor doua tehnici (Cheyne & Purdue 1995). Anexa 1 din Catalogul European al Deseurilor (EWC) este identica cu Tabelul 1 al OECD

Anexa 1 - Categorii de deseu (Consiliul European 1991a)

Acest catalog este revazut periodic si, daca este necesar, este revizuit. El contine in total 700 itemi, cativa dintre ei fiind de tipul "deseu nespecificat in alta parte". Cheyne & Purdue (1995) considera ca aceasta categorie larga este necesara pentru ca nu exista obiective absolute sau puncte de vedere externe ca o substanta sau un obiect trebuie considerat ca fiind pretins de managementul deseurilor. EWC declara deasemenea ca "includerea unui material in Catalogul European al Deseurilor nu inseamna ca materialul este deseu in toate circumstantele". Astfel, nu se va rezolva orice incertitudine ce poate aparea din definitia deseurilor din cadrul Directivei Deseurilor, nici din definitia oferita de OECD. Ce pare a fi comun in definitiile din tabelul 1 este ca deseul este ceva ce proprietarul lui il va arunca , va scapa de el.

Initial, versiunea Directivei Deseurilor din 1977 defineste deseul ca fiind "orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca sau este indicat sa o faca in conformitate cu hotararile legii nationale".

Daca aceste definitii nu descriu precis deseul, cum poate cineva sa distinga deseul de non-deseu? Daca cineva vede un lucru aruncat, cum poate decide daca este deseu sau nu? Intreband daca cineva a aruncat acel lucru? Cine poate spune aceasta? Sau chiar daca raspunsul ar fi "da", aceasta ar insemna ca lucrul vizat este deseu? Dar daca intrebarea ar fi pusa astfel: "As arunca eu, personal, lucrul in cauza daca as fi proprietarul lui?" Ce se intampla daca raspunsul ar fi "nu"? Deci acel lucru este deseu sau nu? Cineva poate sa ia o decizie individuala daca deseul ii apartine, dar asta nu inseamna ca acel lucru este un "deseu universal"/ "deseu general-valabil".

Deseul este un concept valoros, construit cultural si subiectiv pentru fiecare individ, fie el atat observator cat si proprietar al deseului. In consecinta, daca asociem deseul cu persoana ce il produce, nu vom putea defini deseul intr-un mod obiectiv.

Asadar, exista oare o alta metoda de descriere a deseului? Clasificarea deseurilor in grupe, asa cum a intentionat Directiva Uniunii Europene in Anexa 1, este mult mai folositoare. In aceasta anexa sunt trecute toate deseurile cunoscute in prezent, asa ca daca reziduul unei industrii particulare este inclus in Anexa 1, el poate fi considerat intr-un mod sigur, deseu. Comisia Europeana recunoaste ca nu exista o definitie satisfacatoare care sa afirme cand un produs devine deseu, nici cand un deseu devine din nou un produs (Bontoux & Leone 1997).

Termenul de deseu este definit in legislatia europeana in articolul 1 al Directivei Consiliului 75/442/CEE privind deseurile: 'deseu inseamna orice substanta sau obiect decare posesorul se debaraseaza sau i se cere sa se debaraseze conform prevederilor legilor nationale in vigoare'. Definitia a fost modificata de Directiva Consiliului 91/156/CEE (Directiva cadru) astfel 'deseu va insemna orice substanta sau obiect pe care posesorul il arunca, sau intentioneaza sau este obligat sa-l arunce'.

1.2 Clasificarea deseurilor

Cea mai buna clasificare generala pare a fi Reglementarea Deseurilor propusa de Comunitatea Europeana, care propune clasificari pentru

a) producatori de deseuri,

b)colectori de deseuri,

c)tratarea si depozitarea deseurilor.

Pe langa Legea Protectiei Mediului nr.135/1995, in ultima perioada s-a emis Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 pivind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, iar in 2002 Guvernul Romaniei a dat Hotararea nr. 856/16 august 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase (HG 856/16.08.2002).

Toti agentii economici care genereaza deseuri au obligatia sa tina o evidenta a gestiunii acestora. Evidentele se centralizeaza de catre autoritatile teritoriale si de autoritatea centrala pentru protectia mediului. In acest scop se stabilesc in anexa 1 a Hotararii tabele tipizate pentru evidenta lunara privind generarea deseurilor, stocarea provizorie si transportul deseurilor, valorificarea deseurilor, eliminarea deseurilor.  Evidenta la nivel national va face obiectul unei raportari statistice anuale in acest domeniu.

In anexa nr. 2 la HG 856/16.08.2002 sunt incluse toate tipurile de deseuri, inclusiv deseurile periculoase care sunt marcate cu un asterisc. Tipurile de deseuri prevazute in aceasta anexa sunt definite in mod individual printr-un cod format din 6 cifre, iar titlurile si subtitlurile categoriilor de deseuri sunt definite prin coduri formate din doua si respectiv 4 cifre.

Din punct de vedere al naturii si locurilor de producere, deseurile se clasifica astfel:

- deseuri menajere: deseuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acesta ( inclusiv deseurile periculoase pe care le contin) si care pot fi preluate cu sistemele curente de precolectare sau colectare din localitati.

- deseuri stradale: deseuri specifice cailor de circulatie publica, provenite de activitatea cotidiana a populatiei, de la spatiile verz, animale, din depunerea de substante solide din atmosfera.

~ deseuri asimilabile cu deseurile menajere deseuri provenite de la mica sau marea industrie, din comert, din sectorul public sau administrativ, care prezinta compozitie si proprietati similare cu deseurile menajere, putand fi colectate, transportate, prelucrate si depozitate impreuna cu acestea.

~ deseuri voluminoase deseuri solide de diferite proveniente ,care, datorita dimensiunilor sale, nu pot fi preluate cu sistemele obisnuite de preolectaresau colectare, ci necesita o tratare diferentiala fata de acestea.

~ deseuri din constructii deseuri provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile.

~ deseuri periculoase deseuri toxice, inflamabile, explozive, infectioase sau de alta natura, care, introsuse in mediu, pot dauna plantelor, animalelor sau omului.

~ deseuri agricole deseuri provenite din unitatile agricole si zootehnie (gunoi de grajd, dejectii animaliere, deseuri animaliere de la abatoare si din industria carnii)

~ deseuri industriale deseuri provenite din desfasurarea proceselor tehnologice

~ deseuri spitaliere deseuri provenite din activitatea spitalelor, unitatilor sanitare si care sunt incinerate in crematoriile spitalelor.

1.3 Notiuni legislative privind deseurile

LEGISLATIE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR

Directiva nr.1999/31/EC privind depozitarea deseurilor a fost transpusa in legislatia romaneasca astfel:

Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor (M. O.nr. 394 din 10.05.2005), modificata prin H.G. 210/2007

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 95/2005 ce defineste criteriilor ce trebuie indeplinte de deseuri pentru a putea fi incluse pe lista specifica de deseuri a unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri (M.O. nr. 194 din 08.03.2005)

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 757/2004 privind aprobarea normelor tehnice privind depozitarea deseurilor (M.O. nr. 86 din 26.01.2005), completata si modificata prin Ordinul nr. 1230/2005 (M.O. nr. 1101 din 07.12.2005)

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1274/2005 privind eliberarea permiselor de mediu pentru inchiderea instalatiilor pentru eliminarea, depozitarea si incinerarea deseurilor (M.O. nr. 1180 din 28.12.2005)

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 775/2006 pentru aprobarea listei localitatilor izolate care pot depozita deseurile municipale in acele depozite cu conditia sa indeplineasca unele din prevederile H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor (M.O. nr. 675 din 07.08.2006)

531741. O. MMGA 1027/22 octombrie 2005 - M. Of. nr. 980 - 04.XI.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii", aprobate prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 117/2004, republicat

530992. O. MMGA 1018/19 octombrie 2005 - M. Of. nr. 966 - 01.XI.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind infiintarea in cadrul Directiei deseuri si substante chimice periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati

531033. O. CNCAN 274/26 septembrie 2005 - M. Of. nr. 967 - 01.XI.2005
al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru aprobarea Normelor privind controlul si supravegherea expedierilor internationale de deseuri radioactive implicand teritoriul Romaniei

529384. H. G 1210/05 octombrie 2005 - M. Of. nr. 936 - 20.X.2005
privind concesionarea activitatii de neutralizare a deseurilor de origine animala

529395. H. G 1211/05 octombrie 2005 - M. Of. nr. 936 - 20.X.2005
privind sprijinul direct al statului pentru activitatea de neutralizare a deseurilor de origine animala

529126. O. MMGA 927/06 octombrie 2005 - M. Of. nr. 929 - 18.X.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

528177. O. MMGA 901/30 septembrie 2005 - M. Of. nr. 910 - 12.X.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice care prezinta riscuri prin contaminare pentru securitatea si sanatatea personalului din punctele de colectare

524678. O. MMGA 698/10 august 2005 - M. Of. nr. 858 - 23.IX.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala

524689. O. MS 940/07 septembrie 2005 - M. Of. nr. 858 - 23.IX.2005
al ministrului sanatatii privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala

5223510. O. ANSVSA 80/29 august 2005 - M. Of. nr. 822 - 12.IX.2005
al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind stabilirea documentelor si evidentelor veterinare necesare in cadrul activitatii de neutralizare a deseurilor de origine animala

5213811. H. G 989/25 august 2005 - M. Of. nr. 801 - 02.IX.2005
privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii"

5203612. ORD. G 47/11 august 2005 - M. Of. nr. 778 - 26.VIII.2005
privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala

5156713. DEC. CC 397/12 iulie 2005 - M. Of. nr. 694 - 02.VIII.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

5121314. H. G 700/12 iulie 2005 - M. Of. nr. 649 - 22.VII.2005
privind alocarea sumei de 3.700 mii lei (RON) din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului pe anul 2005 in bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii pe anul 2005, pentru finantarea activitatilor de conditionare si depozitare in siguranta a deseurilor radioactive rezultate din procesul de curatare si pregatire a dezafectarii Reactorului nuclear tip VVR-S din cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" - IFIN-HH Bucuresti

5116515. H. G 621/23 iunie 2005 - M. Of. nr. 639 - 20.VII.2005
privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje

5074016. O. CNCAN 156/14 iunie 2005 - M. Of. nr. 571 - 04.VII.2005
al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru aprobarea Normelor privind clasificarea deseurilor radioactive

5047117. DEC. CC 243/10 mai 2005 - M. Of. nr. 516 - 17.VI.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

5041818. H. G 514/09 iunie 2005 - M. Of. nr. 505 - 14.VI.2005
pentru completarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 228/2004 privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase, in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului

5033119. H. G 448/19 mai 2005 - M. Of. nr. 491 - 10.VI.2005
privind deseurile de echipamente electrice si electronice

5009720. O. MTCT 276/23 februarie 2005 - M. Of. nr. 448 - 26.V.2005
al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Ghid privind proiectarea depozitelor de deseuri cu materiale geosintetice", indicativ GP 107-04

4996421. L. P 143/17 mai 2005 - M. Of. nr. 426 - 19.V.2005
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2005 privind sustinerea proiectului ISPA 2000/RO/16/P/PE/001 "Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt"

4996522. D. PRES 425/13 mai 2005 - M. Of. nr. 426 - 19.V.2005
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2005 privind sustinerea proiectului ISPA 2000/RO/16/P/PE/001 "Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt"

4970323. H. G 349/21 aprilie 2005 - M. Of. nr. 394 - 10.V.2005
privind depozitarea deseurilor

4962824. H. G 376/28 aprilie 2005 - M. Of. nr. 387 - 09.V.2005
privind aprobarea Listei cuprinzand echipamentul complex pentru procesarea deseurilor siderurgice, scutit de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata

4956425. DEC. CC 158/22 martie 2005 - M. Of. nr. 379 - 05.V.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

4945226. H. G 337/21 aprilie 2005 - M. Of. nr. 357 - 27.IV.2005
privind abrogarea Hotararii Guvernului nr. 2.426/2004 pentru aprobarea si implementarea proiectului "Neutralizarea deseurilor periculoase rezultate din activitatile unitatilor sanitare din zona Moldova"

4940727. O. MFP 1574/20 octombrie 2004 - M. Of. nr. 344 bis - 22.IV.2005
al ministrului finantelor publice pentru publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a unor memorandumuri de finantare si a unui amendament la un memorandum de finantare ISPA
Memorandum de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura: "Reabilitarea sistemului de colectare, transport, tratare si depozitare a deseurilor solide in judetul Dambovita, Romania"
Memorandum de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura: "Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Teleorman, Romania"
Memorandum de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura: "Reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate, a sistemului de canalizare si a retelei de alimentare cu apa potabila in municipiul Pitesti, judetul Arges, Romania"
Memorandum de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura: "Reabilitarea sectiunii Campina-Predeal de pe linia de cale ferata Bucuresti-Brasov, Romania"
Memorandum de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura: "Asistenta tehnica pentru intarirea capacitatii institutionale a beneficiarilor finali ai programului ISPA in sectorul de apa si apa uzata din Romania"
Memorandum de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura: "Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor in sectorul de mediu in Romania"
Amendamentul nr. 3 la Memorandumul de finantare ISPA: "Reabilitarea retelei de canalizare si facilitatilor de epurare a apelor uzate pentru a proteja fluviul Dunarea in orasul Craiova"

4931428. H. G 268/31 martie 2005 - M. Of. nr. 332 - 20.IV.2005
pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor

4921529. H. G 281/07 aprilie 2005 - M. Of. nr. 320 - 15.IV.2005
privind abrogarea Hotararii Guvernului nr. 2.428/2004 pentru aprobarea si implementarea proiectului privind "Colectarea, sortarea si reciclarea deseurilor urbane in municipiul Bucuresti"

4876930. DEC. CC 14/20 ianuarie 2005 - M. Of. nr. 242 - 23.III.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

4877131. ORDU. G 21/17 martie 2005 - M. Of. nr. 242 - 23.III.2005
privind sustinerea proiectului ISPA 2000/RO/16/P/PE/001 "Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt"

4852432. O. MMGA 95/12 februarie 2005 - M. Of. nr. 194 - 08.III.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri

4852833. ANX. MMGA 95/12 februarie 2005 - M. Of. nr. 194 bis - 08.III.2005
Anexa la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri

4839034. DEC. CC 49/27 ianuarie 2005 - M. Of. nr. 174 - 28.II.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

4812035. O. MMGA 117/24 mai 2004 - M. Of. nr. 121 - 08.II.2005
Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii" - republicare
Modificari si completari:
-O. MMGA 1027/22 octombrie 2005 - M. Of. nr. 980 - 04.XI.2005

4796736. O. MMGA 756/26 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 86 - 26.I.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor

4796837. O. MMGA 757/26 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 86 - 26.I.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

4797038. DEC. CC 519/25 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 87 - 26.I.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

4797139. O. MMGA 614/20 octombrie 2004 - M. Of. nr. 87 - 26.I.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind modificarea anexelor nr. 2 si 4 la Normele metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii", aprobate prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 117/2004

4788640. DEC. CC 506/16 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 68 - 20.I.2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

4783941. O. MMGA 880/20 decembrie 2004 - M. Of. nr. 55 - 17.I.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

4774342. H. G 2426/21 decembrie 2004 - M. Of. nr. 33 - 11.I.2005
pentru aprobarea si implementarea proiectului "Neutralizarea deseurilor periculoase rezultate din activitatile unitatilor sanitare din zona Moldova"
Abrogat prin:
-H. G 337/21 aprilie 2005 - M. Of. nr. 357 - 27.IV.2005

4774443. H. G 2428/21 decembrie 2004 - M. Of. nr. 33 - 11.I.2005
pentru aprobarea si implementarea proiectului privind "Colectarea, sortarea si reciclarea deseurilor urbane in municipiul Bucuresti"
Modificari si completari:
-H. G 281/07 aprilie 2005 - M. Of. nr. 320 - 15.IV.2005

4760944. O. MMGA 751/23 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 10 - 05.I.2005
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind gestionarea deseurilor din industria dioxidului de titan

4761045. O. MECO 870/15 decembrie 2004 - M. Of. nr. 10 - 05.I.2005
al ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, privind gestionarea deseurilor din industria dioxidului de titan

4744246. H. G 2293/09 decembrie 2004 - M. Of. nr. 1261 - 28.XII.2004
privind gestionarea deseurilor rezultate in urma procesului de obtinere a materialelor lemnoase

4715547. H. G 2255/09 decembrie 2004 - M. Of. nr. 1209 - 16.XII.2004
privind stabilirea echipamentelor pentru protectia mediului, achizitionate pentru tratarea deseurilor de lemn, scutite la import de taxa pe valoarea adaugata

4548948. H. G 1470/09 septembrie 2004 - M. Of. nr. 954 - 18.X.2004
privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor

4527649. H. G 1587/30 septembrie 2004 - M. Of. nr. 910 - 06.X.2004
privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Reabilitarea colectarii, transportului, tratarii si depozitarii deseurilor solide in judetul Dambovita"

4495250. O. MSF 1029/18 august 2004 - M. Of. nr. 853 - 17.IX.2004
al ministrului sanatatii pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale

4474651. O. MMGA 367/31 august 2004 - M. Of. nr. 822 - 07.IX.2004
al ministrului mediului si gospodaririi apelor pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 117/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii"

4472152. O. MMGA 338/13 august 2004 - M. Of. nr. 820 - 06.IX.2004
al ministrului mediului si gospodaririi apelor pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje

4472253. O. MECO 625/31 august 2004 - M. Of. nr. 820 - 06.IX.2004
al ministrului de stat, ministrul economiei si comertului pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje

4473454. O. MFP 1255/23 august 2004 - M. Of. nr. 821 - 06.IX.2004
al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de colectare a contributiilor directe anuale ale titularilor de autorizatie nucleara si de utilizare a veniturilor extrabugetare din care se finanteaza activitatea Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive

4473655. O. MECO 622/26 august 2004 - M. Of. nr. 821 - 06.IX.2004
al ministrului economiei si comertului pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de colectare a contributiilor directe anuale ale titularilor de autorizatie nucleara si de utilizare a veniturilor extrabugetare din care se finanteaza activitatea Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive

4474256. O. ANU 844/09 august 2004 - M. Of. nr. 818 - 06.IX.2004
al presedintelui Agentiei Nucleare pentru aprobarea Strategiei nationale pe termen mediu si lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiva si dezafectarea instalatiilor nucleare si radiologice

4465557. H. G 1349/26 august 2004 - M. Of. nr. 806 - 01.IX.2004
privind aprobarea alocarii sumei de 40 miliarde lei din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului pe anul 2004 in bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii pe anul 2004 pentru finantarea activitatilor de gestionare a deseurilor radioactive, aflate in gestiunea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" IFIN-HH Bucuresti, pe platforma Bucuresti-Magurele

4448058. O. MS 997/11 august 2004 - M. Of. nr. 771 - 23.VIII.2004
al ministrului sanatatii privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale

4330959. H. G 899/10 iunie 2004 - M. Of. nr. 601 - 05.VII.2004
pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

4256460. O. MMGA 117/24 mai 2004 - M. Of. nr. 490 - 01.VI.2004
al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii"
Modificari si completari:
-O. MMGA 367/31 august 2004 - M. Of. nr. 822 - 07.IX.2004
-O. MMGA 614/20 octombrie 2004 - M. Of. nr. 87 - 26.I.2005
-O. MMGA 1027/22 octombrie 2005 - M. Of. nr. 980 - 04.XI.2005

4214861. H. G 676/05 mai 2004 - M. Of. nr. 429 - 13.V.2004
pentru aprobarea si implementarea proiectului "Neutralizarea si eliminarea deseurilor periculoase de acetoncianhidrina existente in depozitul fostei Societati Comerciale «METADET» - S.A. Falticeni, judetul Suceava"

4196362. O. CNCAN 56/25 martie 2004 - M. Of. nr. 393 - 04.V.2004
al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare privind aprobarea Normelor fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive

4152063. O. MAPAM 2/05 ianuarie 2004 - M. Of. nr. 324 - 15.IV.2004
al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei

4152264. O. MECO 118/02 martie 2004 - M. Of. nr. 324 - 15.IV.2004
al ministrului economiei si comertului pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei

4152165. O. MTCT 211/06 februarie 2004 - M. Of. nr. 324 - 15.IV.2004
al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei

4135966. DEC. CC 80/02 martie 2004 - M. Of. nr. 300 - 06.IV.2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, aprobata si modificata prin Legea nr. 465/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

4056067. O. MECO 128/04 martie 2004 - M. Of. nr. 244 - 19.III.2004
al ministrului economiei si comertului privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane care adopta standarde europene armonizate ale caror prevederi se refera la ambalaje si deseuri de ambalaje

4020168. H. G 228/20 februarie 2004 - M. Of. nr. 189 - 04.III.2004
privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase, in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului
Modificari si completari:
-H. G 228/24 martie 2005 - M. Of. nr. 260 - 29.III.2005

3990569. H. G 166/12 februarie 2004 - M. Of. 148 - 19.II.2004
pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii"
Modificari si completari:
-H. G 989/25 august 2005 - M. Of. nr. 801 - 02.IX.2005
-O. MMGA 1027/22 octombrie 2005 - M. Of. nr. 980 - 04.XI.2005

3931870. H. G 1601/23 decembrie 2003 - M. Of. 33 - 15.I.2004
privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive

3759071. L. P 431/27 octombrie 2003 - M. OF. 773 - 4.XI.2003
privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

3759172. D. PRES 663/22 octombrie 2003 - M. OF. 773 - 4.XI.2003
pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

3726373. H. G 1161/2 octombrie 2003 - M. OF. 715 - 14.X.2003
privind stabilirea echipamentelor pentru protectia mediului, achizitionate pentru tratarea deseurilor in stare lichida si a apelor uzate rezultate din diferite procese tehnologice industriale, scutite la import de taxa pe valoarea adaugata

3693274. H. G 1071/11 septembrie 2003 - M. OF. 664 - 19.IX.2003
pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator

3619675. L. P 320/8 iulie 2003 - M. OF. 527 - 22.VII.2003
pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala

3619776. D. PRES 455/7 iulie 2003 - M. OF. 527 - 22.VII.2003
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala

3583677. ORDU. G 61/25 iunie 2003 - M. OF. 461 - 28.VI.2003
pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

3480378. L. P 126/11 aprilie 2003 - M. OF. 284 - 23.IV.2003
pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura "Sistem integrat de management al deseurilor in Municipiul Ramnicu Valcea, Romania", semnat la Bucuresti la 2 august 2002 si la Bruxelles la 11 aprilie 2002
Memorandum de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura "Sistem integrat de management al deseurilor in Municipiul Ramnicu Valcea, Romania"

3480479. D. PRES 200/10 aprilie 2003 - M. OF. 284 - 23.IV.2003
privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura "Sistem integrat de management al deseurilor in Municipiul Ramnicu Valcea, Romania", semnat la Bucuresti la 2 august 2002 si la Bruxelles la 11 aprilie 2002

3389280. O. MAPME 1147/10 decembrie 2002 - M. Of. 150 - 7.III.2003
al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor - construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri

3389381. O. MAPME 1215/10 decembrie 2002 - M. Of. 150 - 7.III.2003
al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor

3368782. H. G 123/30 ianuarie 2003 - M. Of. 113 - 24.II.2003
privind aprobarea Planului national de gestionare a deseurilor - plan national de etapa
Abrogat prin:
-H. G 1470/09 septembrie 2004 - M. Of. nr. 954 - 18.X.2004

3339683. ORD. G 11/30 ianuarie 2003 - M. Of. 61 - 1.II.2003
privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala

3308784. O. MAPME 1190/23 decembrie 2002 - M. Of. 2 - 7.I.2003
al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje
Rectificare - M. Of. 86 - 11.II.2003
Abrogat prin:
-O. MMGA 880/20 decembrie 2004 - M. Of. nr. 55 - 17.I.2005

3251885. O. CNCAN 183/6 septembrie 2002 - M. Of. 913 - 14.XII.2002
al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare privind aprobarea Normelor pentru expedieri internationale de deseuri radioactive implicand teritoriul Romaniei
Abrogat prin:
-O. CNCAN 274/26 septembrie 2005 - M. Of. nr. 967 - 01.XI.2005

3238386. H. G 1357/27 noiembrie 2002 - M. Of. 893 - 10.XII.2002
pentru stabilirea autoritatilor publice responsabile de controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri

3224587. O. CNCAN 192/26 septembrie 2002 - M. Of. 867 - 2.XII.2002
al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru aprobarea Normelor de securitate radiologica privind gospodarirea deseurilor radioactive provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu

3220688. O. MLTL 779/21 mai 2002 - M. Of. 862 - 29.XI.2002
al Ministrului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei privind instalatiile de receptie portuare pentru deseurile generate de nava si reziduurile marfii

3211489. O. MAPME 867/30 septembrie 2002 - M. Of. 848 - 25.XI.2002
al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri
Abrogat prin:
-O. MMGA 95/12 februarie 2005 - M. Of. nr. 194 - 08.III.2005
-O. MMGA 95/12 februarie 2005 - M. Of. nr. 194 - 08.III.2005

3211590. D. PRES 933/25 noiembrie 2002 - M. Of. 849 - 25.XI.2002
privind conferirea Ordinului national Steaua Romaniei in grad de Colan de deseuri

3098491. H. G 856/16 august 2002 - M. Of. 659 - 5.IX.2002
privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

3018492. DEC. CC 157/30 mai 2002 - M. Of. 493 - 9.VII.2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 2 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 11/2001 privind unele masuri pentru achizitionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

2999993. O. MAPM 279/3 aprilie 2002 - M. Of. 459 - 27.VI.2002
al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, in cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase
Abrogat prin:
-O. MMGA 1018/19 octombrie 2005 - M. Of. nr. 966 - 01.XI.2005

2982594. O. MAPM 116/11 februarie 2002 - M. Of. 427 - 19.VI.2002
al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta in exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare - NTLH-022 si a Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta in exploatare a barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale-NTLH-023

4082595. O. MLTL 289/06 martie 2002 - M. Of. nr. 427 - 19.VI.2002
al Ministrului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta in exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare - NTLH-022 si a Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta in exploatare a barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale-NTLH-023

2960196. O. MSF 219/1 aprilie 2002 - M. Of. 386 - 6.VI.2002
al Ministrului Sanatatii si Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de cuLegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale
Modificari si completari:
-O. MS 997/11 august 2004 - M. Of. nr. 771 - 23.VIII.2004
-O. MSF 1029/18 august 2004 - M. Of. nr. 853 - 17.IX.2004

2944097. L. P 265/15 mai 2002 - M. Of. 352 - 27.V.2002
pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora
Amendamente la Conventia de la Basel

2944198. D. PRES 389/14 mai 2002 - M. Of. 352 - 27.V.2002
privind promulgarea Legii pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

2921099. DEC. CC 113/2 aprilie 2002 - M. Of. 308 - 9.V.2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 2 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 11/2001 privind unele masuri pentru achizitionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

28955100. H. G 349/11 aprilie 2002 - M. Of. 269 - 23.IV.2002
privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
Rectificare - M. Of. 381 - 5.VI.2002
Modificari si completari:
-H. G 899/10 iunie 2004 - M. Of. nr. 601 - 05.VII.2004

28709101. DEC. CC 62/26 februarie 2002 - M. Of. 232 - 8.IV.2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 2 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 11/2001 privind unele masuri pentru achizitionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

28410102. D. PRES 177/7 martie 2002 - M. Of. 177 - 14.III.2002
pentru supunerea spre aprobare Parlamentului a acceptarii amendamentelor la Conventia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

28348103. H. G 162/20 februarie 2002 - M. Of. 164 - 7.III.2002
privind depozitarea deseurilor
Abrogat prin:
-H. G 349/21 aprilie 2005 - M. Of. nr. 394 - 10.V.2005

28333104. H. G 128/14 februarie 2002 - M. Of. 160 - 6.III.2002
privind incinerarea deseurilor
Modificari si completari:
-H. G 268/31 martie 2005 - M. Of. nr. 332 - 20.IV.2005

28134105. O. MAAP 498/27 decembrie 2001 - M. Of. 123 - 15.II.2002
al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind unele masuri de protectie in ceea ce priveste comertul cu anumite tipuri de deseuri animale provenite de la mamifere

28141106. O. MAAP 495/27 decembrie 2001 - M. Of. 124 - 15.II.2002
al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la masurile care se aplica prelucrarii unor deseuri animale in vederea protectiei contra encefalopatiilor spongiforme transmisibil

27939107. O. MAAP 504/28 decembrie 2001 - M. Of. 78 - 1.II.2002
al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea conditiilor sanitare veterinare pentru inlaturarea si prelucrarea deseurilor animale, comercializarea lor si prevenirea agentilor patogeni din furajele care contin produse de origine animala sau peste

27612108. H. G 9/10 ianuarie 2002 - M. Of. 30 - 17.I.2002
pentru completarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator

27546109. O. MAAP 483/12 decembrie 2001 - M. Of. 22 - 16.I.2002
privind modificarea si completarea Ordinului Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor nr. 373/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind gestionarea deseurilor toxice si de risc din laboratoarele sanitare veterinare

26893110. D. PRES 915/16 noiembrie 2001 - M. Of. 763 - 29.XI.2001
pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 14/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt, Romania', semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000 si la Bucuresti la 22 decembrie 2000
Memorandum de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt'*) din 22 decembrie 2000

26894111. D. PRES 740/3 octombrie 2001 - M. Of. 763 - 29.XI.2001
privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt', semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000 si la Bucuresti la 22 decembrie 2000

26895112. L. P 648/19 noiembrie 2001 - M. Of. 763 - 29.XI.2001
privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 14/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt, Romania', semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000 si la Bucuresti la 22 decembrie 2000

26896113. L. P 512/4 octombrie 2001 - M. Of. 763 - 29.XI.2001
pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt', semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000 si la Bucuresti la 22 decembrie 2000

26272114. L. P 600/31 octombrie 2001 - M. Of. 711 - 8.XI.2001
pentru respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 11/2001 privind unele masuri pentru achizitionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

26273115. D. PRES 853/30 octombrie 2001 - M. Of. 711 - 8.XI.2001
privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 11/2001 privind unele masuri pentru achizitionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

26232116. O. MAAP 373/26 septembrie 2001 - M. Of. 703 - 6.XI.2001
al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind gestionarea deseurilor toxice si de risc din laboratoarele sanitare veterinare

25519117. O. MIR 265/20 august 2001 - M. Of. 566 - 11.IX.2001
al Ministrului Industriei si Resurselor pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice si a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile
Modificari si completari:
-O. MECO 786/19 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 1211 - 16.XII.2004

40715118. O. MAP 503/30 august 2001 - M. Of. nr. 566 - 11.IX.2001
al Ministrului Administratiei Publice pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice si a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile
Modificari si completari:
-O. MAI 440/30 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 1211 - 16.XII.2004

25236119. ORD. G 14/26 iulie 2001 - M. Of. 474 - 20.VIII.2001
pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt, Romania', semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000 si la Bucuresti la 22 decembrie 2000
Memorandum de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura 'Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt, Romania'

25014120. L. P 465/18 iulie 2001 - M. Of. 422 - 30.VII.2001
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

25015121. D. PRES 618/17 iulie 2001 - M. Of. 422 - 30.VII.2001
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

24941122. L. P 426/18 iulie 2001 - M. Of. 411 - 25.VII.2001
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

24942123. D. PRES 578/17 iulie 2001 - M. Of. 411 - 25.VII.2001
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

24112124. H. G 479/17 mai 2001 - M. Of. 274 - 28.V.2001
privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului Municipiului Falticeni, pentru neutralizarea si eliminarea deseurilor periculoase existente pe platforma industriala a Societatii Comerciale "Metadet" - S.A. Falticeni

24088125. O. MIR 145/21 mai 2001 - M. Of. 271 - 24.V.2001
al Ministrului Industriei si Resurselor privind modificarea si completarea Ordinului Ministrului Industriei si Resurselor nr. 64/2001 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile

23877126. L. P 217/30 aprilie 2001 - M. Of. 227 - 4.V.2001
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 65/2000 privind exceptarea exceptarea de la plata taxei vamale, a suprataxei si a taxei pe valoarea adaugata pentru obiectivul de investitii "Incinerator - sistem de ardere si neutralizare a deseurilor din Municipiul Oradea"

23878127. D. PRES 284/26 aprilie 2001 - M. Of. 227 - 4.V.2001
pentru promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de ugenta a Guvernuliu nr 65/2000 privind exceptarea de la plata taxei vamale, a suprataxei si a taxei pe valoarea adaugata pentru obiectivul de investitii "Incinerator - sistem de ardere si neutralizare a deseurilor din Municipiul Oradea"

23781128. O. MIR 64/7 martie 2001 - M. Of. 203 - 23.IV.2001
al Ministrului Industriei si Resurselor pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile

23433129. L. P 99/26 martie 2001 - M. Of. 158 - 29.III.2001
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deseurilor si subproduselor plumboase, rezultate din obtinerea plumbului decuprat

23434130. D. PRES 147/23 martie 2001 - M. Of. 158 - 29.III.2001
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deseurilor si subproduselor plumboase, rezultate din obtinerea plumbului decuprat

23092131. H. G 262/22 februarie 2001 - M. Of. 114 - 6.III.2001
privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 11/2001 privind unele masuri pentru achizitionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

22827132. ORDU. G 11/26 ianuarie 2001 - M. Of. 66 - 07.II.2001
privind unele masuri pentru achizitionare metalelor neferoase, a aliajelor acestora si a deseurilor neferoase reciclabile

22829133. ORDU. G 16/26 ianuarie 2001 - M. Of. 66 - 07.II.2001
privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile
Republicare: ORDU. G 16/26 ianuarie 2001 - M. Of. 104 - 7.II.2002

21887134. ORDU. G 78/16 iunie 2000 - M. Of. 283 - 22.VI.2000
privind regimul deseurilor
Modificari si completari:
-L. P 426/18 iulie 2001 - M. Of. 411 - 25.VII.2001

21874135. ORDU. G 65/2 iunie 2000 - M. Of. 251 - 6.VI.2000
privind exceptarea de la plata taxei vamale, a suprataxei si a taxei pe valoarea adaugata pentru obiectivul de investitii "Incinerator - sistem de ardere si neutralizare a deseurilor din Municipiul Oradea

7769136. H. G 383/12 mai 2000 - M. Of. 220 - 18.V.2000
pentru completarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator

22385137. ORDU. G 173/5 noiembrie 1999 - M. Of. 547 - 9.XI.1999
privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deseurilor si subproduselor
plumboase, rezultate din obtinerea plumbului decuprat

7000138. D. PRES 61/19 februarie 1999 - M. Of. 283 - 21.VI.1999
privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Conventiei comune asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si asupra gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive, adoptata la Viena la 5 septembrie 1997

7131139. D. PRES 192/12 iunie 1999 - M. Of. 283 - 21.VI.1999
privind promulgarea legii pentru ratificarea Conventiei comune asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si asupra gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive, adoptata la Viena la 5 septembrie 1997

18862140. L. P 105/16 iunie 1999 - M. Of. 283 - 21.VI.1999
pentru ratificarea Conventiei comune asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si asupra gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive, adoptata la Viena la 5 septembrie 1997
Conventie Comuna asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si asupra gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive

15853141. H. G 245/15 aprilie 1998 - M. Of. 162 - 23.IV.1998
privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii 'Depozit deseuri menajere in orasul Intorsura Buzaului, judetul Covasna'

16396142. H. G 148/23 martie 1998 - M. Of. 124 - 25.III.1998
privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii 'Modernizare depozit de deseuri menajere in orasul Ludus, judetul Mures'

20554143. O. MMPS 24/14 ianuarie 1998 - M. Of. 87 - 24.II.1998
privind aprobarea Normelor specifice de protectie a muncii pentru activitatea de valorificare a deseurilor proteice

Cap 2. Colectarea, selectarea si tratarea deseurilor

2.1 Colectarea deseurilor

In aceasta lucrare sunt abordate o serie de aspecte legate de deseurile urbane solide, dat fiind ca societatea de consum, de la sfarsitul secolului al XX-lea, precum si stilurile de viata determinate de cresterea bunastarii acesteia genereaza cresterea lor cantitativa.

In cadrul general al deseurilor, ponderea cea mai mare o au deseurile urbane: acestea au o mare varietate si colectarea lor selectiva este deosebit de dificila. Deseurile industriale au in general o structura distincta si procesul de productie permite colectarea lor selectiva, ceeea ce usureaza ulterior tratarea lor in vederea recicarii, neutralizarii, incinerarii, etc.

Din acest punct de vedere, deseurile urbane au cunoscut un ritm de crestere continua in intrega lume, atat

in termeni globali, cat si raportat la numar de locuitori, ajungandu-se, in statele puternic industrializate, la un nivel mediu anual de 1t deseu pentru fiecare om al planetei (3 kg/zi/persoana).

Cantitatea de deseuri generata in fiecare an de tarile europene este in continua crestere, ajungand in momentul de fata la peste 2000 de milioane tone, din care cca. 200 milioane tone deseuri menajere, tot atat cat reprezinta fluxul anual de deseuri urbane la nivelul SUA, adica aproximativ o cincime din cantitatea anuala de deseuri urbane la nivel global.

Aprecierea ratei de generare a deseurilor este dificila, dat fiind lipsa unei monitorizari corecte si severe din unele tari. Un studiu intreprins de Banca Mondiala arata ca acest ritm este de doua-trei ori mai mare in tarile industrializate, comparativ cu tarile in curs de dezvoltare; principala caracteristica luata in discutie este umiditatea in functie de compozitia chimica si provenienta, tabelul 1.

Caracteristicile deseurilor urbane solide in functie de nivelul de industrializare

Tabelul 1

Nota: Tabelele prezinta date in conformitate cu statistica MAPM

Astfel, tarile vest-europene, comparativ cu tarile est-europene, produc o cantitate mare de deseuri solide, atat industriale cat si urbane, ultimele fiind intr-o proportie mare materiale de impachetare a bunurilor de consum (ambalaje) si intr-o proportie scazuta de natura organica, biodegradabile.

Doua treimi din componenta deseurilor urbane o reprezinta deseurile menajere. Se estimeaza ca pe Terra se produc anual peste un miliard de tone de deseuri menajere.

Acestea au o compozitie variabila, in functie de nivelul de dezvoltare economica, tabelul 2.

Compozitia deseurilor menajere solide in functie de nivelul de industrializare

Tabelul 2

De asemenea, semnificative cantitativ sunt si deseurile prevenite din constructii si demolari, precum si cenusa si zgura din sistemul de termoficare, acolo unde se utilizeaza combustibili solizi.

In contrast cu tarile industrializate, compozitia deseurilor urbane solide din tarile in curs de dezvoltare are in proportie ridicata resturi de natura vegetala si un procent redus de hartie si articole nealimentare.

O categorie aparte in compozitia deseurilor urbane solide o reprezinta deseurile periculoase, cum ar fi bateriile auto uzate, aparatura electrica si electronica uzata (indeosebi telefoane mobile, calculatoare - asa numitele e-dechet, adica "deseuri cibernetice"), care contin o serie de elemente nocive, respectiv plumb, mercur, crom, difenil-eter etc. si care sunt caracteristice indeosebi tarilor industrializate, unde acumularea acestora cunoaste un ritm de crestere anual de 18%.

Volumul crescut al deseurilor urbane solide constituie o problema dificila a administratiilor locale. La nivel urban, dificultatea majora o reprezinta colectarea si eliminarea unor cantitati uriase de deseuri, precum si costurile serviciilor aferente.

Autoritatile urbane aloca pentru colectarea si eliminarea deseurilor urbane solide intre 20 si 30% din bugetul local. In structura acestor costuri un procent ridicat, aproximativ 70%, reprezinta cheltuieli de transport de la locul de stocare initiala pana la cel de depozitare finala, precum si pentru achizitia si administrarea terenurilor de depozitare propriu-zisa.

Toate acestea au repercusiuni atat asupra factorilor implicati in managementul deseurilor solide, cat si asupra populatiei care trebuie sa beneficieze de serviciile administratiei locale. O data cu cresterea veniturilor populatiei, sporeste competenta autoritatilor in regularizarea colectarii deseurilor pentru un numar cat mai mare de gospodarii particulare si activitati comerciale, crescand in acelasi ritm si proportia deseurilor solide colectate.

In paralel cu sistemul oficial de management al deseurilor urbane solide, este imperios necesar sa apara o "economie a deseurilor", care presupune recuperarea si refolosirea/reciclarea acestora.

Politica de mediu, legata de deseurile menajere ale multor state industrializate, dezvolta o serie de optiuni manageriale conforme cu o "economie a deseurilor" si se refera la:

reducerea surselor de poluare;

recuperarea si refolosirea produselor uzate;

reciclarea materialelor incluse in produsele uzate;

depozitarea corespunzatoare a deseurilor menajere la gropile de gunoi si/sau ecologice;

incinerarea produselor uzate (cele imposibil de reutilizat sau reciclat) si recuperarea energiei inglobate.

Pe plan mondial, se contureaza doua tendinte de reciclare a deseurilor menajere:

selectarea substantelor utile la sursa de producere si depunerea in halde numai a resturilor vegetale care se valorifica drept compost (ingrasamant organic);

valorificarea prin incinerare cu producere de energie termica si separarea din cenusi a substantelor necombustibile.

Depozitarea si incinerarea deseurilor urbane solide sunt solutii mai putin eficiente de protectie durabila a mediului.

Depozitarea acestora in haldele de gunoi, fara un tratament prealabil, asa-numitele depozitari "brute/salbatice", constituie o metoda mai ieftina si, prin urmare, mai frecvent abordata in tarile dezvoltate. Astfel, in Marea Britanie cea mai mare parte, in SUA trei patrimi, in Franta 52% din deseurile urbane solide ajung direct, fara un tratament prealabil, in haldele de deseuri. Descompunerea naturala a

deseurilor creeaza prejudicii atmosferei, estimandu-se, la nivel planetar, la 7% emisiile totale de metan care provin din acest tip de procese.

Incinerarea, ca metoda de eliminare a deseurilor urbane, genereaza, de asemenea, serioase probleme de

poluare si de afectare a sanatatii umane. Studii efectuate in Japonia, unde incinerarea reprezinta modalitatea prin care sunt eliminate 70% din aceste deseuri, constituie o sursa majora de poluare atmosferica, in primul rand, dar si a solului si apelor, prin:

cenusa toxica, mai periculoasa decat deseurile ca atare;

contaminarea apei de racire a cenusei cu substante acide, la care se adauga problemele de depozitare a acesteia;

emisii de oxizi de sulf si de azot, care conduc la formarea ploilor acide;

emisii de monoxid de carbon;

emisii de substante cancerigene, dioxani, furani si metale grele (emisiile de mercur depasind

sectorul industrial).

Incinerarea, prin impactul de risc pe care-l induce, constituie o modalitate de transport transfrontalier "la distanta" a deseurilor solide urbane, sub forma gazoasa, care participa la amplificarea poluarii globale.

In ceea ce priveste problema namolurilor de la epurarea apelor, depasirea impedimentului major in reciclarea lor presupune separarea apelor uzate menajere de cele industriale. Aceasta reciclare necesita statii de epurare cu decantarea namolului si valorificarea lui pentru producerea biogazului, reziduurile rezultate in acest caz putand fi utilizate ca ingrasamant agricol.

Producerea biogazului devine o formula de valorificare deosebit de interesanta prin utilizarea acestuia drept

combustibil in gospodariile individuale (cuplata cu captatoare solare si/sau turbine eoliene le asigura confort si independenta energetica) sau in crescatoriile animaliere, utilizari care acopera o buna parte din cheltuielile de exploatare ale statiilor de obtinere a lui.

Probleme de mediu si sanatate sunt create si prin necolectarea sau depozitarea necorespunzatoare a deseurilor urbane, situatie intalnita mai ales in tarile in curs de dezvoltare, unde rata de colectare, cuprinsa intre 30 - 50%, este mica.

Cele mai grave efecte ale unui management defectuos al acestor deseuri constau in poluarea atmosferica

si contaminarea rezervelor de apa potabila, ceea ce conduce la cresterea incidentelor de imbolnavire prin agenti patogeni. Unele boli infectioase sunt in relatie directa cu necolectarea sau depozitarea inadecvata a deseurilor urbane de orice tip.

In Romania, ponderea deseurilor urbane a crescut in ultima perioada, datorita reducerii cantitative a

deseurilor industriale si agricole, ca urmare a restructurarii si reducerii productiei din aceste sectoare economice.

Din analiza datelor existente, la nivel global, referitoare la deseurile urbane salubrizate, rezulta o

diminuare treptata. Asa de exemplu, in anul 1999 acestea erau cantitativ mai scazute cu aproximativ 2 mil. tone fata de nivelul gestionat in anul 1993, tabelul 3.

Evolutia producerii deseurilor urbane in Romania

Tabelul 3

Anul Cantitate, Indice de producere

mil. tog/loc

Nota: * fara municipiul Bucuresti

In raport cu populatia urbana, Romania este o tara cu productie medie de deseuri urbane. In ceea ce priveste indicele de producere a lor, se poate compara cu tarile vest-europene (1 kg/persoana/zi). In structura acestor deseuri, ponderea majora o detin deseurile menajere rezultate din locuinte, institutii si diverse alte entitati economice, tabelul 4.

Structura deseurilor urbane

Tabelul 4

Deseuri urbane %

Dese

Peste 90% din cantitatea de deseuri urbane din tara noastra sunt depozitate in amenajari orasenesti speciale. In anul 1999 se inregistrau 303 astfel de depozite, reprezentand 25% din depozitele nationale, care ocupa aproximativ 1236 hectare, cca. 9% din suprafata totala destinata depozitarii deseurilor la nivel national. Dintre aceste depozite, 30% sunt destinate deseurilor menajere simple, 10% pentru namolul orasenesc de la epurarea apelor, restul fiind depozite mixte, atat pentru deseurile menajere cat si pentru cele industriale, de obicei nepericuloase. Mai mult sau mai putin legal, in depozitele municipale sunt acceptate si deseuri industriale periculoase. Amestecul acestor tipuri de deseuri poate conduce la producerea unui levigat incarcat cu substante nocive, care, prin infiltrare, polueaza apele de suprafata si subterane, solul si implicit afecteaza starea de sanatate a populatiei din zona.

Din totalul depozitelor urbane, 87% sunt plasate in afara oraselor, 6% pe malul apelor, iar restul de 7% se

gasesc in interiorul localitatilor. De asemenea, 40% dintre aceste depozite nu beneficiaza de facilitati de protectie a mediului inconjurator. In ceea ce priveste municipiul Bucuresti, luam in considerare o serie de aspecte privind deseurile menajere, date fiind atat problemele complexe pe care le ridica administratiei locale, cat si statutul acestui oras de capitala europeana.

La nivelul Bucurestiului, din categoria deseurilor urbane menajere fac parte deseurile menajere propriu-zise, deseurile de origine comerciala, namolurile de origine domestica, deseurile din constructii si demolari si produsele casnice uzate.

Deseurile menajere rezultate din activitatea casnica a locuitorilor au in compozitie resturi de la prepararea si consumul hranei, ambalaje, ziare, cartoane, textile, obiecte vechi deteriorate.

Compozitia procentuala a deseurilor menajere, la nivelul municipiului Bucuresti, este prezentata in tabelul 5.

Compozitia deseurilor menajere - global si pentru municipiul Bucuresti

Tabelul 5

Caracteristic municipiului Bucuresti este ca, la o suprafata de 228 km2, are o populatie de 2064464 locuitori

(densitatea de 9055 locuitori pe km2), si un numar de 109194 cladiri de locuit, respectiv 726987 locuinte.

Producatorii de deseuri menajere sunt: populatia, asociatiile de locatari, colectivitatile (scoli, spitale, camine, hoteluri, crese), pietele agro-alimentare etc. Rata de generare a deseurilor solide este de 1,2 kg/locuitor/zi, la nivel global 3600 - 3800 t/zi, din care hartie si carton 122 t, sticla 360 t, materiale plastice 110 t etc.

Deseurile solide menajere, corpuri solide cu umiditate redusa sau resturi alimentare cu umiditate ridicata, sufera un proces de degradare specific si variabil, de la cateva luni (resturi alimentare, hartie) la zeci de ani (metal, sticla, plastic).

Deseurile din unitatile sanitare formeaza o categorie speciala in cadrul deseurilor menajere, nu atat prin natura lor chimica, cat mai ales prin riscul infectiilor microbiologice pe care le prezinta, necesitand o denocivizare-sterilizare speciala.

Deseurile stradale (187300 t/an), formate pe cale publica, sunt variabile cantitativ si compozitional in functie de anotimp, natura pavajului, gradul de acoperire cu vegetatie /asfalt. In general sunt deseuri solide, biodegradabile.

Pentru o corecta gestionare a deseurilor urbane, este important de cunoscut nu numai cantitatea produsa,

colectata si evacuata prin depozitare, ci si caracteristicile acestora, de ambele elemente depinzand in egala masura alegerea solutiei de eliminare sau depozitare pe termen mediu/lung. Metodele de colectare practicate in municipiul Bucuresti se aplica prin intermediul unitatilor prestatoare de servicii specializate - Rasub, Adp, Remat sau agenti economici interesati. Frecventa colectarilor, variabila, este: zilnica pentru colectivitati, bi-saptamanala pentru blocurile foarte inalte si pentru centrul orasului, saptamanala pentru

blocurile cu mai putin de 10 etaje si la 10 zile pentru gospodariile individuale.

Deseul menajer colectat de Rasub, aproximativ 750000 t/an, este depozitat la cele doua mari rampe de la Ochiul Boului si Chiajna-Rudeni. La nivelul capitalei, incinerarea se practica foarte putin, prin intermediul a doua statii aflate in subordinea Radet, unde se elimina doar 3% din cantitatea totala de deseuri, respectiv 22500 t/an; statia din Militari, cu functionare intermitenta, este destinata eliminarii produselor cu valabilitate depasita. Nu exista statie de incinerare a deseurilor de natura pesticidelor, medicamentelor sau a altor produse chimice expirate.

Remat s-a specializat in valorificarea deseurile industriale.

Bucurestiul detine o groapa ecologica, plasata la Glina (cea mai mare groapa de gunoi a Bucurestiului), cu o suprafata amenajata de 110 ha, din care 40 ha sunt ocupate.

Problema deseurilor menajere in Bucuresti a devenit acuta, atat datorita cresterii cantitative, cat si datorita

aglomerarii urbane, extinsa spre periferie, situatie in care vechile amplasamente ale haldelor/depozitelor, care altadata erau la mare distanta de oras, se afla in interiorul liniei de centura, constituind un impact agresiv asupra mediului ambiental. Depozitele respective nu au o amplasare si organizare optima in ceea ce priveste drumurile de acces, digurile de imprejmuire, existenta unei perdele protectoare de verdeata. De asemenea, nu au o impermeabilizare corespunzatoare a fundului depozitelor si nici o supraveghere riguroasa a calitatii factorilor de mediu.

Deseurile menajere, categoria semnificativa a deseurilor urbane, nu sunt colectate selectiv in vederea valorificarii materialelor reciclabile (hartie, sticla, metale, materiale plastice). Se apreciaza ca doar 1-2% din aceste deseuri sunt valorificate prin sortarea efectuata dupa depozitare de catre asa-numitii "recuperatori", care activeaza pe rampele de gunoi, fenomen intalnit in toate zonele unde exista depuneri de deseuri menajere. Aceasta constituie deja o problema sociala.

In cazul namolului rezultat de la epurarea apelor uzate orasenesti, doar 3% se valorifica anual in agricultura.

Incinerarea nu reprezinta o practica obisnuita pentru eliminarea deseurilor in Romania. Desi, in ultima perioada, ponderea partii combustibile a crescut, puterea calorifica a scazut datorita umiditatii ridicate, facand ineficient procesul de incinerare si de recuperare a continutului energetic.

Pericolele de poluare urbana trebuie sa fie combatute printr-o planificare globala si o amenajare locala a spatiului natural, planificare care sa urmareasca mentinerea sau refacerea unui echilibru intre teritoriul construit si neconstruit (optim 1:1), echilibru diferit de la o regiune la alta, de la state dezvoltate la cele subdezvoltate sau in curs de dezvoltare.

Prin stimularea initiativelor locale, imbunatatirea activitatilor serviciilor publice, dezvoltarea retelelor de

colectare - valorificare, eventual in cadrul IMM-urilor, finantarea externa, se poate asigura o imbunatatire

ecologica a mediului urban (figura 1).

Un urbanism judicios intocmit necesita colaborarea egala a celor cu responsabilitati in pastrarea patrimoniului cultural si artistic, a economistilor, ecologilor si urbanistilor. Justa echilibrare dintre natural si economic nu trebuie interpretata ca o limitare a dezvoltarii. Spre binele sau, omul poate si are dreptul sa construiasca tot ce doreste, cu conditia sa respecte legile ecosistemelor naturale in mijlocul carora traieste.

2.2 Transportul deseurilor

Alegerea unui vehicul ca baza a unui sistem de colectare implica urmatoarele conditii:

- se vor alege vehicule care consuma o cantitate minima de enegie, dar cu o complexitate tehnica necesara pentru a colecta in mod eficient materialele vizate.

- vor fi preferate echipamente fabricate local, cu o conceptie traditionala a vehiculelor si cu calificare locala, ori de cate ori este posibil, completate la nevoie cu asistenta expertilor nationali si internationali

- se vor alege utilaje care pot fi intretinute si reparate local si pentru care sunt disponibile pe plan local piese de schimb

- in zonele deluroase sau aglomerate se vor alege vehicule actionate manual, tractate de animale sau vehicule mecanice usoare;

- se vor alege vehicule faca compactoare, remorci, basculante sau dube in zonele unde populatia este dispersata sau deseurile sunt deja dense; acestea sunt mai eficiente in ceea ce priveste consumul de carburanti, exploatarea si intretinerea lor;

- vor fi avute in vedere, dupa caz avantajele sistemelor hibride: vehicule mici-satelite actionate manual, electric sau cu propan, care alimenteaza un vehicul mai mare stationar sau cu miscare lenta (vehicul cu compactare sau un autocontainer);

- vor fi avute in vedere, in zonele urbane industrializate, vehicule cu compactoare (atunci cand pe traseele de colectare sunt multi generatori, iar deseurile nu sunt prea umede sau prea dense);

- utilizarea vehiculelor cu colectare automata - atunci cand este posibila aducerea pe roti a containerelor (cu capacitate de circa 120-240 litri) din gospodarii la punctele de colectare;

- in zonele industrializate, unde colectarea separate a deseurilor organice sau a altor materiale reciclabile este o prioritate, se vor alege vehicule mixte: cu doua compartimente pentru colectarea eficienta a doua fluxuri de materiale;

- pentru colectarea materialelor reciclabile amestecate se vor alege vehicule specializate in reciclare: care pot asigura compactarea materialelor plastice, stocarea uscata a hartiei, colectarea sticlei pe culori si a calitatii separate, a metalelor si nemetalelor.

Raportat la vehiculele utilizate, rezulta din sistemul de recipient, 3 categorii de vehicule:

- Masini de golire (autogunoiere)

- Masini cu recipiente de schimb

- Masini fara sistem.

Vehiculele cu tambur rotitor se folosesc la colectarea deseului biologic (in anumite conditii), a gunoiului rezidual din gospodarii si a deseurilor din unitatile de productie, cu recipiente de golire de pana la 1,1 m³.

Avantajele vehiculului cu tambur sunt timpul redus de asteptare, incarcarea utila

mare si consola spate redusa.

Vehiculele cu placa de presare sunt dotate diferit cu parti spate si de incarcare, la golirea recipientelor pentru golire sau la colectarea sacilor de deseu, hartiei vechi sau gunoiului voluminous la procedeele fara recipiente.

Printr-un sistem de ridicare si rasturnare pneumatic sau hidraulic care se afla in partea din spate a autovehiculului de colectare, pubelele pline cu deseuri sunt preluate, iar continutul este golit printr-o deschidere adaptata formei si dimensiunii pubelei in interiorul vehiculului sau rasturnat intr-o cavitate de preluare (albie). Golirea recipientului in autovehicul se face prin rasturnarea si totodata ridicarea acestuia. Se poate asigura incarcarea vehiculului fara a produce praf, atunci cand intre pubela si deschiderea pentru umplere se realizeaza o legatura intergrala. Pentru aceasta, deschiderea trebuie sa corespunda diferitelor forme si dimensiuni ale pubelei.

2.3 Selectarea si reciclarea deseurilor

2.3.1 Tratarea mecanico- biologica

IMPORTANTA TEORETICA SI PRACTICA A BIO-USCARII

Domeniul abordat este unul de certa actualitate si anume Managementul Deseurilor Solide Urbane (DSU). In prezent in diferite universitati si institutii de specialitate din tara si strainatate se efectueaza cercetari de anvergura cu privire la tratarea bio-mecanica a DSU in vederea incadrarii acestui proces in norme de poluare impuse, pentru asigurarea protectiei mediului. Lucrarea se inscrie pe aceasta linie, tratand o serie de aspecte energetice, economice si de mediu privind "Bio-uscarea deseurilor solide urbane inaintea generarii de energie".

Fenomenele cercetate sunt de mare complexitate, studiul acestora necesitand serioase cunostinte de energetica, fizica, chimie, de modelare fizica, matematica, si de analiza experimentala.

Lucrarea se incadreaza in cercetarile actuale pe plan mondial si aduce importante contributii in domeniul managementului DSU din punct de vedere energetic, si al protectiei mediului.

Continutul lucrarii:

Lucrarea insumeaza elemente de introducere in problematica abordata, tratamentele mecanice utilizate in vederea tratarii DSU inaintea si dupa desfasurarea procesului de bio-uscare, dar si caracteristicile procesului biologic pentru o intelegere adecvata a aspectelor bio-chimice, o serie de scenarii referitoare la utilizarea materialului obtinut in urma tratarii DSU prin bio-uscare in instalatii dedicate (instalatii de incinerare) sau in instalatii existente (centrale termoelectrice si fabrici de ciment), firmele care produc tehnologii pentru instalatiile in care se realizeaza bio-uscarea deseurilor la scara industriala, o analiza critica a legislatiilor existente cu privire la bio-uscare indicandu-se imbunatatirea anumitor limite pentru diferiti poluant, instalatiile utilizate , planul global al probelor de bio-uscare realizate si metodele de campionare utilizate, datele masurate pe parcursul desfasurarii provelor de bio-uscare, modelul bio-chimic si a rezultatelor obtinute in urma aplicarii acestuia pentru diferite probe de bio-uscare, rezultate referitoare la aspecte de mediu si aspecte economice cu privire la procesul de bio-uscare, comparatie din punct de vedere energetic pentru diverse scenarii care tin cont de utilizarea Combustibilului Derivat din Desuri (CDD) obtinut in urma procesului de bio-uscare aplicat DSU, comparatie din punct de vedere al mediului (Toxicitate Umana- HTP) pentru diverse scenarii care tin cont de utilizarea CDD obtinut in urma procesului de bio-uscare aplicat DSU,rolul procesului de bio-uscare in cadrul mangementului DSU si clarificarea diferentelor dintre procesul de bio-uscare si cel de bio-stabilizare, concluzii.

In lucrarea de fata s-au abordat unele aspecte teoretice si practice ale procesului de bio-uscare aplicat deseurilor solide urbane inaintea generarii de energie. Contributiile autoarei, teoretice si experimentale, sunt numeroase si valoroase. In acest context se pot evidentia, in ordinea aparitiei in lucrare:

Contributii teoretice :

un bilant energetic al procesului de bio-uscare;

o justificare a masuratorilor tipice de PCDD/F rezultate in urma procesului bio-mecanic aplicat DSU;

o confruntare a procesului de bio-uscare cu cel de bio-stabilizare din punct de vedere modelistic;

criteriile necesare unei corecte evaluare a emisiilor provenite din BMT;

Contributii practice :

o noua si originala instalatie pilot cu recuperare de lixiviat;

criterii necesare estimarii paramentrilor procentuali;

un ''updating'' al inventariului PCDD/F;

rolul procesului de bio-uscare in cadrul planurilor de gestinune a DSU prin intermediul unui nou indicator;

o strategie in vederea trasferului de tehnologie cu privire la procesul de bio-uscare;

date experimentale utilizate in vederea confruntarii procesului de bio-uscare cu cel de bio-stabilizare;

o justificare clara a utilizarii procesului de bio-uscare in functie de continutul de fractii organice din DSU;

avantajele utilizarii procesului de bio-uscare in cadrul unor noi scenariilor in cadrul gestiunii DSU.

Concluzii referitoare la caile de dezvoltare ulterioara a cercetarii

O prima directie de dezvoltare ulterioara a cercetarii ar putea fi reprezentata de generarea unor noi date referitoare la poluantii emisii de diverse instalatii care utilizeaza CDD.

O alta directie de cercetare ar putea fi studierea acceptarii in cadrul depozitelor controlate a rezidurilor rezultate in urma obtinerii CDD prin bio-uscare aplicata DSU.

Nivelul stiintific al lucrarii prezentate ca lucrare de dizertatie este inalt, in deplina concordanta cu dificultatea si importanta problematicii abordate. Lucrarea demonstreaza o pregatire complexa, interdisciplinara.

Cercetarile experimentale ce pot fi realizate urmaresc o investigatie aprofundata a procesului de bio-uscare aplicat DSU. Rezultatele acestor cercetari, conduse cu mare competenta, demonstreaza ca performantele ridicate impuse procesului de bio-uscare pot fi obtinute numai printr-un studiu conjugat, teoretic si experimental.

Rezultatele obtinute constituie o baza reala pentru continuarea si extinderea cercetarilor.

Lucrarea este orientata spre o tematica de certa actualitate, aceea a bio-uscarii deseurilor solide urbane inaintea generarii de energie si contine numeroase si importante elaborari, dezvoltari si contributii originale.

2.3.2 Tratarea termica

Tratarea termica a deseurilor.Procedee.

Generalitati

Arderea sau arderea mocnita fac parte din tratarea termica a deseurilor reziduale.

Incinerarea deseurilor solide urbane are ca avantaj reducerea substantiala a greutatii( pana la 75%) si a volumului( pana la 90%) a deurilor, ceea ce poate fi benefic daca spatiul pentru gropi de gunoi este deficitar.

Generarea de venituri din producerea de energie, cunoscuta ca incinerarea pentru energie din deseuri poate sa atenueze partial costul incinerarii, cu toate ca de obicei exista la dispozitie alte forme mai ieftine de producere a energiei.

Scopul acestei tratari este indepartarea deseurilor care nu pot fi valorificate fizic sau energetic. Pe langa reducerea cantitatii, trebuie diminuata si toxicitatea deseului astfel tratat. Resturile trebuie valorificate cat mai mult posibil, iar energia termica obtinuta trebuie utilizata.

Tratarea termica a deseurilor este o metoda de tratare, unde, prin schimbarea partiala a substantei solide sau lichide in componente gazoase si dispersia lor in atmosfera, se obtine cea mai redusa cantitate de substante reziduale finale, in comparatie cu cantitatea de deseuri reziduale introdusa initial( tratata).De asemenea, aceste substante ramase trebuie valorificate, daca este posibil, sau depozitate definitiv.

Nici prin aceste metode nu se pot indeparta definitiv substantele toxice din deseuri, asa incat macar praful si produsii de reactie din tratarea gazului de ardere, aparuti in decursul procedeului, trebuie indepartati prin depozitarea ecologica sigura.

2.3.3 PIROLIZA DESEURILOR

Generalitati

Arderea sau arderea mocnita fac parte din tratarea termica a deseurilor reziduale.

Incinerarea deseurilor solide urbane are ca avantaj reducerea substantiala a greutatii( pana la 75%) si a volumului( pana la 90%) a deurilor, ceea ce poate fi benefic daca spatiul pentru gropi de gunoi este deficitar.

Generarea de venituri din producerea de energie, cunoscuta ca incinerarea pentru energie din deseuri poate sa atenueze partial costul incinerarii, cu toate ca de obicei exista la dispozitie alte forme mai ieftine de producere a energiei.

Scopul acestei tratari este indepartarea deseurilor care nu pot fi valorificate fizic sau energetic. Pe langa reducerea cantitatii, trebuie diminuata si toxicitatea deseului astfel tratat. Resturile trebuie valorificate cat mai mult posibil, iar energia termica obtinuta trebuie utilizata.

Tratarea termica a deseurilor este o metoda de tratare, unde, prin schimbarea partiala a substantei solide sau lichide in componente gazoase si dispersia lor in atmosfera, se obtine cea mai redusa cantitate de substante reziduale finale, in comparatie cu cantitatea de deseuri reziduale introdusa initial( tratata).De asemenea, aceste substante ramase trebuie valorificate, daca este posibil, sau depozitate definitiv.

Nici prin aceste metode nu se pot indeparta definitiv substantele toxice din deseuri, asa incat macar praful si produsii de reactie din tratarea gazului de ardere, aparuti in decursul procedeului, trebuie indepartati prin depozitarea ecologica sigura.

PIROLIZA DESEURILOR

Piroliza sau degazarea, ca si incinerarea, reprezinta un proces termic de tratare a deseurilor menajere. Prin piroliza se obtine o descompunere termica a produsilor chimici si in special a compusilor organici la o temperatura ridicata si in absenta oxigenului.

In practica, acest procedeu este denumit si degazare. Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune si o structurare diferita a moleculelor organice, ceea ce face ca, dupa piroliza deseurilor acestea sa se gaseasca in substante combustibile gazoase, lichide si solide.

Din punct de vedere energetic, reactiile de piroliza sunt in ansamblu endoterme si au ca efect:

• eliminarea si transformarea( neutralizarea) deseurilor menajere si a altor deseuri, tinand seama de conditiile mediului inconjurator;
• reducerea in volum si in greutate a deseurilor ce se trateaza;
• productia de combustibili gazosi si lichizi.

Procesul tehnologic al pirolizei se efectueaza in asa fel incat deseurile sa fie descompuse intr-un reactor intr-o durata de timp relativ indelungata( cateva ore), la o temperatura cuprinsa intre 500-1000⁰ C. In cursul acestui proces se formeaza, pe de o parte, gaze de piroliza( cu o putere calorica mai mica de 3000 kcal/kg) ca: hidrogen, bioxid de carbon, oxid de carbon, acid sulfuric, amoniac si alti produsi, iar pe de alta parte, zguri( cu puteri calorice de cca. 500 kcal/kg) care contin componente nedegazabile cum este cocsul de piroliza. Se formeaza in plus substante lichide precum apa si hidrocarburile.

Acest procedeu se deosebeste net de incinerare, prin prezenta in zgura a metalelor sub forma neoxidata si prin producerea unor cantitati mai mari de deseuri solide.

Caracteristicile procesului de piroliza:

se reduce volumul deseurilor la 40%, fata de 10-30% in cazul incinerarii;

proportia gazelor de piroliza este de 10%-20% din cantitatea gazelor care rezulta la incinerarea deseurilor, ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor;

din capacitatea energetica a deseurilor, 2/3( cca. 2000kcal/kg) este folosita pentru functionarea instalatiilor, iar restul de 1/3 este disponibila pentru utilizari ulterioare.

In ceea ce priveste protectia mediului ambiant, trebuie analizate produsele obtinute, adica zgura si gazele. In privinta deseurilor solide este necesara cunoasterea mai profunda a compozitiei zgurii. Gazele care se formeaza in timpul pirolizei sunt supuse unei spalari in atmosfera umeda, in scopul eliminarii partiale a componentelor gazelor toxice. In acest scop se pot aplica tehnologiile folosite la producerea de gaze de cocserii, care nu ridica probleme de protectia mediului inconjurator, cu exceptia probabil a mirosurilor.

Apele de spalare trebuie supuse unei tratari suplimentare. Deci, prin piroliza, ca si prin incinerare se realizeaza un proces termic prin care se distrug reziduurile. Dar, in timp ce prin incinerare se efectueaza o exploatare termica, utilizarea energiei reprezentand un scop ulterior, prin piroliza se urmareste mai cu seama extractia de combustibil gazos si lichid. Ambele procedee trebuie sa tina seama de cerintele mediului inconjurator, ca o prima conditie.

Piroliza are avantajul ca produsele obtinute pot fi stocate, desi combustibilii gazosi au anumite limite de inmagazinare.

Intrucat si incinerarea si piroliza prelucreaza aceleasi produse cu continut identic, in ambele cazuri produsii finali de combustie sunt dioxidul de carbon si apa.Lantul chimic al celor doua procedee se diferentiaza prin parcursul efectuat, datorita caruia plecand de la un punct dat se ajunge la un scop determinat. Randamentul global al procedeului in intregime, va trebui sa permita determinarea sistemului care prezinta cele mai mari avantaje, tinandu-se seama si de constructia instalatiilor.

Deseurile menajere au devenit un combustibil valoros; astfel, incinerarea fara folosirea caldurii nu mai corespunde conceptiilor energetice actuale.In cazul incinerarii cu folosirea caldurii, este dificil de apreciat care din cele doua procedee este mai avantajos. Din cauza nivelului diferit de dezvoltare al incinerarii si al pirolizei, este inca foarte greu sa se faca o evaluare practica, precisa si obiectiva a celor doua procedee.

Ca metoda de valorificare a deseurilor menajere, piroliza este inca in faza initiala de aplicare in Romania. In SUA si in Japonia s-au construit instalatii de piroliza in care se incalzesc deseurile la cca. 700⁰ C intr-un recipient ermetic spre a se obtine urmatorii patru compusi:

gaz comparabil cu gazul de iluminat

o parte condensabila in hidrocarburi

carbune solid, din care se pot extrage uleiuri

metale si sticla, fara alterari insemnate care pot fi recuperate.

Capacitatile de absorbtie ale deseurilor fine, rezultate de la piroliza deseurilor menajere, au fost stabilite de Institutul pentru hidraulica constructiilor si de Institutul pentru tehnologie al Universitatii din Stuttgard-Instalatia de piroliza sistem Destrugas din Kalundborg, Danemarca. A rezultat urmatoarea formula:

a = (k₁ c)/( k₂ + c) 3.1.

unde

a-cantitatea absorbita prin suprafata exterioara a deseurilor fine;

c- concentratia substantei care intra in absorbtie;

k₁ si k₂ - constante a caror marime depinde de temperatura, de natura si de proprietatile absorbantului.

Pentru concentratii mici( c< k₂ ), ecuatia devine:

a = ( k₁ k₂ )/2 k₂ = k₂ k₁ /2k₂² = c k₁ /k₂ 3.2.

Pentru concentratii mai mari( c>k₂ ), rezulta ecuatia:

a = k₁ 3.3.

In capitolul urmator vom prezenta cateva tipuri de incineratoare in care se aplica piroliza deseurilor.

2.3.4 Procedee de tratare termica a deseurilor

- INCINERAREA- deseurilor

In Europa exista instalatii pentru arderea deseurilor de cca. 100 de ani.Astazi, metoda cea mai raspandita de tratare termica a deseurilor este metoda cuptorului de prajire, cu epurarea pe scara larga a gazelor de ardere. Pentru epurarea gazelor de ardere se utilizeaza electrofiltrele, metoda epurarii umede, tehnologiile de expansiune si, partial, filtrele de carbune activ.

La inceputul anilor 90 au fost dezvoltate noi metode termice ca alternativa la metodele traditionale cu cuptor cu prajire. Este vorba de cele mai performante tehnologii obtinute, dintre care amintim:

metoda imbunatatita cu cuptor de prajire, cu pregatire mecanica a zgurii( exemplu-instalatie in Wels( AU));

metoda imbunatatita cu cuptor de prajire cu pregatire termica a materialelor reziduale;

metoda in doua trepte cu zona de reducere si de oxidare( de exemplu-metoda termoselect; instalatii in Fendoce( Italia), Karlsruhe( Germania));

metoda in doua trepte cu temperatura inalta si cu zona de reducere si oxidare( metoda MT);

metoda in doua trepte cu temperatura inalta ca mai sus, completata insa de o tratare termica a resturilor( solide si gazoase).

Scopul tehnologiilor noi este de extragere a metalelor grele si de omogenizare si stabilizare a resturilor de la arderi.

2.3.4.1. Arderea in cuptor

Tehnica arderii in cuptor este cel mai des utilizata la distrugerea deseurilor din localitati. La aceasta metoda, din punct de vedere tehnologic, are loc o oxidare a combustibilului intr-un cuptor partial mobil, care deplaseaza deseul, cu adaos de oxigen din aer( aer de ardere).

Deoarece in cursul procesului este disponibila o cantitate considerabila de caldura degajata, instalatia de ardere este considerata ca o centrala termica a gunoiului. Din acest motiv, se descrie in continuare echipamentul tehnic al unei instalatii de ardere a gunoiului " tipice", conventionale cu cuptor, de utilizare a caldurii degajate si de epurare a gazelor reziduale.

Dupa controlul de la receptie si cantarirea deseurilor, vehiculele de transport al deseurilor ajung in zona de descarcare si predare. Aici deseul este rasturnat din vehicule intr-un bunker. Pentru evitarea emisiilor de zgomot, miros si praf, zona de descarcare poate fi prevazuta cu o imprejmuire( hala de descarcare0. Bunkerul seveste echilibrarii procedeului de alimentare a cuptorului de ardere, prin acumularea cantitatilor, aici realizandu-se o amestecare omogena a deseului. Amestecarea conduce la o uniformizare a puterii calorifice a componentelor reziduurilor ce se ard. Descarcarea in bunker faciliteaza un control vizual si respectiv culegerea componentelor de gunoi voluminoase. Obiectele mai mari pot fi maruntite in prealabil cu o foarfeca cu rotor. Pentru amestecarea si transportarea deseurilor in zona de deschidere a cuptorului de ardere se utilizeaza o macara portal. Gunoiul ajunge printr-o palnie in dispozitivul de distributie si este transportat de aici in mod egal pe cuptorul de ardere.

Cuptorul de ardere poate fi format din mai multe benzi paralele, in functie de metoda si de asigurarea disponibilitatii. Cuptorul este separat adesea, pe lungime, in zone de ardere. Acestea sunt formate din elemente de ardre fixe si mobile sau intr-un alt sistem.

Combustibilul deseu este astfel transportat, intors si rasfirat, pentru a se garanta o ardere completa. La capatul cuptorului zgura/cenusa paraseste spatiul de ardere si este condusa , preconditionata, mai departe in vederea valorificarii sau indepartarii. Gazul de ardere neracit este evacuat din spatiul de ardere inspre cazanul cu aburi.Aici, energia termica din gazul de ardere este utilizata pentru obtinerea aburilor, care sunt folositi pentru producerea electricitatii si/sau ca aburi de incalzire intr-o retea de termoficare.

O desprafuire primara a gazului de ardere se realizeaza de obicei in electrofiltru. Aici gazele pot fi desprafuite in proportie d 99%. Gazele de ardere parcurg campuri despartitoare legate la curent electric, pe ai caror electrozi se depun particulele de praf. Temperatura gazului este de peste 100⁰ C. Electrozii sunt curatati prin scuturarea prafului.

In urmatoarea etapa a curatirii mai profunde a gazului rezidual, gazele toxice acide, metalele grele si restul de praf trebuie spalate. Gazele de indepartat sunt acidul fluorhidric si clorhidric si dioxidul de sulf. De regula, se utilizeaza un sistem in mai multe trepte de spalatori( acizi si neutri). Indepartarea oxizilor de azot se realizeaza intr-o instalatie cu catalizator, unde, cu adaos de amoniac, oxizii de azot sunt descompusi in azot liber si aburi.

Incinerarea deseurilor menajere Incinerarea este procesul de neutralizare prin arderea deseurilor la temp de 850-1100 grade C in instalatii speciale numite incineratoare.

Avantaje:-distrugerea totala si definitive a germenilor patogeni aflati in deseuri;-distrugerea unor substante toxice care ard la temp sub 1000 grade C;-micsorarea volumului deseurilor cu 70-75%.Prin incinerare rezulta o cenusa care reprezinta 25-30% din volumul initial.Cenusa rezultata este in general inerta,stabile si sterile. Statiile de incinerare functioneaza o perioada lunga d timp 25-50 ani(poate si mai mult).Daca sunt proiectate corespunzator pot fi retehnologizate,automatizate.Pt. exploatare necesita un nr redus de personal cu o calificare nu prea inalta(medie). Ocupa suprafete relative restranse deci pot fi amplasate in interiorul localitatilor aproape de sursa de deseuri. Drept urmare se reduce cheltuielile de transport.;- se poate recupera energia din deseurile incinerabile (hartie, plastic, lemn, oase, organice, namoluri.)

Dezavantaje:-costul incinerarii este mai ridicat decat al depozitarii chiar daca se ia in calcul valoarea energiei recuperate;-sunt necesare instalatii destul de complexe si costisitoare pt epurarea gazelor rezultate la ardere;-sunt necesare instalatii de racire a gazelor si cosuri de fum pt racire si mai ales pt disperia gazelor in atmosfera(gazele trebuie sa iasa cu temp de 25 grade C, adica admisibil atmosferei si sa fie cat mai inalte cosurile);-pt expunerea

gazelor se fol apa care in urma proceselor de hidrociclonare se uzeaza. Solutia S.n. Plan de management economic a deseurilor 0(care include modificarea tuturor tehnologiilor producatoare de deseuri,deseuri minimizate, deseurile pot fi valori modificate).Alcatuirea

statiilor de incinerare:-cantar,buncar de primire a deseurilor,incineratorul cu anexele sale,grup social,cladire administrativa,statie de epurare a apei uzate.

Incineratorul propriu-zis

-cos de alimentare(buncar de alimentare),camera de uscare si preincalzire,camera de ardere propriu-zisa prevazuta cu cuptoare de ardere.Evacuarea cenusii se face intr-un bazin cu apa pt racire rapida de unde cernusa este preluata cu un extractor cu racleti si pusa intr-o remorca cu care este transportata la depozit.Gazele de ardere:Se evacueaza pe cosul de fum.

1-autogunoier

2-bazin sau buncar de recptie a deseurilor

3-macara Grifer

4-cos de alimentare a incineratorului

camera de uscare si preardere

6-impingator hydraulic

camera de ardere

8-gratare

9-instalatie de suflat aer suplimentar(in exces pt ardere)

10-cos de evacuare gaze

instalatie de combustibil suplimentar

12-bazin de racire Cenusa

13-extractor cu racleti

14-remorca pt transportulCenusii

15-instalatie de recuperare caldura

16-filtru pt Gaze

17-hidrociclon

18-exhaustor(ventilator care scoate gazelle din hidrociclon)

19-cos de fum

20-evacuare a apei uzate din hidrociclon

Cap 3. Depozitarea deseurilor. Clasificarea depozitelor de deseuri

Deseurile se clasifica in 2 mari categorii:

3.1. Nepericuloase care includ deseuri menajere, deseuri orasenesti resturi de hartie plastic sau textile.

3.2. Periculoase care includ substante chimice deseuri spitalicesti resturi de la combinate si desigur deseurile radioactive care sunt printre cele mai periculoase

3.1 Depozitarea deseurilor nepericuloase

Se face cu ajutorul firmelor specializatre de salubrizare a oraselor. Locatia este de regula cat mai departe de periferia oraselor, transportul facandu-se cu autovehicule special concepute in acest sens, dupa un anumit program si traseu bine stabilit anterior.

Depozitarea deseurilor avand locatia finala la groapa de gunoi a orasului respectiv special amenajata in acest sens.

Depozitarea deseurilor.

In conformitate cu aderarea tarii la U.E. depozitarea deseurilor se poate face numai in spatii distincte, special amenajate pentru protejarea mediului inconj. Dep. de des. pot fi clasificate dupa mai multe criterii si anume:

1)dupa tipul deseului(grad de toxicitate):-dep. de des. inerte;- dep de des.

nepericuloase;-dep. de des. periculoase;-dep. de des.

radioactive.

Dupa asezarea geografica

a)de cariera

;b) de ses

;c) de rau

;d)de vale.

Depozite pentru deseuri menajere.

Depozitarea deseurilor menajere se face in depozite controlate numite rampe sanitare impotriva poluarii porduse de substantele din deseurile menajere. Rampa sanitara este o constructie speciala care trebuiesa respecte urmatoarele conditii:

- sa aiba capacitatea suficienta pentru volumul de deseuri propus

- sa se depoziteze pe intreaga perioada de functionare suprafata minima pentru un volum de deseuri maxim;

- sa fie o constructie stabila sa nu prezinte ruperi, prabusiri, tasari patrunderea substantelor nocive in sol si panza freatica;

- sa nu permita raspandirea in jur a fumului ,mirosului si a deseurilor inmultirea razotoarelor si insectelor;

- sa favorizeze descompunerea curata a partii fermentabile din deseuri;

- sa asigure dispersia gazelor astfel incat sa nu se formeze in depozite acumulari sau pungi de gaze ce pot crea accidente;

- o rampa sanitara trebuie sa creeze facilitati pentr recuperarea si reciclarea unor deseuri.

Apele depozitelor se colecteaza prin reteaua de drenaj a compartimentelor depozitelor prin canale de centura pe zona in cazul platformei tehnologice. Apa evacuate din depozitul propriu-zis este epurata in statii proprii sau la statiile orasenesti. Proiectarea unei rampe sanitare presupune parcurgerea unor etape specifice oricarei constructii.

Elaborarea studiului de prefezabilitate trebuie sa rezulte securitatea si oportunitatea , amplasamentul si cateva caracteristici trebuie sa cuprinda toate caracteristicile lucrarii,indicatori tehnico-economici. In studiul de fezabilitate se studiaza variantele si solutiile de intocmire a proiectului ethnic si a caietelor de sarcina.

Alegerea amplasamentului.

Se pun conditii fata de cadrul natural si economic:

- orografice;

- geologice;

- geotehnice;

- hidrogeologice;

- hidrologice;

- climatice;

- pedologice si agroeconomice;

- speciale.

1.Geomorfologic: se refera la terenuri care au depuneri naturale,terenurile care reprezinta cariere sau gropi de pamant,zonele neinundabile pe care nu sunt cursuri de apa. Zona de relief uniform neaccidentat. Nu se recomanda

amplasarea depozitelor in zonele accidentate, si nici in spatele unor baraje,ori baraje de terasament.De putine ori putem indeplini conditii topografice dar daca celelalte sunt indeplinite se poate recurge la criteriul topografic.

2.Geologice: se refera la eliminarea unor amplasamente alcatuite din straturi foarte permeabile,zone cu fluctuatii foarte mari ale nivelului freatic ,zone cu prabusiri ,zone cu roci ,zone cu goluri subterane, zone cu compresibilitate mare,cum sunt pamanturile basxoide, zone cu terenuri cu capacitate portanta lipsa sau redusa cum sunt zonele de namol de turba de namol.

3.Geotehnic: Terenul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-capacitate portanta ridicata;

-sa nu prezinte alunecari active;

-tasarile sa fie mai mici si uniforme;

- permeabilitatea cat mai redusa;

-sa fie pamanturi coezive.

4.Hidrografic: sa nu existe izvoare de creasta sau la baza terasei sa nu prezinte apa mineralizate sa nu fie amplasat depozitul peste panza freatica cu alimentare freatica, se recomanda ca depozitele sa nu fie aproape de panza

freatica de suprafata.

5.Hidrologic: trebuie ca depozitul sa nu fie in zona unui curs de apa cu risc de inundabilitate si de aceea se face un studio hidrologic pentru debitul maxim al acestuia cu asigurarea de 1%.

6.Climatic: directia vantului dominant ,vantul nu trebuie sa bata dinspre depozit spre oras. La proiectarea depozitelor se fac si studii climatice privind temperatura, precipitatii, etc.

7.Pedologice si agroeconomice: se refera la utilizarea pentru depozite, a suprafetei cu potential agroeconomic scazut ,a suprafetelor nefertile.

8.Speciale la evitarea amplasarii depozitelor in unele cazuri interzicerea in zone cum sunt:

- arii protejate,rezervatii,situri istorice,situri arheologice;

- nu se amplaseaza in apropierea cladirilor,monumente istorice;

- distanta prevazuta fata de loc este de 1000 m iar fata de canale isolate 500m.

Din punct de vedere constructiv fata de nivelul terenului depozitele pot fi:

- depozite de debleuri de tip I;

- depozite de semidebleu de tip II;

- depozite de rambleu.Sunt preferate cele in debleu. Sunt intalnite cele in semidebleu. Nu sunt indicate cele de tip III.

Depozite de deseuri sunt alcatuite din 3 parti:

- partea de depozitare:guneta de depozitare;

- lucrarile anexe;

- platforma tehnologica.

Operarea in depozit

Reprezinta totalitatea operatiunilor care se efectueaza in rampa sanitara de deseuri.

1. Accesul in depozit: se face numai pt masinile apartinand firmelor care au contract cu rampa sanitara.In contractul de preluare si depozitare sunt scrise cantitatea ce se depoziteaza zilnic(ce intra), suma deseurilor, compozitia medie a acestora,cantitatea efectiva pe masina.Periodic se fac determinari privind compozitia deseurilor,caracteristicile deseurilor si gradul de toxicitate. Nu sunt admise in depozite decat numai in conditii speciale deseurile periculoase. Acceptarea acestui tip de deseuri se poate face daca la rampa sanitara exista incinerator pentru deseuri periculoase sau compartiment pentru aceste deseuri.

2. Cantarirea deseurilor se face prin diferenta pe cantare bascula.

3.Descarcarea deseurilor se poate face direct in celulele de depozitare sau in buncare special amenajate pt descarcare. La descarcare directa exista 2 variante:

a) intrarea masinilor in compartimentul propriu-zis pe o rampa de acces si descarcarea in depozit;

b) descarcarea pe benzi transportoare care trimit deseurile in depozit. In cazul buncarului de primire, deseurile pot trece fie prin instalatii de sortare care extrag partile reciclabile, fie prin compactarea si asezarea deseurilor.

4. Operarea in compartimente consta in asezarea deseurile, compactarea acestora si acoperirea la sfarsitul zilei cu un strat de pamant sau de material steril. Pentru asezarea deseurilor in depozite exista 2 variante;

-in plan orizontal:

a)inelara;

b)frontala

-in plan vertical:

a)transversala;

b)longitudinala

Fiecare celula mica de depunere se protejeaza cu strat de mat steril sau pamant.

5. Varianta de depozitare in baloti:

Avantaj:

-o mai mare stabilitate;

-o manipulare mai usoara;

-un volum mai mare de depozitare pe aceeasi suprafata (o densitate mai mare).

Dezavantaj:

-sunt impiedicate procesele de descompunere aeroba.

Operarea propriu-zisa in depozit se face separat pe compartimente: pe masura ce un compartiment se umple se pregateste compartimetul urmator.

Captarea si evacuarea gazelor

Materia organica fermentabila care se depune in rampa sferei procesului de descompunere.Procesele care sunt:aerobe si anaerobe si care include fenomene fizice,chimce si biologice sau microbiologice.In urma ac. procese i-a nastere: apa,subst minerale si gaze. Din subst minerale cel mai frecvent intalnite sunt SiSO2, CaCO3, oxizi metalici, Fe2O3, MnO2, K2O, CO, CO2.

In aceste gaze domina metanul, amoniacul si hidrogenul si se gasesc si alte hidrocarburi gazoase: etan, butan, pentan. Acest amestec gazos are 2 caractere importante ,poate sa aiba putere calorifica ridicata:

1)este un amestec combustibil;

2)produce poluare atmosferica si duce la fenomenul de sera.

Va avea loc apoi operatiunea de incinerare a deseurilor prezentata mai sus.

Impermeabilizarea depozitelor

Se analizeaza urmatoarele variante:

a) impermeabilizarea cu argila

b) impermeabilizarea cu geosintetice, geomembrane, geocompozite

c) combinata(a+b)

a) se recomanda pt depozite mici, depozite aflate pe terenuri impermeabile in care se face o compactare a stratului de argila si depozite situate in cariere cand depozitul de argila este format din 4-5strat. apropierea amplasamentului. argila se aseaza in 4-5 straturi copactate a.i. grosimea finala a straturilor sa fie de min 1 m.

b) impermeabilizarea cu geosintetice se face cu membrane din polietilena de inalta densitate. Pt impermeabilizare se niveleaza ampriza conform planurilor de nivelare, se inedparteaza toate corpurile straine care ar putea sa zgarie sau sa intepe geomembrana. Pentru siguranta se pune(asterne) un strat de pamant de 5 m care se compacteza bine. Se asterne geomembrana conform planurilor de asezare a geomembranei. Se suprapune sola a 2-a peste prima sola pe o latime de 20 cm, se face sudarea geomembranei.

Dupa asternerea geomembranei aceasta se protezeaza cu un strat de geotextil. Grosimea geomembranei se alege in functie de inaltimea finala a depozitelor. La depozitele care depasesc 20m grosimea este de 3mm. Geomembrana poate avea suprafata neteda sau rugoasa, cea cu suprafata rugoasa se alege pentru taluzuri ca sa limiteze tendinta de alunecare a geotextilului peste geomembrana. Geocompozitele sunt alcatuite din straturi de protectie si straturi de impermeabilizare. Straturile de protectie sunt de regula din gotextil subtire cu un material mineral(bentonita).

c) Este alcatuit dintr-un strat de argila mai subtire si o geomembrana sau un geocompozit.

Impermeabilizarea cu argila

sistem de drenaj; geotextil pentru protejarea geomembranei ,peste se pun 40cm pietris in care se afla sistemul de drenaj conducand apele uzate la statie de epurare (initial bazin colector). Impermeabilizarea poate sa fie dintr-o membrana subtire protejate cu geotextil sau un geocompozit sau un strat de argila de 40-50 cm.

-stratul drenant realizat din pietris uneori se protejeaza stratul de pietris tot cu geotextil pentrut ca pamantul de deasupra sa nu afecteze stratul drenant;

-strat de pamant vegetal de grosime de 1m care se planteaza cu vegetatie cu radacini mici.

Acoperirea finala a depozitului:

Trebuie sa asigure 3 probleme:

-sa impiedice iesirea gazelor din depozit;

-sa impiedice patrunderea apelor din precip in depozit;

-sa asigure colectarea si evacuarea apelor din depozit provenite din precipitatii dupa inchiderea depozitului.

Evacuarea gazelor presupune un strat foarte poros pentru colectarea gazelor de natura minerala, si aerate in atmosfera sau sunt conduse la o conducta colectoare. Impiedicarea patrunderi apei din precipitatii se face printr-un strat impermeabil care poate fi mineral(argila) sau din geosintetice sau chiar combinate. Drenarea apelor din precipiitatii se face printr-un strat drenant putand fi din geotextila sau strat mineral (pietris) unde:

1) strat de colectare gaze din materialele minerale sau deseuri inerte (zguri,cenusi sintetizante);

2) geotextile de protectie a geomembranei sau geotextile de separare a impermeabilizarii din argila.

3) geomembrana de impermeabilizare (stratul 3 poate sa fie si din argila de 40-50 cm);

4) stratul drenant evacueaza apa din precipitatiile cazute pe depozit;

5) geotextil de separare;

6) pamant vegetal;

Calculul drenajului: drenajul depozitelor

a)calculul debitului de drenaj,

Qd=este determinata de suma debitelor,

Qdr=Qp+Qn+Qdes I)Qp=qp*S(l/s),

qp=2.8*KN/T (l/s ha) ;

II)Qp=0.116*SKI,qn=debit din namoluri Qn determinat experimental; qp=debit din precipitatii. Qn=10% Qp; Qdes = 50%40% Qzi. O parte din apa din deseuri este consumata de microorganiosmele in timpul descompunerii materie organice.

Inchiderea finala a depozitului cand depozitul a ajuns la cota finala se face inchiderea depozitului; inchiderea urmareste realizarea urmatoarelor probleme:

- captarea si evacuarea ga zelor si implicit evacuarea lor in atmosfera;

- impiedicarea patrunderii apei din precipitatii in depozite, deci etansarea;

- drenarea si colectarea apelor din precipitatii;

- incadrarea in peisajul din jur.

Stratificatia va fi alcatuita din:

- un strat de egalizare a deseurilor respectiv de acoperire realizat din material steril, inert, din pamant, din deseuri de materiale de constructii;

- un strat de captare si conducerea a gazelor care se poate realiza din material mineral respectiv zguri,deseuri din constructii, deseuri ceamice, agregate secundare.

Incinerarea deseurilor:

procesul de neutralizare prin arderea deseurilor la temperatura 850-11000C in instalatii speciale numite incineratoare.

Avantaje:

1)Distrugerea totala si definitiva a germenilor patogeni aflati in deseuri; 2)Distrugerea unor substante toxice carea ard la temperaturi sub 10000 C; 3)Micsorarea volumului deseurilor cu 70-75%, prin incinerare rezultand o cenusa care reprezinta 25- 30%.Cenusa rezultata este in general inerta,stabila si sterila.Statiile de incinerare functioneaza o perioada lunga de timp 25-30 ani(sau mai mult).Daca sunt proiectate corespunzator pot fi retehnologizate, automatizate. Pentru exploatare necesita un numar redus de personal cu o

calificare nu prea inalta. Ocupa suprafete relativ restranse,deci pot fi amplasate in interiorul localitatilor aproape de sursa de deseuri.Se reduc cheltuielile de transport.

4)Se poate recupera energia din deseuri.

Dezavantaje:

1)Costul incinerarii este mai ridicat decat al depozitarii chiar daca se ia in calcul valoarea energiei recuperate.

2)Sunt necesare instalatii destul de complexe si costisitoare pt. epurarea gazelor la ardere.

3)Sunt necesare instalatii de racire a gazelor si cosuri de fum pt. racire si mai ales pt. dispersia gazelor in atmosfera.

4)Pentru epurarea gazelor de foloseste apa care in urma proceselor de hidrociclonare se uzeaza.

Calculul incinerarii

Pentru proiectarea statiilor de incinerare se calculeaza 3 categorii de elemente:

I) caracteristicile fizico - chimice ale deseurilor in care intra:

-continutul in elemente combustibile respectivC,H,N,O,S (care intervin in ardere). Calculul se face pe baza compozitiei medie a deseurilor;

2)Calculul umiditatii: W=mi-mu/mi*100 (%)

unde: mi=masa initiala,

mu=masa uscata,

W=umiditatea;

3)Calcul densitatii:se calculeaza densitatea aparenta si cea a subs in functie de compozitia pe categoria de deseuri si de densitatea specifica a fiecarui tip de deseu (medie ponderata a densitatilor);

II)Calculul parametrilor termo-tehnici:

1)puterea calorifica interioara: se calculeaza in mai multe moduri :

- ca medie ponderata a puterii calorifice a componentilor

Pc=P1*n1+P2*n2Pn*nn/n1+n2nn, unde :

P1, P2, Pn = puterea calorifica a componentilor,P=0 pentru componentele care nu ard (metale ,caramida) dar intra la numitor.

n1 n2 nn = continutul desurilor in compusi 1,2,3.n;

-pe baza de formule empirice;

-metode grafica (cea mai utilizata);

2) cantitatea de aer de ardere;

3) cantIatea de aer necesar in exces(cantit teoretica);

4) cantitatea de combustibil suplinentar necesar pentru a aduce deseurile la minim 1500Kcal/kg.

III)Elementele geometrice ale instalatiei:

1)suprafata gratarului de ardere;

2)volumul camerei de ardere;

3)volumul bazinului de racire a cenusei;

4)inaltimea cosului de fum.

IV)Calcule constructive: calculul fundatiei, calculul peretilor, etc. De

calculat: puterea calorifica, densitatea, umiditstea, suprafetei gratarului de ardere,volumul aer in exces, inaltimea cosului de fum.

Compostarea deseurilor industriale: este procedeul de neutralizare a deseurilor prin fermentare si transformarea lor intr-un ingrasamant natural numit compost. Compostarea are loc datorita prezentei microorganismelor aerobe si anaerobe in deseurile fermentabile rezultand ca fermentarea poate fi aeroba sau anaeroba. Descompunerea substantelor organice usor degradabile face parte din circuitul materialului organic in natura.In urma descompunerii mat.organic rezultand substante solide,apa,gaze. Substantele solide si apa sunt preluate de plante si transformate prin mai multe verigi prin fotosinteza in materie organica.Compostarea este o etapa intermediara, dirijata in descompunerea materiei organice.

Etape:

1) etapa initiala in care incepe descompunerea in care are loc o incalzire treptata a deseurilor si o inmultire a bacteriilor care produc descompunerea.

2) etapa fermentarii propriuzise(termogeneza) are loc la o temperatura 40-700 grade celsius si dureaza de la 2-3 zile pana la 10 zile in functie de

temperature mediului inconjurator,de umiditatea deseurilor,de cantitatea de material organic,de metoda de compostare.

3) etapa finala in care variaza proprietatile compostului si compozitia,dar variatia este relative lenta.

Factorii de care depinde procesul de compostare:

compozitia deseurilor in special continutul in material fementabil.

sortarea si prelucrarea deseurilor inainte de fermentare.Pentru o mai buna eficienta a compostarii se recomanda indepartarea din deseuri a fractiunilor nefermentabile.Se recomanda maruntirea deseurilor.

continutul in oxigen are influenta asupra calitatii compostului si a fenomenului dominant de descompunere. Prin descompunere aeroba rezulta compusii usor asimilabili de catre plante si valorosi. Prin descompunere anaeroba substantele rezultate sunt mai greu accesibile plantelor si pot fi chiar patogene.

Fermentarea aeroba areloc la tempertura de 70-750,germenii patogeni mor.

Fermentarea anaeroba :40-500,rezista germenii patogeni.

temperatura mediului inconjurator,cand temperatura este ridicata sunt favorizate fenomene aerobe si descompunerea este mai rapida.Temperaturile scazute incetinesc descompunerea si favorizeaza fenomenele anaerobe. Deficitul de apa incetineste si chiar blocheaza fermentarea pentru ca microorganismele care produc descompunerea au nevoie de apa.

Tehnologii de compostare : sistem gospodaresc,sistem industrial.

Compostarea in sistem gospodaresc se face pentru fiecare gospodarie in parte, separate cu un minim de dotare constand din o platforma betonata sau cu mixture bituminoasa sau pamant argilos bine batatorit.,o rigola pentru colectarea scurgerii de pe o platforma ;

o fosa septica pentru evacuarea scurgerii ;

unelte pentru amestecarea deseurilor, pentru rasturnare si pentru reglarea umiditatii.

Compostarea consta in asezarea deseurilor in siruri de gramezi si rasturnarea

periodica a gramezii lor pt. o buna aerare.

3.2. Periculoase care includ substante chimice deseuri spitalicesti resturi de la combinate si desigur deseurile radioactive care sunt printre cele mai periculoase

Compostarea in sistem industrial - 3 procedee :sistem deschis,sistem partial inchis,sistem inchis.

Sistemul deschis se aseamana ca tehnica cu sistemul gospodaresc,dotarile sunt mult mai mari, se lucreaza in sistem industrial.

Sistemul partial inchis este alcatuit din 2 parti ;-o parte in care se face fermentarea in sistem inchis izolat, fie in santuri,fie in tuburi metalice. Dupa 3 pana la 7 zile,deseurile fermentate in sistem inchis sunt scoase pe platforme pentru continuarea fermentarii in sistem deschis. In prima etapa are loc un

proces accelrat de descompunere ce reduce durata totala a compostarii cu 15 -20 zile.Partea deschisa a sistemului este cu compostare in sistem deschis Sistemul inchis este alcatuit din constructii total izolate,fata de mediu si

prevazute cu instalatii pentru reglarea umiditatii, reglarea temperaturii, colectarea gazelor de descompunere si uneori cu modalitati de initiere a fermentarii cu ajutorul unor maiele sau prin reglarea unor proprietati cum ar fi pHul, raportul carbon-azot,raportul carbon-fosfor.

Alcatuirea unei statii de compostare :

-cabina portar ;

-cantar ;

-buncar de primire a deseurilor ;

-instalatii de sortare si prelucrare a deseurilor ;

-platforma de compostare ;

-instalatii anexe pentru apa,aer cald,ingrasaminte,bacterii si ciuperci,captare

gaze;

-platforma de maturizare a compostului ;

-ciururi de sortare ;

-depozite pentru compostul grosier, mediu, fin ;

-rampa de desfacere ;

-cladirea administrativa ;

-grup sanitar si de dezinsectie.

Avantaj : transformarea deseurilor in ingrasaminte.

Dezavantaj : cost ridicat.

Clasificarea deseurilor :

-dupa caracter si influenta asupra mediului,deseurile pot fi

inerte,nepericuloase,periculoase(toxice si radioactive) ;

-dupa natura :anorganice,organice ;

-dupa provenienta :industriale,menajere,stradale,deseuri din constructii, materiale de constructii, demolari ;

-deseuri agrozootehnice ;

-deseuri spitalicesti ;

-deseuri radioactive.

Deseurile industriale :reprezinta cea mai mare cantitate(60-70%). Ele se pot clasifica dupa ramura industriala din care provin :

-steril provenit din excavatii ;steril provenit din procese de spalare a

minereurilor numit si steril de flotatie.

-Cenusa de termocentrala provenita din industria energetica respectiv

din transformarea carbunelui in energia electrica.

-Zgurile metalurgice provenind din fabricarea otelurilor,fontelor,din

metalurgia metalelor neferoase.

-Deseurile din industria chimica anorganica, fabricarea sodei calcinate, fabricarea ingrasamintelor, fabricarea diversei sticlei. Deseurile din

industria chimica organica : rafinarea titeiului,coxificarea

carbunelui.

Compozitia si proprietatile deseurilor :

Compozitia deseurilor se caracterizeaza printr-un grad de variabilitate dependent de mai multi factori :

provenienta deseurilor ;

tipul deseurilor ;

zona geografica ;

climat ;

procese tehnologice producatoare de deseuri ;

gradul de dezvoltare economica

Compozitia deseurilor poate fi :fizica,chimica si mineralogica.

1)Compozitia fizica :si cea dinamica sunt importante in deseurile menajere si asimilabile acestora.

2)Compozitia chimica :si cea mineralogica sunt importante pentru deseurile industriale. Pentru deseurile agrozootehnice mai importanta este compozitia chimica. Compozitia chimica se exprima prin granulozitate

adica prin procentul cu care participa fiecare sort granular la alcatuirea deseului. Zgura de furnal granulata se poate utiliza ca agregat pentru betoane ; se sorteaza pe categoriile dimensionale ale agregatelor naturale pentru betoane si mortare. Cenusa de termocentrala se analizeza din punct de vedere fizic dar dupa metode utilizate in geotehnica. Se intocmesc curbe granulometrice care sunt utilizate fie in proiectarea haldelor, fie la valorificarea cenusii. Deseurile menajere se analizeaza din punct de vedere granulometric, cernerea facandu-se pe 2 ciururi 17-71 mm, Cernerea se mai practica si la compostare care are rol de sortare.Compozitia chimica cel ami adesea se exprima pe substante :

1)sterilul :SiO2≥60% ;Al2O3>5% ;Fe2O3>3% ;Ca CO3>71%.

2)zgura granulata de furnal :SiO2=20- 30% ;CaO=18-30% ;A2O3=10-15% ;Fe2O3=5-10%.

3)Cenusa de termocentrala :SiO2=48-56% ;CaO=8-12% ;Al2O3=5-10% ; Fe2O3=1-5%.

4)Silice ultrafina:SiO2≥92%.Compozitia chimica a deseurilor menajere poate fi data pe substante si pe elementele care domina pe ansamblu: C,Si,O,H,S etc. Din punct de vedere chimic in compozitia deseurilor ne intereseaza componentii toxici sau radioactivi :subst.toxice anorganice ;subst.toxice organice ;elemente radioactive ;metale grele.

Compozitia mineralogica :este analizata pentru deseurile care intra in procese de valorificare. In analize mineralogice se pun in evidenta mineralele dominante :silicati in special tectosilicati si filosilicati ; carbonati (Ca si Mg) ; oxizi (minerale) ;sulfuri. Silicatii reprezinta 75%, carbonatii, azotatii, sulfatii 15%, iar 10% restul.

Proprietatile deseurilor :

1)Densitatea variaza in limite foarte largi.Chiar si pentru aceste categorii densitatea variaza cu starea lui, umiditatea, compozitia se da in functie de compozitia deseului sau se poate detremina. Densitatea sterilului variaza de 1,4-2 t/m3 ; cenusa-2t/m3 ; zgura :2,4-2,5 t/m3 ;deseurile menajere in pubela :0,30-0,40 t/m3 ; deseurile menajere in timpul transportului :1,3-1,2 tone/m3.

2) Umiditatea :deseurile variaza cu acesti factori ca si component mai important fiind factorul climatic. Pentru deseurile menajere umiditate 35-60%.

3)Puterea calorica :superioara si inferioara reprezinta cantitatea maxima de caldura care la ardere in conditii ideale a unei unitati din material care poate fi de masa(Kg) sau de volum(m3).Se exprima in W/m3 ;W/Kg ;J/Kg.

Caldura obtinuta prin arderea unei unitati de material in cantitati reale tinand seama de compozitie, umiditate, temperatura in cuptorul de ardere, parametrii arderii. Puterea calorifica minima pentru incinerari in conditii bune : 1500 Kcal/Kg. Raportul carbon-azot :caracteristica importanta pentru deseurile supuse compostarii.

Deseurile PERICULOASE

Depozitarea pentru deseurile radioacticve se axeaza si in conformitate cu normele comisiei Europene de Control al Calitatii Nucleare si pot fi depozite de suprafata si subterane. Cele de suprafata-constructii de beton sau prin forarea in teren a unor puturi betonate in care sunt depozitate deseurile. Cele subterane - in mine abandonate si constand in betonarea matricilor de inglobare a deseurilor si apoi betonarea matricilor de inglobare a deseurilor si apoi betonarea galeriilor respectiv a inchiderii galeriei. Straturie de beton pentru includerea galeriilor sunt cu grosimea de 1m, se recomanda folosirea betonului foarte greu (cu ciment si aggregate grele din magnetit ) baritina sau deseului din otel si fier.

In functie de starea de agregare a deseurilor la depunderea in depozite:

-depozite cu deseuri solide;

-depozite cu deseuri sub forma de paste;

-depozite cu deseuri in suspensie;

-depozite cu deseuri lichide.

3.3 Studii privind tratarea levigatului

Studii privind tratarea levigatului de la gropile de gunoi ecologice

Publicat in EcoMagaizn 15.Mai.2009 @ 9:56 pm

LUCRARILE CE STAU LA BAZA REALIZARII UNEI GROPI ECOLOGICE

Lucrarile care se au in vederea realizarii unui depozit de deseuri sunt urmatoarele:

- lucrari terasamente ;

- lucrari de etansare ;

-controlul de calitate al materialelor de etansare (geocompozitului, geomembranei, geotextilului de protectie) ;

- realizarea sistemului de drenare a levigatului ;

- realizarea sistemului de recirculare a levigatului ;

- realizarea sistemului de colectare pentru gazul de depozit ;

- realizarea sistemului de monitorizare ;

- realizarea bazinului pentru levigat .

Un depozit traditional de deseuri este format din:

La baza:

-Stratul de argila cu permeabilitate specifica,

-Stratul de geomembrana ce permite izolarea depozitului si impermebilizarea acestuia,

-Tevile de colectare a levigatului.

In interior avem tevi pentru colectarea gazului

La suprafata depozitul este izolat nisip, argila si in functie de zona, acesta poate fi acoperit cu pamant fertil pentru a oferi un cadru cat mai natural posibil.

In afara de aceste aspecte trebuie asigurate urmatoarele utilitati:

- alimentarea cu apa potabila,

- alimentarea cu energie electrica,

- conectarea la reteaua telefonica.

- amenajarea spatiilor verzi cu rol peisagistic si de protectie.

Lucrari de terasamente pentru sectoarele de depozitare :

-decoperta pe 0,70 m;

-scarificarea, nivelarea si compactarea bazei depozitului;

-asigurarea umpluturii de pamant cu grosimea de 1,5 - 2,5 m, necesara pentru a asigura o distanta minima de 1,00 m fata de nivelul maxim al panzei freatice;

-umpluturi compactate de pamanturi argiloase cu k_max=10^-9 in baza depozitului (0,50 m grosime minim) si in digurile perimetrale. Rezerva de pamant pentru acoperire periodica si/sau inchiderea finala a depozitului. Rezerva minima de 200 m³ pentru stingerea unui eventual incendiu.

Lucrari de etansare a bazei depozitului:

-baza depozitului va fi etansata utilizand un sistem mixt de materiale naturale si sintetice (geocompozit cu bentonita cu coeficientul de permeabilitate K=10^-11m/s, geomembrana din HDPE cu grosimea de 2 mm si geotextil de protectie a geomembranei).

Realizarea sistemului de drenaj, colectare si pre-epurare a levigatului, compus din :

-stratul de drenaj pentru levigat, retea de drenuri din tuburi de polietilena de inalta densitate cu diametrul de 250 mm, amplasate pe platforma incintei pe un strat de geotextil, sub un strat de drenare din pietris ; conductele cu panta de minim 1,5 % traverseaza stratul de etansare si sunt racordate prin trei conducte de colectare cu conexiune gravitationala la caminele de stocare intermediara;

-camin pentru pomparea levigatului;

-rezervor inchis pentru stocarea levigatului ;

-statie de pre-epurare modulara care va functiona pe baza principiului osmozei inverse, dotata cu toate echipamentele necesare asigurarii incadrarii parametrilor de evacuare a levigatului ;

- rezervor tampon pentru levigat inainte de statia de pre-epurare ;

- bazin colector pentru levigatul tratat.

Realizarea sistemului de colectare, pompare si ardere a gazului de depozit, format din :

- puturi de colectare formate din tronsoane de conducte perforate din HDPE, asezate pe o baza circulara din beton si inconjurate pe toata inaltimea de pietris;

-retea de conducte colectoare din HDPE cu diametre de 160 mm pentru transportul gazului de la conductele individuale spre coloana de reglare in care se va face verificarea gazului colectat si se va realiza reglarea presiunii si condensarea umiditatii;

-conducta spre statia de pompare;

-statia de pompare (colectare) a gazului de depozit ;

-instalatie de ardere controlata a gazului de depozit, prevazuta cu suflanta de aer, arzator de inalta temperatura (1100⁰C), analizor de gaz si echipament pentru controlul automat al colectarii si arderii.

Instalatia pentru captarea gazului de depozit va fi realizata astfel incit sa asigure maxima protectie in conditii normale de lucru si in timpul interventiilor de intretinere.

Colectarea apei pluviale de pe suprafata acoperita si impermeabilizata a depozitului, asigurata printr-un sistem format din :

-stratul de drenaj ;

-rigola perimetrala de la baza taluzului ;

-conducta de evacuare cu diametrul Dn 300 mm, care permite dirijarea acestora in canalul de desecare .

Inchiderea sectoarelor ajunse la capacitate si refacerea terenului prin:

-realizarea formei finale a corpului depozitului ;

-compactarea suprafetei la cel mai mic nivel astfel incit panta minima sa fie de 5% iar maxima de (33%) ;

-impermeabilizarea suprafetei (acoperire provizorie);

-refacerea stratului vegetal si recultivarea suprafetei prin insamintarea ierburilor specifice zonei ;

Inchiderea finala a sectoarelor ajunse la capacitate se face numai cu acord de mediu, unde vor fi stabilite conditiile tehnice

Un depozit poate fi definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitarea pe sol sau in subteran.

In functie de tipurile de deseuri acceptate, depozitele de deseuri se clasifica dupa cum urmeaza:

- Depozite pentru deseuri periculoase;
- Depozite pentru deseuri nepericuloase;
- Depozite pentru deseuri inerte.

Una din probleme cele mai des intalnite cand vrem sa proiectam si sa mentinem un depozit de deseuri este levigatul, acesta este generat de acumularea apei invechite in gunoi. Levigatul e compus din diferiti compusi organici si anorganici care pot fi dizolvati sau suspendati. Indiferent de natura compusilor, ei ridica o problema de poluare cu un grad mare pentru pamantul local si apa de suprafata. Multi factori influenteaza productia si compozitia levigatului, dar un factor major este climatul gropii. De exemplu: atunci cand climatul are un grad ridicat de precipitatie acolo va fi mai multa apa si deci in concluzie aici va fi generat mai mult levigat. Un alt factor il constituie topografia locului unde este ampalasata groapa; acesta influenteaza modelele decisive si panza freeatica a locului.

Optiunile de tratament privind levigatul gropii de gunoi includ recircularea si reinjectare on site treatment; pentru tratarea unei descarcari a apei municipale sau orice combinatie.

Levigatul se formeaza in groapa de la drenarea apei si a lichidului din deseuri si duce la degradarea produselor de la compusii organici. Ca si gazul acesta este monitorizat si controlat la eliberare. De asemenea in ceea ce priveste gazul exista tevi de colectare care dreneaza ruta in groapa prin pompa ce poarta lichidul la suprafata.

Levigatul se formeaza cand apa invechita este acumulata in deseurile din celula de depozitare. Precipitatiile pot proveni de la ploaie, de la topirea zapezii sau de la deseul propriu-zis. Levigatul poate transporta prin depozitul de deseuri multi compusi organici sau anorganici, elemente metalice cu greutatea moleculara mare. Acesta este colectat la baza depozitului.

Cantitatea de levigat creata trebuie sa fie direct proportionala cu cantitatea de precipitatii din zona respectiva si de intinderea depozitului. Cantitatea de deseuri lichide colectate in depozitul de deseuri influenteaza cantitatea de levigat.

Oricum, cu dispozitii mai exigente privind tratarea solului si a apei de suprafata, cei care se ocupa cu proiectarea gropilor trebuie sa gaseasca alternative noi de tratare. O cale de tratare poate fi prin utilizarea VSEPTM. Dezvoltat de New Logic, California, acest concept a avansat tehnologia de membrana posibila pentru a filtra apa continand o varietate de componente ducand la apa pura fara poluanti. Acest tip de membrane nu filtreaza numai solizi suspendati ci si poate duce la reducerea sau chiar elimilarea compusilor organici sau anorganici. Rezultatul in urma filtrarii este apa pura si un noroi concentrat. Diferenta dintre VSEP si infiltrarea de membrana de curgere transversala traditionala este mecanismul cu care poluantii sunt acumulati pe suprafata de membrane. O curgere transversala se bazeaza pe viteza fluidului important pentru apa poluata ducand la micsorarea gradului de poluare. Viteza apei poluate creeaza anumite forte care ajuta la oprirea componentelor solide pe suprafata membranei. Oricum, resturile stagnante pe suprafata membranei conduc la micsorarea vitezei de trecere a materialului. Pe de alta parte, sistemul VSEP utilizeaza un mecanism motor patentat vibrant care creaza o forta pe suprafata membranei pentru a respinge poluantii. Acest mecanism activeaza filtru pentru a mentine consumul si prelucreaza volume mai mari de material ceea ce e bine din punct de vedere economic la preturi mici fata de sistemele cu curgeri tranversale.

UN STUDIU A FOST FACUT LA O GROAPA DE GUNOI DIN VEST

Multe teste au fost executate in laboratorul VSEP si dau instalatiile experimentale a levigatului de la diverse gropi. Chimia levigatului si precizarile de descarcare depind de amplasarea gropii. Acest test a fost compet pe levigatul de la groapa de gunoi din SUA. Specificatiile de descarcare si amplasarea necesita micsorarea compusului ciclic pe baza de nichel. Primul lucru a dus la selectarea tipului de membrana si testarea acesteia. Acest lucru a avut loc intr:un laborator VSEP si a fost intrebuintat in primul rand pentru a identifica o membrana care sa intalneasca specificatiile de descarcare, a fost aleasa o membrana de infiltrare film cu 50 % reducere a clorurii de sodiu. Dupa ce membrana a fost selectata unitatea VSEP a intrebuintat testarea pe termen lung. Laboratorul contine 16 tipuri de membrane. Testul pilot contine informatii stranse in timpul muncii de laboarator incluzand reducerile de nichel si informatiile de flux. Miscarea vibranta a membranei face ca fluxul de apa sa treaca prin membrana la timp.

Pilotul aditional a fost selectat ca sistem de tratare corespunzator pentru lervigat, unitatea VSEP a filtrat 113.6mg de levigat pentru a reduce cantitatea de nichel cu 85-90%. Efluentul care se scurge de la VSEP va fi dat la o parte la local POTW. Concentratul sau noroiul va ramane pe site pentru tratamentul suplimentar; incluzand micsorarea de volum prin evaporare si multe altele printre care si epurarea chimica.

Site-ul spera sa evalueze posibilitatea de a refolosi apa dar in acelasi timp scopul urmarit e de a intalni specificatiile de descarcare locale. Spre deosebire de alte sisteme de epurare chimica unde sunt adaugate substante chimice floculante care sporesc substantial volumul de material, volumul VSEP reduce cu 10% materialul fata de cel original. In cazul acesta volumul de rezidiuu uscat reprezinta doar 2 % din volumul original. Acesta poate fi refolosit trimis inapoi in groapa. Restul de 98 % este fitrat.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA COMPOZITIA LEVIGATULUI

Factorii care influenteaza compozitia levigatului:
- tipul de material care e aruncat in gropa;
- la construirea depozitului trebuie sa avem in vedere pH, temperatura, umezeala, varsta si climatul;
- cantitatea de precipitatii.

RECIRCULAREA LEVIGATULUI

Levigatul e colectat la baza depozitului si in loc de a fi trimis la statiile de tratare el este la acelasi nivel in deseurile colectate in deposit.Acesta sporeste ritmul de descompunere a materialului depozitat.

Argumente pro si contra privind recircularea levigatului.

Pro :

- Sporeste stabilizarea depozitului deoarece ritmul de producere a gazului din depozitul de deseuri este marit datorita continutului ridicat de umiditate;

- Prevede o medie de depozitare a levigatului;
- Reduce volumul deseurilor solide municipale.

Contra

- Marirea ritmului de poluare a pamantului daca se foloseste un depozit cu un singur compus;

- Toxicitarea marita a levigatului concentrat.

Oricum, poluarea solului este minima daca se foloseste o dubla compozitie(captusala) a depozitului si astfel recircularea levigatului este acum facuta in interiorul depozitului.

Groapa Dunbar are o dubla compozitie si recircularea levigatului are loc in interior. Ei au grija de pamant prin monitorizare unui curent care trebuie verificat inainte ca acesta sa ajunga in groapa de gunoi. Aici nu e cazul de poluare.

COLECTAREA LEVIGATULUI

Levigatul este apa rau contaminata din deseuri. Acesta curge pe fundul unei gropii si este colectat cu ajutorul unor tevi. Fundul gropii e inclinat, tevile sunt asezate de.a lungul fundului sa colecteze apa contaminata si un alt lichid(levigatul). Levigatul e pompat si dus la o instalatie de tratament a deseurilor din apa(substantele solide scoase din levigat sunt reintroduse in groapa sau daca nu duse la alte depozite. Tevile de colectie daca sunt blocate cu resturi de levigat din groapa, lichidul se colecteaza in cada gropii. Rezultatul presiunii lichide devine unitatea deseului,o forta principala din josul gropii.

Levigatul se ia si se filtreaza din deseurile existente sau din tevile unde acesta este colectat. Acesta poate sa fie recirculat sau dat afara din groapa si plasat pe suprafetele de depozitare sau direct in instalatia de tratare a levigatului.

Unele dintre problemele care apar in colectarea levigatului

Sistemele de colectie a levigatului se pot bloca in mai putin de un deceniu. Acestea esueaza din cateva motive bine cunoscute:
- se pot bloca din cauza namolului si a noroiului;
- pot sa colmateze din cauza cresterii de microorganisme in tevile de colectie;
- pot conduce la formarea unor precipitatii minerale din cauza unor reactii chimice;
- tevile de colectare se pot degrada in timp sau chiar coroda(acizi, dizolvanti, agenti oxidanti) sau pot fi zdrobite cu deseul colectat.

Unde se afla o cantitate mare de levigat se colecteaza si se strang in rezervoare si duse la instalatiile de tratare. In Dunbar, se afla o cantitate mica astfel el e recirculat prin groapa , acest lucru duce la scaderea volumului de levigat dar sporeste concentratia de impuritati in lichide.

Exista o serie de structuri in proiectarea unei gropii. Una din acestea este cel din Dunbar.

Tabel. 1. Colectarea levigatului si etansarea sistemului

Dupa aprecierea potentialelor pericole fata de mediu considera ca este necesara prevenirea formarii de levigat, se poate prescrie o etansare a suprafetei superioarea. Recomandarile pentru etansarea suprafetei sunt:

Tabel 2. Recomandari pentru etansarea suprafetei

Levigatul si apa de suprafata, daca exista, trebuie colectate in puncte reprezentative. Prelevarea si masurarea volumului si compozitiei levigatului trebuie efectuata separat in fiecare punct unde este deversat levigatul din depozit.

Monitorizarea apei de suprafata, daca e prezenta, trebuie efectuata in nu mai putin de doua puncte, unul in aval de depozit si unul in amonte.

CONTROLUL APEI SI GESTIUNEA LEVIGATULUI

Vor fi luate masuri corespunzatoare cu referire la caracteristicile depozitului si conditiile meteorologice, pentru a:
- controla apa din precipitatiile care patrund in corpul depozitului,
- preveni patrunderea apei de suprafata si /sau subterane in deseurile depozitate,
- colecta apa contaminata si levigatul. Daca o evaluare tinand seama de amplasarea depozitului si a deseurilor care trebuie acceptate arata ca depozitul nu reprezinta un pericol potential pentru mediu, autoritatea competenta poate decide ca aceasta prevedere nu se aplica.
- trata apa contaminata si levigatul colectat din depozit la standardul corespunzator cerut pentru evacuarea lor.
Prevederile de mai sus nu se pot aplica la depozitele de deseuri inerte.

EXTRACTIA LEVIGATULUI
Pompa extrage levigatul numai la punctul de colectare a acestuia. Gaura pompeaza numai cand levigatul este prezent asa ca acest lucru evidentiaza o energie joasa. Dispozitivele pentru generarea semnelor individuale sunt necesare pentru a schimba directia pompelor deschise si inchise.

Ejectoarele - acestea functioneaza indiferent daca exista lichid sau nu. Ejectoarele reprezinta o parte a unui sistem de colectie din circuit. Acestea sunt simple si de incredere dar folosesc mai multa energie ca pompele; dar sunt inca in limitele acceptabile si nu necesita folosirea lor 24 de ore pe zi.

TRATAREA LEVIGATULUI

Inainte de a trata levigatul trebuie sa stim urmatoarele informatii:

- debitul anticipat care este necesar tratamentului. Acesta depinde in special de fluxul de apa din depozitul de deseuri;

- compozitia levigatului care este executata intr-un laborator utilat;

- eliberarea compozitiei necesare (cerute) de autoritati.

INSTALATII PENTRU TRATAREA LEVIGATULUI

Aceste instalatii au rolul de a aduce valorile indicatorilor caracteristici levigatului in limite

admisibile pentru evacuarea in sisteme de canalizare sau in ape de suprafata.

Caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului variaza in timp si in functie de natura si cantitatea deseurilor depozitate, iar proiectarea si construirea instalatiilor pentru tratare trebuie sa tina cont de aceste aspecte.

Fiecare caz in parte necesita o evaluare proprie, alegerea variantei optime de tratare a levigatului facandu-se in functie de:

. cerintele legale referitoare la deversarea levigatului, inclusiv cele impuse de autoritati;

. caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului;

. alte aspecte tehnico-economice: costurile construirii unei instalatii de tratare proprii, posibilitatea evacuarii levigatului in influentul unei statii de epurare orasenesti, costul aplicarii diferitelor metode de tratare etc.

In general, este necesara aplicarea unor metode de tratare pentru indepartarea urmatorilor impurificatori:

. compusi organici biodegradabili si nebiodegradabili;

. compusi toxici organici sau anorganici;

. amoniac si ioni nitrat;

. sulfuri;

. compusi volatili urat mirositori;

. materii solide in suspensie.

Pot fi utilizate urmatoarele tehnici de tratare:

. tratare biologica: anaeroba, aeroba, aeroba prelungita pentru eliminarea azotului (nitrificare / denitrificare); un sistem eficient si putin costisitor care poate servi ca faza de pretratare inaintea deversarii in influentul unei statii de epurare orasenesti este lagunarea;

. tratare prin procedee fizico-chimice: coagulare-floculare, flotatie-precipitare, ultrafiltrare, evaporare.

Factorii care determina contaminarea levigatului care nu au luat contact cu sistemele de colectie:

- Daca nivelul apei subterane(panza freatica) este scazut apa va deveni partial filtrata astfel contaminarea acestuia este mai putin facuta. Daca nivelul apei subterane este sus aproape de suprafata solului; impuritatile pot fi introduse direct in apa subterana fara infiltrarea in sol;

- Concentratia superioara a impuritatilor din levigat care pot polua solul;

- Permeabilitatea magnetica a pamantului sub depozit influenteaza ritmul de eliminare a levigatului. Nisipul are volumul poros mare si astfel el permite debitul mai mare la miscarea pamantului. Lutul este bine strans si astfel impiedica miscarea pamantului si acesta este mai eficace sa filtreze impuritatile.

-Depinzand de trasaturile gropii si continutul deseurilor levigatul trebuie sa fie relative inofensiv sau extrem de toxic. In general; levigatul trebuie sa fie un consum biochimic de oxigen (BOD) si sa prezinte concentratii mari de carbon organic, nitrogen, clorura, fier, mangan si fenol. Mai pot include multe chimicale cum ar fi pesticidele, dizolvantii si elementele chimice cu o greutate moleculara ridicata.

POTENTIALELE EFECTE DE SANATATE

Multe studii au fost executate sa ancheteze efectele de sanatate posibile nevaforabile de la locul depozitului de deseuri. Trei dintre cele mai grave sunt descrise mai jos. Conditiile principale care au fost anchetate au fost anomaliile congenitale, nasterea prematura si a sporit riscul de cancer la adulti. Multe din aceste studii au anchetat locurile vechi ale depozitelor, cosurile de gunoi mobile si amplasarea acestora libera.

Acest lucru a urmarit sa nu se lege in general de locul gunoaielor ci de migrarea unor compusi chimici.

Studiul EUROHAZCON

Primul studiu a avut loc in august 1998 acesta a urmarit existenta unei femei pana la 7km de deseurile periculoase de la depozit. Acest studiu s.a facut in 5 tari printre care si UK. Acestea sufera de anomalii congenitale decat acele femei care au trait mai departe de acest loc. Autorii acestei investitii au concluzionat aceasta ancheta ca avand nevoie de legatura intre groapa de gunoi si anomaliile congenitale. Un studiu facut ulterior a fost publicat in ianuarie 2002. Acest studiu a relatat rezultatele asemanatoare pentru anomaliile congenitale ca studiul din 1998.

SHASU

Acest studiu a privit efectele asupra nasterii si a cancerului.

- SAHSU a fost studiul cel mai larg asociat pe o raza de 2km a existentei populatiei de depozitul de gunoi;

- 80 % din populatia Britaniei pe o raza de 2km de groapa sunt bolnavi;

- Sporirea anomaliilor congenitale;

- Nu s-a facut o asociere cu groapa de gunoi si a riscului de exces de cancer ;

- Comitetul de toxicitate a privit acest studiu si a notat constatarile acestuia privind efectele de la nastere.

Nant-y-Gwyddon landfill site
Acest studiu a avut loc in Tara Galilor de sud si a privit probleme ca anomaliile congenitale, reproducerea, sanatatea si alte boli au fost trecute in revista. Acesta a fost gasit in situatiile cand femeile insarcinate prezentau anomalii congenitale. Cateva chimicale au fost raspandite de la groapa de gunoi acestea dand dureri de cap, iritatia ochiilor si dureri de gat.

Multe studii au anchetat efectele de sanatate posibile cauzate de depozitele de deseuri. Legaturile directe intre boli,cum ar fi cancerul poate aparea din cauza gropii de gunoi. Tabelul de mai jos arata diferitele boli:

Tabel.3. Bolile provocate de diferite metale

CONCLUZII

Levigatul este un potential deseu pentru depozit. Daca acesta nu este tratat in mod corespunzator poate afecta sanatatea populatiei,solul si panza freatica. De aceea acesta trebuie sa fie tratat pentru a evita aceste posibile probleme.

Un invelis este ca o umbrela pentru groapa pentru a pastra apa afara( pentru a impiedica formarea levigatului). Acesta se poate compune din cateva straturi inclinate:lut sau o membrana care impiedica ploaia sa patrunda, un strat permeabil de nisip sau pietris, humusul in care vegetatia poate sa prinda radacini (sa stabilizeze straturile invelisului). Daca invelisul nu e mentinut, poluantii pot intra in depozitul de deseuri si pot forma levigatul unde se revarsa deseurile.

Ce probleme apar cu acest invelis?

Invelisurile sunt vulnerabile pot fi atacate de la cel putin 7 surse:

- eroziune naturala ( grindina, zapada, ciclurile inghet-dezghet, vant);

- vegetatia, ca de exemplu arbustii si pomii care continuu rivalizeaza cu ierburile pentru spatiul disponibil, scazand radacinile care vor sa patrunda in invelis;

- vizuina sau solul unde locuiesc mamiferele (soareci, cartita, braduti), reptilele (serpii, broastele testoase), insectele (furnicile, gandacii) si viermii va prezenta amenintarile constante la integritatea invelisului;

- lumina soarelui ( in cazul cand agentii naturali vor sa descopere o portiune a umbrelei) sau distrugand membranele prin actiunea de iradiere ultravioleta;

- anveplopele de cauciuc;

- activitatile Human de multe feluri.

Cap 4. Calculul unui depozit de deseuri nepericuloase, care deserveste o zona urbana de 200.000 locuitori.

Determinarea cantitații zilnice de deseuri menajere (Q_med)

Pentru determinarea cantitaților de deseuri menajere se folosesc urmatoarele metode:

- Metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor si care rezulta din determinarea cantitaților de reziduuri menajere produse de catre locuitor pe zi, din diferite zone caracteristice ale localitaților;

In cadrul acestei metode, folosind indicele mediu, cantitatea de deseuri se determina cu formula:

Q_med/zi = N · I_m · 0,001 [t/zi]

Q_med/zi = 200000 · 1 · 0,001 =200 [t/zi]

unde:

Q_med/zi = cantitatea medie zilnica de deseuri menajere, [t/zi];

I_m = indicele mediu de producere a deseurilor menajere, [kg/loc.zi];

N = numarul de locuitori (in cazul de fața 200000 locuitori­).

Variația foarte mare a cantitații specifice de deseuri urbane face ca valorile respective existente sa aiba un caracter informativ.

Limitele normale ale indicelui de producere a reziduurilor menajere sunt cuprinse intre 0,3 - 1,3 kg/loc.zi si uneori chiar mai largi de 1,5 kg/loc.zi in marile metropole si sub 0,3 kg/loc.zi in țarile subdezvoltate. In țara noastra limitele indicelui de producere a deseurilor urbane sunt cuprinse intre 0,78 - 1,03 kg/loc.zi si cu tendința de crestere catre valorile 1,0 - 1,2 kg/loc.zi in mediul urban, respectiv 0,5 / 0,7 kg/loc.zi in mediul rural.

Metoda gravimetrica directa are la baza determinarea zilnica a greutații specifice pentru reziduurile menajere produse si a componentelor acestora.

In ceea ce priveste greutatea specifica a deseurilor menajere se poate menționa faptul ca exista mari diferențe de la o țara la alta si chiar de la un oras la altul, datorita atat felului de alimente folosite pentru hrana zilnica (zarzavaturi, conserve, etc) cat si a modului in care aceasta se asigura (ambalate, brute, curațate, semipreparate).

Asa se explica faptul ca in țara noastra, unde se consuma mai multe zarzavaturi si legume a caror curațare de frunze, radacini, coaja, este facuta, in general, in gospodariile locatarilor, greutatea specifica a deseurilor menajere este relativ mai mare decat in alte țari, iar puterea calorica in cazul valorificarii prin incinerare a acestora, este mult scazuta comparativ cu acele deseuri care provin din alimente semipreparate si ambalate in multa hartie sau plastic.

Determinarea cantitații zilnice de deseuri asimilabile celor menajere (Q_a)

Q_a= (I_si × T_i) (t/zi)

Se va lua Q_a = 30% din Q_med (Qmed = 200 t/zi)

Q_a = × 200 = 60 (t/zi)

T_i = = 48 (t/zi)

unde:

T_i: capacitatea fizica pe diferite tipuri de cladiri (administrative, industriale, magazine, restaurante, scoli, spitale, gradinițe, hoteluri).

In funcție de populația activa se poate lua in calcul I_si - indicele de producere a deseurilor asimilabile celor menajere, care se considera ca fiind de 1,25. 

Determinarea cantitații de deseuri rezultate din gradini (Qg):

Qg = S × I_g (t/zi)

unde:

S - suprafața curațata (contractata a se curața) in ha;

I_g - indicele mediu de producere a deseurilor de gradina, (≈ 0,5) Q_g - deseurile produse in parcuri, alei, zone verzi, (t/zi).

Conform OUG 114/2007 suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este cuprinsa intre 17 - 26 m². Astfel pentru un oras cu o populație de 200000 de locuitori se presupune ca suprafața totala de spațiu verde sa fie de aproximativ 4200000 m² , 420 ha.

Qg = 420 × 0,5 = 210 (t/zi)

Determinarea cantitaților de deseuri stradale (Qs):

In ceea ce priveste cantitatea reziduurilor stradale, aceasta se poate calcula cu relația:

Qs = S × Is (t/zi)

unde:

S = suprafața salubrizata, [ha];

Is = indice de producere a reziduurilor stradale, [t/ha.zi]; se poate lua in funcție de natura carosabilului urmatoarele valori:

In acest caz natura imbracaminții se va alege cea cu asfalt si pavele cu rosturi bituminate, Is fiind egal cu 0,15.

Am considerat, pentru un oras de 200000 de locuitori, ca suprafața stradala are o lungime de aproximativ 963,01 ha, din totalul suprafeței de 10584,725 ha.

Qs = 963.01 · 0,15 145 (t/zi)

Determinarea cantitaților de deseuri urbane zilnice (Q_u):

Se poate calcula si prin insumarea tuturor cantitaților de deseuri, pe categorii, produse zilnic in localitatea (zona) luata in studiu:

Q_u = ƩQ_i (t/zi)

unde:

Q_u - cantitatea totala de deseuri in t/zi

Q_i - cantitatea pe categorii de deseuri in t/zi

Q_u = Q_med + Q_a + Q_g + Q_s

Q_u = 200 + 60 + 210 + 145 = 615 (t/zi)

Calculul capacitatii de transport

Debitul volumic mediu zilnic

Pentru dimensionarea parcului de autotransportoare si a containerelor necesare pentru transportul deseurilor aferente unei localitați se procedeaza astfel:

V = 286(m³/zi)

unde:

ρ - densitatea medie aparenta a deseurilor in t/m³

Q_med - debitul masic mediu al deseurilor colectabile [t/zi]

Determinarea numarului total de pubele

Np =

Np = pubele

unde:

t_u - timpul salubru necesar umplerii unei pubele (t_u = 3 zile)

V_p - volumul pubelei [m³] - V_p = 1,5 m³

C_u - coeficientul admis de umplere a pubelei; C_u = 0,9%

Toate etapele acestui flux, de la colectarea deseurilor, manipulare, presortare, depozitare, expediere la consumatori a deseurilor reciclabile, incinerare, depozitare finala, au importanța lor, iar neglijarea in abordare a oricareia dintre acestea poate aduce prejudicii mai mici sau mai mari factorilor de mediu (cu precadere solurilor si apelor subterane). Efectul este resimțit in reducerea eficienței activitații serviciului de salubritate si compromiterea calitații mediului.

Determinarea numarului total al autovehiculelor, pe schimb si pe zi

N_sch,zi =

N_tr,sch - numarul normal de transporturi posibil de efectuat de un autovehicul colector pe zi, intr-un schimb de 8 h.

M_a - capacitatea de transport a autovehiculului (8 t)

Presupunand ca nu exista o stație de transfer, iar deseurile vor fi transportate direct la depozitul de deseuri pentru eliminarea finala, autogunoiera va strabate un drum de 10 km (distanța pana la depozitul de deseuri). Mergand cu o viteza constanta de 50 km/h, timpul necesar pentru a strabate cei 10 km va fi de 50 min. La aceste 50 de min se va adauga timpul necesar procesului de umplere a autospecialei, estimat la 30 de minute si timpul necesar procesului de golire a autospecialei, estimat la aproximativ 20 minute. Astfel un tur complet poate fi efectuat in decursul a 100 de minute. Avand in vedere faptul ca un schimb dureaza 8 h, vor putea fi efectuate 5 astfel de ture.

Nsch,zi=

Calculul volumului depozitului

Soluția optima, din punct de vedere a terasamentelor, este cea care ține cont de cota nivelului apelor freatice si a texturii pamantului de sub linia radierului (realizat obligatoriu cu taluze pentru sporirea stabilitații, din punct de vedere funcțional, radierul trebuie sa asigure stabilitatea constructiva a intregului ansamblu si etansarea prin impermeabilizare si drenaj fața de substanțele lichide poluante pentru stratul acvifer).

Cantitatea de material escavat trebuie sa fie egala ca masa cu cea a materialului depus pe digul perimal.

Ca volum, chiar dupa tasare, materialul depus prezinta o crestere cu circa 10 - 20% fața de materialul escavat.

Perioada de exploatare a depozitului poate ajunge de la 20 pana la 30 de ani.

Calculul lungimii si lațimii depozitul de deseuri

2h(L-2a-2h)(l-2a-2h) = Vcap

2·10(2l-10-20)(l-10-20) =

20(2l-30)(l-30) =

20(2l²-60l-30l+900) =

20(2l²-90l+900) =

40l²-1800l+18000 =

40l²-1800l-1787259.73= 0

In ecuatia de mai sus "h" (inaltimea depozitului) s-a ales ca avand valoarea de 10 m, iar pentru "a" (considerata ca fiind baza taluzului), s-a ales ca valoare 5 m.

a = 40

b = -1800

c = -1787259.73

Δ = b² - 4ac

Δ = 3.240000+4ˑ40ˑ1787259.73

Δ = 289.201.556,8

x_1,2 =

x₁ = = 235.07 m²

x₁ = 235,07 l = 235,07 m²

L = 2l = 2·235,07 = 470,14 m²

Cap 5.Studiu de caz privind oportunitatea amplasarii unui depozit de deseuri care deserveste zona metropolitana Constanta, ampasat in zona Nord-Nord-Vestica a orasului Ovidiu.

5.1 Date de identificare

5.2 Temeiul legal

5.1 Date de identificare

Categoria de activitate

Clasa depozitului - depozit de deseuri nepericuloase

Conform Anexa 1 a OG 152/2005 - pct 5.4. Depozit de deseuri care primeste mai mult de 10 tone de deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25000 tone.

Acesta este un depozit ecologic zonal cu urmatoarele caracteristici:

Suprafata totala: 32,7 ha, din care 16,7 vor fi cele 8 celule de depozitare a deseurilor

Depunerea deseurilor in prima celula a inceput in anul 1995. la data emiterii autorizatiei celulele 1 si 2 deja executate sunt acoperite cu pamant si in proces de innierbare. Celula 3 este in faza de inchidere si la fel in proces de innierbare. Celula nr 4 e in exploatare din 2005. Suprafata acesteia (celula nr 4) este de aproximativ 2,90 ha capacitatea fiind de V = 308,100 mc.

Lucrarile la celula 5 au inceput in cursul anului 2007. Celulele 5-8 se vor realiza in conformitate cu prevederile legislatiei de mediu aflate in vigoare. Depozitul va ajunge in faza finala la :

- capacitatea totala de 1.700.000 mc respectiv 1.530.000 tone pentru un grad de compactare de 0,9 t/mc.

- Locuitorii deserviti 350.000 din mun Constanta si cantitatea medie anuala de deseuri depozitate 110.000-150.000 t/an.

- durata de functionare anticipata: 30 de ani.

Managemantul activitatilor - sistemul de managemant de mediu.

Vor fi elaborate un numar de 9 proceduri tehnice de executie ce au fost reactualizate in anul 2004 odata cu rectificaea SMM

Predare amplasament si trasare lucrari depozit

Sapatura generala polizare taluzuri compactare si amenajare baza celula.

Aplicarea prin sudura a geomembranei si controlul calitatii acesteia.

Mentinerea marimilor si aparatelor de sudat, aparatelor de masura si control, materialele folosite la sudarea foliei PEHD.

Asezarea geotextilului si amenajarea sistemului de drenare.

Depozitarea deseurilor in celula

Capsularea depozitului ecologic

Monitorizarea si controlul in timpul exploatarii si dupa capsularea depozitului.

Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns.

Alte elemente ale SMM si documente ce au stat la baza implementarii depozitului de deseuri si prezentate in tabelele de mai jos.

Personal:

Personalul de la DEDMI Ovidiu are un efectiv de 17 persoane:

Program de functionare:

Activitatea de primire, descarcare si depozitare deseuri si de inregistrare date / completare formulare se desfasoara intr-un singur schimb de lucru astfel:

luni - vineri: 10 ore / zi

sambata si duminica : 6 ore / zi

Pe perioada sezonului estival (4 luni) programul este extins in 2 schimburi

Furnizori servicii:

Se vor incheia contracte anuale de prestari servicii conform tabelului urmator:

Materii prime si auxiliare:

Utilizari in cadrul statiei de epurare

Utilitati

Descrierea instalatiei si a fluxurilor existente pe amplasament

Date generale

Operatorul depozitului Constanta este SC."Tracon"Braila cu sediul in municipiul Braila. SC."Tracon"Braila este antreprenor general si proiectant pentru constructii si instalatii in domeniul lucrarilor de constructii civile si industriale al retelelor de utilitati si depozitelor ecologice de deseuri pentru productia materialelor si semifabricatelor in constuctii.

Celel 8 celule ale Depozitului ecologic de deseuri menajere si industriale asimilabile acestora (DEDMI), Ovidiu, judet Constanta . se realizeaza succesiv, pe masura ce capacitatea de depozitare a precedentei va fi aproape epuizata.

Depunerea deseurilor in prima celula a inceput in decembrie 1995. in prezent celulele 1,2 deja executate sunt acoperite cu pamant in proces de innierbare. Celula nr. 4 este in exploatare din 2005. celulele 5-8 se vor realiza in conformitate cu prevederile legislatiei de mediu in vigoare.

Celulele au urmatoarele suprafete si volume de depozitare

Celula I: suprafata indiguita S=2,00 ha cu V=212,500 mc, inchisa

Celula II: suprafata indiguita S=1,47 ha cu V=156,200 mc, inchisa

Celula III: suprafata indiguita S=2,50 ha cu V=265,600 mc, in curs de acoperire

Celula IV:   suprafata indiguita S= 2,90 ha cu V=308,100 mc, in operare

Celula V: suprafata indiguita S= 3.06 ha cu V=335,000 mc , se va realiza

Celula VI: suprafata indiguita S=2,00 ha cu V=212,500 mc, se va realiza

Celula VII: suprafata indiguita S=2,03 ha cu V= 215,700 mc, se va realiza

Celula VIII: suprafata indiguita S=2,25 ha cu V=239.000 mc, se va realiza

Suprafata totala a terenului este de 32,7 ha din care 18,21 ha reprezinta suprafata ocupata de celulele de depozitare a deseurilor iar diferenta de 14,49 ha este ocupata de: digurile perimetrale si de compartimentare, taluze terasa, drumuri de acces si platforme tehnologice, cladiri tehnologice si administrative, lucrari de utilitati. Depozitul a fost realizat pe un teren aflat in zona unor excavatii argiloase realizate in timpul constructiei canalului iar structura litolgica a terenului garanteaza o impermeabilizare deosebita.

Digul perimetral care va imprejmui depozitul va avea in final dupa realizarea tuturor celulelor lungimea de 0,55 km, inaltimea medie de 6m, pantele taluzurilor fiind cuprinse intre 1:1 si 1:2.

Digurile de separatie dintre celule au inaltimea medie de 2,5m (intre 2-4 m) si latimea la baza de 7,5m iar la coronament de 2,5m.

Platforma administrativa este compusa din:

Pavilionul Adminsitrativ (cladire parter cu Sc= 110 mp) care cuprinde: 2 birouri, sala de mese 2 vestiare, 2 Sali de dus, 2 grupuri sanitare

Instalatia de cantarire cu sistem electronic de cantarire: cabina cantar si doua poduri bascula cu capacitate de 60t si lungime de 15m

Bazin dezinfectie autovehicule

Rezervor incendiu: rezerva de incendiu este inmagazinata intr-un rezervor deschis realizat in semirambleu, impermeabilizat cu geomembrana PEHD, avand capacitatea de 500m³ si este legat la reteaua de incendiu, dotata cu 2 hidranti exteriori.

Zona proceselor tehnologice este compusa din:

Zona de depozitare a deseurilor in care se produce si colectarea levigatului si evacuarea gazelor de depozit

Bazinul de levigat: impermeabilizat cu geomembrana PEHD, avand capacitatea de V=500 mc

Bazinul de permeat: impermeabilizat cu geomembrana PEHD, avand capacitatea de V=500 mc

Statii de epurare ape uzate: tip PALL cu functionare pe principiul osmozei inverse in doua trepte, cu capacitatea Qoras maxim = 1,5mc/h

Hala pentru garaj: intretinere, revizii si reparatii este o cladire parter cu H=6,25m si suprafata construita Sc = 153.9 m² avand fundatii de beton si suprastructura din stalpi de beton armat, cu inchideri din zidarie de BCA. Sarpanta are structura metalica, cu invelitoare din panouri ROMPAN.

In garaj este amplasata o centrala termica pe motorina care asigura incalzirea centralei si apa calda.

Depozitul de carburant lichid:

* depozit subteran, metalic, pentru motorina V=6000 l, montat in cuva de beton armat, care deserveste centrala termica.

* depozit subteran, rezervor metalic pentru motorina V=12.000 l, montat in cuva betonata necesar pentru alimentarea utilajelor care lucreaza in depozit si a centralei termice, amplasat langa celula 4.

Amplasmentul beneficiaza de urmatoarele facilitati:

Alimentare cu apa: alimentarea cu apa potabila se realizeaza din reteaua Raja Constanta - cota 20 Ovidiu, printr-un racord din conducta de polietilena la conducta existenta in apropiere, care alimenteaza cu apa zona carierei vechi Ovidiu. Conducta de alimentare are Dm = 80 mm si L = 280 m

Retea canalizare si fosa septica : (V = 10mc ) preia apele menajere din pavilionul administrativ si se vidanjeaza periodic

Centrala termica pe motorina

Alimentarea cu energie electrica: racordarea la Sistemul Energetic National s-a realizat printr-o linie electrica aeriana de 20 KV si un post de transformare propriu 20/0,4 KV, 63 KVA.

Retea electrica: interioara + retea electrica iluminat exterior: asigura functionarea dotarilor depozitului si iluminatul de noapte al incintei.

Drumul de acces: face legatura din DN2A de-a lungul canalului Poarta Alba - Midia Navodari pe o lungime de cca 2 Km, avand o latime de 7,0 m. este executat din piatra si este prevazut cu doua benzi de circulatie si deserveste numai acest obiectiv si pe el nu circula alt gen de utilaje cu gabarit foarte mare.

Drumuri si platforme interioare: toate drumurile din incinta depozitului sunt executate din beton armat cu grosime de 22 cm, inclusiv platforma de descarcare a autogunoierelor de langa celule executate, cu suprafata de 900 m². Pe sensul de iesire din depozit inainte de poarta principala, s-a executat o bara de dezinfectie in care rotile autovehiculelor sunt spalate cu o solutie de cloramina.

Imprejmuirea depozitului: incinta depozitului s-a imprejmuit cu un gard din plasa de sarma si stalpi metalici, cu inaltimea de 2,5 m, prevazut cu doua porti de acces. La fiecare dintre etapele urmatoare, imprejmuirea se va extinde, cuprinzand si noile celule de depozitare

Diagrama activitatilor si proceselor desfasurate pe depozit:

DESEURI

Primire Deseuri

Materiale

inerte pentru acoperire

Praf si gaze Zgomot Gaze Mirosuri

de esapament de Levigat

depozit

Apa potabila

Ape

uzate menajere

Transport la statia de epurare a orasului (Constanta SUD)

COMBUSTIBIL

Producere agent termic pentru incalzire