Lucrare stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii"

UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI

FACULTATEA DE STIINTELE NATURII SIECOLOGIE

LUCRARE DE LICENTA

,,SURSE DE POLUARE A CLISURII DUNARII"

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua, ea aparand odata cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omul cu inteligenta si spiritul sau creator, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a a pornit cu curaj si tenacitate la transformarea ei potrivit nevoilor sale. Multiplicandu-se neancetat, specia umana a adaugat peisajului natural privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat noi specii de plante si a domesticit animale salbatice. Pana aici echilibrul natural nu a avut de suferit, decat poate pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.

Odata insa cu dezvoltarea omului a aparut si reversul civilizatiei industiale contemporane, adica inrautatirea mediului natural. Sub impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat, la randul sau, cu diverse maladii cauzate de poluare.

Si tara noastra se confrunta cu probleme legate de poluare, mai ales asupra fluviului Dunarea, principala legatura intre noi si Europa. Cel mai lung fluviu din Europa Centrala, cu o lungime de 2857 km, a castigat si castiga constant importanta economica. Ca drum navigabil, leaga Marea Neagra de Marea Nordului (3500 km). Dunarea curge prin locuri de o mare varietate geografica si climatica, traversand trei regiuni zoo-geografice: zonele inalte ale Europei Centrale, campiile joase ale Ungariei si provincia Pontica; de la izvoare pana in delta, Dunarea cade 1078 m.

Ca urmare a diferitelor teritorii pe care le strabate, pe intreaga sa lungime ni se dezvaluie o mare bogatie ecologica, cu o mare diversitate de specii. Cu marea sa extindere in partile superioare, Dunarea a fost regularizata si canalizata, fara a se da importanta potamologiei si limnologiei. Circa 900 km pana in dreptul Vienei, formeaza cursul superior cu toate caracteristicile unui rau de munte. In aceasta zona

traiesc vietati care prefera cursuri repezi ale apelor. Dar, in timpul ultimilor 50 de ani, urmarile nedorite ale marilor baraje si a centralelor hidroelectrice, poluarea industriala si agricola au crescut atat de mult, incat a rezultat o drastica diminuare a speciilor, precum si disparitia locala a unora.

Transformarea unor zone naturale in zone cultivate a afectat radical habitatul faunei. Astfel, progresiv, s-au pierdut multe din caracteristicile dinamice ale microsistemului natural, intervenind si schimbarea factorilor structurali. Dupa al doilea razboi mondial, cresterea lantului de hidrocentrale pe cursul superior si masiva violare a structurii ecologice au dat nastere la problema cunoscuta sub numele de efectele apei statatoare, ca urmare a indiguirii si formarii lacurilor de acumulare. Astazi, de-a lungul Dunarii exista circa 50 de baraje. In special intre anii '50 si '60 nu s-a tinut cont de cursul natural, de vietatile si ecosistemul Dunarii, nici nu s-au luat in considerare efectele negative pe termen lung. Astfel, naturalul a fost obligat sa bata in retragere, distrugandu-se habitate si trebuind sa se recurga, pe mai departe, la dezvoltarea sustinerii malurilor, in mod special pe afluentii cursului superior al Dunarii.

Lucrarea de mai jos se vrea un studiu, la scara mica, a poluarii unei zone anume a Dunarii, si anume a Clisurii Dunarii, loc deosebit de pitoresc si de-o insemnatate turistica deosebita. In aceasta lucrare se vor studia sursele de poluare prezente pe Clisura Dunarii si se va studia si efectul acestora asupra mediului.

CAPITOLUL II
ASEZAREA FIZICO-GEOGRAFICA A CLISURII DUNARII

2.1 Asezarea fizico-geografica

Clisura Dunarii se desfasoara intre Bazias si Gura Vaii pe o lungime de 134 km si constituie unul dintre cele mai lungi si mai spectaculoase defilee din Europa, privelistile intalnite de-a lungul sau fiind deosebit de atractive.

Varietatea peisajului este data de diversitatea geologica a traseului, Dunarea strabatand in aceasta parte a Carpatilor vai cu structura 51 litologie foarte variate care au condus fie la ingustarea vaii, fie la formarea unor mici depresiuni. Astfel, in aval de Bazias pe o portiune de peste 3 km, in dreptul Muntilor Locvei, valea se ingusteaza brusc. Dupa care urmeaza Depresiunea Moldova Veche, in sectorul careia se afla ostroavele Moldova Veche si stanca de calcar Babacaia. Taind calcarele din sectorul Coronini - Alibeg (6 km), valea se ingusteaza la 300 - 400 m, iar versantii inalti si abrupti dau un aspect salbatic parand a fi un preludiu la Cazanelor. In malul stang al Dunarii, la m altitudine relativa, se afla Pestera cu Musca sapata in versantul calcaros al Muntlor Locvei, lunga de 234 m si lipsita de formatiuni concretionare, precum si Pestera Chindiei cu picturi rupestre. In continuare, Dunarea formeaza Depresiunea Liubcova (18 km) cu un relief colinar, urmata de ingustarea Berzasca - Greben.

In aval, intre Greben si Plavisevita, valea se largeste usor, ajungand in medie la 1120 m dupa care se ingusteaza din nou daltuind in calcare cel mai frumos traseu al deflleului - Cazanele Dunarii. Aici apele sunt silite sa se "strecoare" printr-o vale care se ingusteaza pana la 180 m, incadrata in versanti aproape verticali .

Peisajul creat de Dunare la Cazane este intregit de golful Dubova, largit de lacul de acumulare, golf ce se adanceste mult pe latura stanga a defileului, creand o oaza de liniste in preajma peretilor inalti. In peretii calcarosi se deschid numeroase guri de pestera, cea mai importanta fiind Pestera Ponicova (Pestera Liliecilor).

Cazanelor Mici le urmeaza Depresiunea Orsova formata la varsarea Cernei in Dunare. Aceasta se deschide larg spre nord, prezentand un relief cu culmi domoale.

Ultimii 9 km ai defilleului, intre Virciorova si Gura Vaii, corespund ultimei ingustari a Dunarii.

Fig . 1 Dunarea-Cazanele mici

2.2 Reliful

Defileul Dunarii de la Bazias si pana la Cozla, prezinta conditii de relief foarte variate si fragmentate specifice zonei colinare. Ca principale forme de relief intalnim:

Zona muntoasa, respectiv masivul cristalin al Muntilor Locvei (cota maxima 727 m la Moldovita, 540 m pe teritoriul Socol si 504 m in satul Gornea);

Dealurile piemontane ale perimetrului de eroziune al Locvei cu expozitie sudica si cu pante intre 10 -15%, fragmentate de mici depresiuni pe albiile raurilor;

Lunca Nerei, ca o campie de terase ce strabate teritoriul Naidas si Socol;

Lunca Dunarii (Clisura Dunarii), cu o zona mai inalta in care predomina conurile de dejectie ale afluentilor si lunca joasa, practic inundata ca urmare a ridicarii nivelului apei in lacul de acumulare Portile de Fier;

Jumatate din suprafata totala este ocupata cu folosinte neagricole (paduri, ape, terenuri neagricole, stancarii, gropi etc.), iar din suprafata agricola mai mult de jumatate este ocupata cu pasuni si fanete. Circa 75% din suprafata este ocupata de zona de munte si versanti cu pante mari.

Terenurile arabile din Clisura Dunarii, 91,3% din total, prezinta pante sub 15% si sunt terenuri mecanizabile. Restul de suprafata arabila, de 8,7%, se afla pe pante variind intre 15 - 40%. Vaile si livezile se gasesc pe pante normale, dar urca si pana la 35%. Pasunile ocupa terenuri cu pante mari, 25% din suprafata aflandu-se pe pante de peste 35%, respectiv de pana la

Datorita formelor de relief foarte variate, condtiilor hidrografice si climatice, solurile prezinta o mare diversitate.

In general in Defileul Dunarii, fundamentul este constituit de cristalinul de Locva, iar depozitele de suprafata pe care s-au format solurile provin din diferite roci eruptive, metamorfice sau sedimentare, acide, intermediare sau bazice. Produsele rezultate din dezagregarea si alterarea rocilor amintite au format depozite, adesea deplasate la distante variabile de-a lungul versantilor sau la poalele acestora, indeosebi de apele de siroire ca urmare a ploilor torentiale.

Uneori, peste depozitele de cuvertura se observa depuneri eoliene grosiere si mijlocii loessoide, provenite din Campia Deliblantului din Iugoslavia (cazul teritoriilor Socol si Campia), conferind solurilor un grad de fertilitate mai ridicat.

Dintre principalele grupe de soluri ce se gasesc in zona Clisurii Dunarii, ponderea cea mai mare o prezinta:

Regosolurile - 26,8%, acestea fiind soluri formate pe versanti supusi eroziunii, soluri neconsolidate;

Argiluvisolurile (soluri brune argiluviale, soluri brune eumezobazice) - 30,6%, soluri ce se gasesc pe terase sau dealuri, formate pe luturi si roci metamorfice, cu continut de humus relativ redus. Pe suprafete plane depresionare, lipsite de drenaj extern, sub influenta excesului de umiditate, lipsite de calciu si fiind slab - mediu acide, predomina luvisoluri albice;

Litosolurile - 7,8%, acestea fiind soluri de panta, prezentand in proportii diferite roca la zi;

Molisolurile (soluri cernoziomice, redzine) - 4,3%, soluri ce se afla pe terenuri plane de carnpie piemontana;

Solurile aluviale - cca 10%, soluri din Lunca Dunarii, a Nerei si a altor rauri, soluri cu textura nisipoasa argiloasa bine aprovizionate cu elemente nutritive;

Alte soluri-10%.

Din totalul suprafetei agricole, 42% se preteaza a fi folosinta arabila buna si foarte buna, 17,8% folosinta arabila medie, 25,9% folosinta arabila numai cu aplicarea unui complex de masuri agropedoameliorative foarte stricte, restul de 14,3% este suprafata care se exclude de la arabil.

Fig . 2 a si b--Forme de relief  pe cursul Dunarii

2.3Clima

Zona se incadreaza intr-o zona climatica de tip temperat cu slabe nuante mediteranee. Temperatura medie anuala este de 11,1 °C, cu un maxim de 20,8 °C in luna iulie si un minim de 0,8 °C in luna ianuarie. Cea mai mare medie lunara a fost de 23,4 °C in luna iulie, iar cea mai mica medie lunara a fost de -2,7 °C in luna ianuarie. Temperaturile extreme au fost: maxima de 37,3 °C in luna iulie si minima de -16,8 °C in luna ianuarie, amplitudinea fiind de 54,1 °C.

Numarul de zile de inghet este destul de redus, in medie 74 zile, ceea ce indica ierni blande, cu usoara nuanta de climat mediteraneean, datorita influentei aerului cald tropical-maritim si al schimbului de caldura cu apele Dunarii.

Brumele si ingheturile timpurii de toamna apar de obicei intre 20 - 30 octombrie, cel mai devreme aparand in 18 octombrie 1974. Brumele si ingheturile tarzii de primavara se inregistreaza intre 10-20 aprilie, cel mai tarziu 1 mai (1976).

Numarul mediu de zile cu ninsoare este de numai 27,8 zile. Stratul de zapada nu este prea abundent, in medie 15 cm si se mentine pe sol nu mai mult de 30 - 40 zile, fiind spulberat de vanturi puternice.

Suma precipitatiilor anuale este de 674,5 mm, dar sunt ani si cu 1114 mm (1954, la Moldova Noua) sau 1440 mm (1919, la Turnu-Severin), precum si ani cu 450 mm (1951, la Moldova Noua) si 380 mm (1903, la Turnu-Severin).

Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in lunile mai si iunie, iar cea mai mica in lunile de iarna. De multe ori, ploile capata caracter torential ca rezultat al progreselor dinamice si termice, intensificate de factorii orografici. Numarul mediu de zile cu precipitatii lichide este de 126,7 zile.

2. 4 Flora si fauna

Variatia biologica mare, combinata cu o mare diversitate morfologica si climatica, a imprimat cadrului floristic al zonei importante caracteristici locale, contribuind in mare masura la infrumusetarea peisajului natural.

Vegetatia acestei zone cuprinde peste 30% elemente europene si euroasiatice, fondul general al vegetatiei fiind dominat insa de elemente submediteraneene, mediteraneene si est-balcanice a caror perioada de vegetatie activa este plasata in prima jumatate a anului, cand se realizeaza aspecte peisagistice remarcabile. Dintre plantele mediteraneene se mentioneaza Genista Tinctoria (drobita), laleaua de Cazane, Iris Pseudacorus, (stanjenelul galben), PulsatillaGrandis(deditelul mare), Prunus Mahaleb(visinul turcesc), Juglans Regia(nucul salbatic), Ficus Carica(smochinul), Hedera(iedera), Convolvus Arrenis(volbura), Laurus Nobilis(dafinul), Siringa Vulgaris(liliacul) etc. Padurile, caracterizate printr-o mare diversitate, sunt mai putin reprezentate in aceasta zona a Clisurii Dunarii, speciile intalnite fiind specii iubitoare de caldura, precum Frasinus Ornus(mojdreanul), Acer Monspperssulanum(artarul trilobat), Corylus Avellana(alunul turcesc), Pinus Nigra Banatica(pinul negru de Banat) si mai putin specii cu valoare economica precum Fagus Sylvatica(fagul), Acer Pseudoplatanus(paltinul), Frasinus Excelsior(frasinul), Quercus Robur(stejarul).

Ca si in cazul plantelor, si in cazul animalelor exista specii montane care coboara pana la cca 100 m (Salamandra-salamandra, Lacerta vivipara, Salmo truta fario etc.) sau specii sudice care urca pe versanti pana la 500 m (broasca testoasa de uscat, vipera cu corn, gusterul). Tot aici se intalneste arealul scorpionilor care prefera biotopurile stancoase si umede. Mai rar, se pot intalni vulturul alb si Egretta Garzetta(egreta mica). Alte specii aflate in zona si ocrotite de lege sunt: Hirundo Rupestris(randunica de stanca), Apus Melba(lastunul mare), Hirundo Daurico(randunica roscata) si speciile de lilieci.

Fauna ihtiologica este reprezentata prin Czprinus Carpico(crap), Silurul Glanis(somn), Chondrostoma Nasus(scobar), Alburus Alburus(oblet), Barbus Barbus(mreana), Stizostedion Lucioperca(salau). Constructia barajului a modificat mult fauna ihtiologica. Pestii obisnuiti apelor curgatoare au fost inlocuiti de specii lacustre. Cele trei specii de sturioni si scrumbia de Dunare nu mai pot urca in amonte de baraj astfel ca, nemaiavand conditi de reproducere, nu mai ajung in acest sector al Dunarii.

Tabel cuprinzand principalele specii de peste din bazinul dunarean :

2.5 Regimul hidrologic

Reteaua hidrografica tributara Dunarii in zona este reprezentata printr-o serie de rauri in regim permanent sau intermitent.

Cerna, rau de munte in totalitate, prezinta una din cele mai pitoresti si interesante vai din Carpatii romanesti si se varsa in Dunare, dupa un parcurs de 84 km, avand un bazin hidrografic de 1433 km².

Raul Nera, a carui lungime pana la varsarea in Dunare este de 143 km, avand un bazin hidrografic de 1380 km², formeaza cele mai lungi, mai salbatice si mai pitoresti chei din tara (Cheile Nerei) care se intind pe o distanta de 22 km. De asemenea, la varsare, formeaza zona umeda Balta Nerei caracterizata printr-o mare diversitate de mlastini, cu arbori si stufaris.

Ceilalti afluenti permanenti si nepermanenti sunt in numar de 41 si au o lungime totala de 377 km.

2.6 Resurse minerale

Principalele tipuri de resurse minerale in zona sunt banatitele, carbunii si granitul.

Zacamintele de minereuri cuprifere (banatite) sunt situate in partea sud-vestica a tarii, fiind cantonate in subteran si la suprafata in zona Moldova Noua, fiind delimitate la nord de Muntii Locvei si la sud de Dunare. Zacamantul este exploatat din vechime, iar unele denumiri, unelte si monezi descoperite in zona atesta ca acest lucru se petrecea inca din timpul romanilor. Exploatarea zacamantului a fost intermitenta, in functie de fluctuatiile pretului cuprului, de necesitatile pentru acest metal si de existenta mainii de lucru. Zacamantul de banatite cuprifere Moldova Noua poate fi incadrat in categoria zacamintelor cu continut sarac de cupru, ceea ce ridica probleme deosebite in ceea ce priveste exploatarea in conditii de eficienta economica .

Zacamintele de carbune, huila si antracit sunt cantonate in zonele Cozla si Eibenthal, valoarea energetica a acestora fiind foarte ridicata.

CAPITOLUL III
IMPORTANTA ZONEI

3.1 Resurse turistice

Una din cele mai importante cai de dezvoltare economica a zonei este cea a turismului, oportunitate in prezent aproape neexploatata. Resursele turistice sunt multiple si bogate atat prin dimensiunile spatiale, cat si prin imbinarea exceptionala a valorilor naturii cu pozitia geografica, cu clima, cu obiceiurile si cultura comunitatilor locale si cu alte elemente exceptionale de atractie pentru turisti.

Lacul de acumulare Portile de Fier, cu lungimea sa de peste 200 km si cu celelalte dimensiuni la fel de impresionante, reprezinta o adevarata mare interioara usor accesibila de pe tot cuprinsul Europei Centrale. Aici este posibil de imaginat turismul de sejur estival, cel de agrement sportiv, ecoturismul, silvoturismul, speoturismul, turismul etno-cultural, turismul de afaceri si orice alta forma de turism.

Este necesara abordarea cu caracter strategic a aspectelor crearii si apoi dezvoltarii ramurii turismului in zona Clisurii Dunarii. Inainte de toate se impune realizarea inzestrarii infrastructurii comunicationale, relationale si creerea climatului favorabil investitiilor in obiective specifice turismului. Aceasta strategie trebuie sa fie abordata cu luciditate de catre partea romana si cea iugoslava ca parti direct implicate si ca principale beneficiare ale institutiilor si sa fie incadrata in strategia regionala a tarilor dunarene, ceea ce inseamna cea mai mare parte a Europei Centrale.

Deocamdata zona este cunoscuta pentru Cazanele Mari si Cazanele Mici si pentru cateva golfuri si pesteri amplasate in portiunea aval a defileului, insa numarul obiectivelor interesante este mult mai mare ridicandu-se la cateva sute, fiind raspandite pe intreaga suprafata atat in legatura directa cu cursul de apa, cat si cu formatiunile muntoase. Mai putem mentiona Manastirea Mraconia si Capul lui Decebal , o impresionanta sculptura in stanca realizata de om .

Fig . 3 Manastirea Mraconia

Fig. 4 Capul lui Decebal

3.2 Resurse economice

Zacamintele de banatite din zona Moldova Noua au condus la dezvoltarea industriei extractive. In anul 1965, Intreprinderea Miniera Moldova Noua a inceput exploatarea acestor zacaminte prin lucrari miniere subterane, iar din anul 1974 a trecut la exploatarea in cariera a zacamantului de banatita. Capacitatile proiectate de 1,8 milioane tone/an, respectiv 9 milioane tone/an nu au fost atinse niciodata, nici inainte si nici dupa 1989. Dupa 1989, productia realizata in cariera a scazut continu ajungand ca in 1998 sa se realizeze cca 1 milion de tone, cauzele acestui declin fiind: neexecutarea lucrarilor la treptele de steril; invechirea parcului de utilaje; lipsa fondurilor de investitii.

Tot in domeniul industriei extractive se poate mentiona exploatarea carbunilor cu valoare energetica foarte mare, huila si antracitul in cadrul Exploatarilor Miniere

Cozla, Baia Noua si Eibenthal. Tehnologiile neperformante de extractie a carbunilor in cele doua exploatari au condus la reducerea cantitatilor de carbune, pana la inchiderea unor sectoare sau a intregului sector minier ca in cazul exploatarii de la Eibenthal precum si Moldova Noua si Cozla .

Industria lemnului este foarte slab reprezentata in zona, rezumandu-se doar la exploatarea in parchete si prelucrarea primara a lemnului in cadrul a 2 - 3 instalatii .

Terenurile agricole slab productive sunt cultivate in principal cu leguminoase in suprafete mici: cartof, porumb, orz, grau si vita de vie. Lucrarile se executa, de regula, fara utilaje performante si pe suprafete mici, drept consecinta productiile realizate sunt limitate.

Industria alimentara aproape a disparut din zona Dunarii, singura exceptie fiind o fabrica de mica capacitate cu capital privat pentru prelucrarea carnii la Moldova Noua. Desi potentialul piscicol al Dunarii este mare si se ridica la cateva zeci de tone de peste pe an, nu exista nici o capacitate de prelucrare locala prin industrializare.

Acelasi declin au cunoscut si transporturile atat cele rutiere, cat si cel naval, functie de numarul din ce in ce mai redus de beneficiari.

Infrastructura zonei Clisurii Dunarii este foarte slab dezvoltata. Desi a doua cale ferata din tara a fost cea de la Bazias la Oravita (anul 1859), in momentul de fata intreaga zona nu beneficiaza de acest mijloc de transport. Marea majoritate a drumurilor este nemodernizata, iar drumul ce leaga Moldova Noua de Orsova pe malul stang al Dunarii este in lucru, cu posibilitati reduse de a fi finalizat intr-un termen scurt.

Porturile Moldova Noua, Drencova si Orsova sunt porturi de importanta locala, activitatea acestora desfasurandu-se cu intermitenta.

De mai bine de 10 ani, in Clisura Dunarii nu s-a facut nici o investitie care sa contribuie la modernizarea si dezvoltarea zonei.

Localitatile din zona aflate pe teritoriul judetului Caras-Severin sunt in numar de 7, din care un oras (Moldova Noua) si 6 comune (Berzasca, Coronini, Girnic, Pojejena, Sichevita si Socol), populatia totala depasind cu putin cifra de 30000 locuitori.

Orasul Moldova Noua este situat in partea de sud a Muntilor Locvei, pe valea Baronului si pe Valea Mare, la 4 km de Dunare si este atestat documentar din anul 1717 sub numele de Bosneag. Orasul Moldova Veche este atestat documentar din anul 1588, cu numele de Mudava. Moldova Noua s-a dezvoltat ca centru minier, ocupand un loc important in acest spatiu geografic.

Indeletnicirile de baza ale locuitorilor zonei Dunarii sunt agricultura, mineritul si pescuitul industrial cu scule si unelte neperformante. In viitor nu se intrevede nici o perspectiva pentru tineretul din aceasta zona, posibilitatile de aparitie intr-o perioada previzibila a unor noi activitati fiind practic inexistente.

CAPITOLUL IV
SURSE DE POLUARE SI IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Principalele surse de poluare a mediului sunt reprezentate de industrie, agricultura, apele menajere si deseurile urbane.

Prin realizarea sistemului hidroenergetic Portile de Fier I, repartitia speciilor de peste a cunoscut modificari semnificative, practic s-a blocat migrarea pestelui in amonte. Sistemul hidroenergetic provoaca acumulari apreciabile de sedimente si conduc la eutrofizarea sectorului amonte. Aceste schimbari au ca efect micsorarea varietatii planctonului, scaderea numarului de specii de peste si distrugerea florei si faunei pe fundul albiei. Constructia barajelor, pe langa faptul ca reduce viteza curentului, schimband structura biocenozei, de asemenea potenteaza si formarea substantelor toxice.

In ceea ce priveste poluarea cu metale grele, policlorbifenili, hidrocarburi, poliacrili care se deverseaza in fluviu prin canale, acestea, dupa ce au fost absorbite de sedimentele fine si particule in suspensie, sunt depozitate in zonele aluvionare. Agricultura moderna care a inceput sa fie practicata pretutindeni, impreuna cu capacitatea redusa de retinere a apei induc difuzarea pesticidelor, ierbicidelor, insecticidelor etc.

In ciuda reducerii poluarii cu substante toxice in cursul superior, in ultimii cativa ani, fluviul este inca o amenintare pentru Marea Neagra. In fiecare an, aproximativ 30 tone de mercur sunt transportate in mare prin Bratul Chilia, bratul cu debitul cel mai mare al Dunarii.

Alimentarea cu o mare cantitate de ingrasaminte a condus la o eutrofizare a Deltei si la o infiltrare considerabila de roci macinate.

Principalii afluenti ai Dunarii in zona Banatului : Timisul, Birzava, Carasul, Nera si Cerna au o lungime totala de 643 km, din care procentul de poluare este de 86,7%, adica 558 km, principalele surse de poluare fiind canalizarile menajere, industria si agricultura.

In anul 2008 s-a evacuat in aceste cursuri de apa un volum de 197 milioane mc ape uzate. Aceste ape au transportat in Dunare in principal urmatorii poluanti : suspensii -22200 tone, CBO₅ -12709 tone, amoniu -5084 tone si fenoli -3 tone.

Direct in fluviul Dunarea s-au descarcat 12,5 milioane mc ape uzate care au transportat 3942 tone suspensii, 27 tone CBOs §i 23,7 tone amoniu.

Din industrie se evacueaza cca 59 milioane mc ape uzate cu o incarcatura de 10017 t/an suspensii, 3099 t/an amoniu, 8577 t/an CBOs.

Prin canalizarea menajera se evacueaza 133 milioane mc ape uzate cu un continut de 8243 t/an suspensii, 1947 t/an amoniu si 3893 t/an CB0₅.

Principalele surse de poluare a acestor ape sunt : AQUATIM Timisoara ; COMSUIN Beregsau ; COMSUIN BIRDA I+II ; COMSUIN Voiteni ; COMSELTEST Peciu Nou ; COMBINATUL SIDERURGIC Resita ; SOCOMET Otelu Rosu ; PRESCOM Resita ; PRESCOM Caransebes. ; MERIDIAN 22 Lugoj ; AQUATERM Herculane ; E.M. Sasca Montana.

Agenda de Protectie a Mediului Resita a efectuat analize fizico-chimice suplimentare pe Dunare, in sectiunea de control Moldova Veche, in datele de 19.04 - 23.04, 27.04, 29.04, 06.05, 13.05, 20.05, 29.05.2008, pentru a urmari impactul asupra starii mediului . Din analiza concentratiior masurate s-au constatat cresteri la unii indicatori fata de aceeasi perioada a anilor trecuti, dar acestea se incadreaza in limitele concentratiilor maxime admisibile ale STAS-ului 4706/88. In plus, in aceeasi perioada, Agenda de Protectie a Mediului Resita a recoltat probe de apa din sectiunea Moldova Noua a Dunarii, probe care au fost trimise spre analiza laboratoarelor din cadrul I.C.I.M. Bucuresti, pentru determinarea metalelor grele, a pesticidelor si a produselor petroliere, in cadrul A.P.M. Resita neexistand posibilitatea determinarii lor. Datele au evidentiat, in perioada 20 - 25.04.2008, urmatoarele:

La metale grele (Cu, Cr, Cd, Pb) s-au inregistrat depasiri de cca 2 ori ale  CMA pe tronsonul Moldova Veche - Portile de Fier I, mai frecvente in ziua de 23 aprilie. . La Zn concentratiile au depasit de cca 20 - 55 ori CMA prevazute de STAS-ul 4706/88 ;

Produse petroliere, respectiv fractiunea aromatica, s-au identificat in concentra- tii care se incadreaza in standardele in vigoare;

La  fenoli s-au evidentiat depasiri frecvente ale CMA de cca 2 ori .

. Sedimentele recoltate au indicat o tendinta de crestere a continutului de metale grele (Zn Cu, Cr, Pb), comparativ cu valorile inregistrate in anii anteriori. Se constata insa depasiri la Cu si Zn peste limitele admise pe plan internationl

In paralel s-au efectuat determinari de catre laboratorul C.N. APELE ROMANE - Filiala Timisoara la metale grele (Cr, Ni, Mn, Cu, Pb, Zn, Cd) pe un numar de probe recoltate din fluviul Dunarea si de catre C.N. APELE ROMANE - Exploatare Resita. S-au inregistrat depasiri de pana la 2 ori la cca 30% din probe pentru Zn si de pana la 3 ori la cca 40% pentru Cd.

In concluzie, chiar daca conflictul din lugoslavia nu a avut un impact major asupra calitatii apelor fluviului Dunarea in zona Moldova Noua, este posibil insa ca, datorita toxicitatii cronice, bioacumularii si bioconcentrarii noxelor in organismele acvatice, sa apara aici consecinte ecologice negative de durata.

Se mai mentioneaza ca, din datele transmise catre Agenda de Protectie a Mediului Resita de catre Directia de Sanatate Publica Caras-Severin referitor la potabilitatea apei in zonele Moldova Noua si Oravita, precum si a starii de sanatate a populatiei reiese ca parametrii de potabilitate ai apei se incadreaza in limitele STAS-ului 1342/91, nesemnalandu-se pana in prezent cazuri de imbolnaviri cauzate de factoii de mediu.

Ca urmare a bombardarii uzinelor chimice si a rafinariilor iugoslave, au fost in pericol, mai ales, cursul inferior al Dunarii si Marea Neagra. Despre evaluarea exacta a pagubelor se pot face deocamdata doar speculatii, deoarece tari precum Romania si Bulgaria nu au la dispozitie suficienta aparatura de masura si fonduri disponibile pentru actiuni si mijloace de investigatie.

Nu trebuie sa ne lasam dusi in eroare de putinele pagube care sunt vizibile pana acum. Un numar mare de poluari, ca de exemplu cele cu metale grele, necesita metode speciale de detectare. Supravegherea de pana acum a Dunarii este  superficiala si se bazeaza doar pe observatiile punctelor de granita, neexistand analize complexe in acest sens.

Romania are nevoie de sprijin in realizarea programelor de cercetare viabile. Poluari cu produse petroliere sau substante chimice trebuie recunoscute cat mai repede posibil, pentru a se putea lua masuri in consecinta.

Fundatia ecologica WWF (World Wide Found for Nature), cu sediul la Viena, lucreaza de ani de zile, fara a tine seama de granite, la diferite proiecte pe cursul Dunarii.

Poluarea apei poate fi punctul de plecare a unor pericole considerabile atat pentru oameni, cat si pentru natura

Industria extractiva este una din cele mai poluante industrii atunci cand nu se folosesc tehnologii noi, nepoluante. In acest domeniu, in Clisura Dunarii pe teritoriul judetului Caras-Severin, in anul 1999, isi desfasura activitatea Sucursala Miniera Moldova Noua si Exploatarea Miniera Cozla aflate in subordinea Sucursalei Miniere Anina.Chiar daca astazi aceste doua exploatari miniere sunt inchise efectele poluarii inca sunt prezente si de aceea este bine sa se cunoasca in ce mod acestea au poluat mediul.

Pentru o mai buna informare asupra acestor surse de poluare ne-am deplasat la ,,Arhivele nationale ″ Sucursala Anina , de unde am cules date privind cantitatile de materii deversate in Dunare in timpul functionarii Sucursalelor Miniere mai sus amintite.

4.1 Sucursala Miniera Moldova Noua

Sucursala Miniera Moldova Noua exploata si prelucra minereul cuprifer in scopul obtinerii concentratelor de cupru si pirita, concentrate care constitute materia prima pentru alte industrii. Obiectivele exploatarilor miniere erau multiple si cuprindeau: extractia in subteran si de suprafata si preparatia pentru imbogatire, rezultand in final un concentrat de cupru (15 - 18% Cu) si un concentrat de pirita (40 - 45% S), precum si o cantitate foarte mare de steril. Cei peste 30 de ani de activitate miniera la Moldova Noua au condus la realizarea a 3 mari depozite de steril de flotatie pe malul Dunarii, in vecinatatea localitatilor Moldova Veche, Coronini si Veliko-Gradiste din lugoslavia. Volumul mediu lunar de steril depus in iazurile de decantare era de 140.000 tone.

Principalele aspecte ale impactului asupra mediului al intregii exploatari miniere erau legate de: exploatarea in subteran si haldarea sterilului de mina la gura minei; haldarea sterilului din decopertari; haldarea sterilului de flotatie rezultat in urma depozitarii in iazurile de decantare. Poluarea produsa de activitatea desfasurata de Sucursala Miniera Moldova Noua a afectat totii factorii de mediu.

Factorul de mediu apa a fost afectat de apele uzate evacuate direct ca urmare a unor defectiuni la instalatiile de transport si pompare, incarcatura acestora in suspensii fiind de 20-50 g/l. In acest mod au fost poluate paraul Valea Mare, paraul Bosneag si fluviul Dunarea.

Siroirile de pe iazurile de decantare, precum si pulberile transportate de vant au ajuns in apele de suprafata, in principal in fluviul Dunarea.

Ape uzate

R.A. CUPRU DEVA - Sucursala Miniera Moldova Noua

Exploatarea Miniera Moldova Noua 1. Ape mina

MINA FLORIMUNDA

EMISAR: paraul APELE ALBE, Q med ev. = 15,51/s

R.A. CUPRU DEVA - Sucursala Miniera Moldova Noua Exploatarea Miniera Moldova Noua Ape mina MINA VARAD

EMISAR: fluviul DUNAREA, Q med ev. = 6,2 1/s

Solul a fost afectat prin: derocari pentru terasamente in scopul descoperirii straturilor de zacamint de banatita; surparea terenurilor pe care se aflau amplasate halde de steril din excavatie si flotatie; scurgeri de pe versantii haldelor si pierderi pe traseul conductelor; terenurile limitrofe din zona exploatarii; deflatie pe suprafete mai mari, pe distante de 15-20 km in amonte si aval si spre malul iugoslav.

Solurile din zonele limitrofe iazurilor de decantare au o fertilitate scazuta datorita, in mare masura, depunerilor de steril si contaminarii orizonturilor de suprafata in care se inregistreaza o reducere importanta a proceselor microbiologice.

Efectele negative ale sterilului asupra plantelor de cultura si pqjistilor naturale, mai ales ale fractiunilor fine care sunt antrenate de curentii de aer, se manifesta prin ranirea epidermei care determina reducerea suprafetei de asimilatie clorofiliana si, implicit, prin scaderea vitalitatii vegetatiei.

Poluarea aerului a fost consecinta antrenarii de catre curentii de aer, cu deosebire a celor din nord-est, a pulberilor cu granulatie fina si medie si a particulelor de nisip cu o coeziune redusa si transportarea acestora pana la distante de km, dupa care se depun pe terenurile agricole din localitatile Moldova Veche, Moldova Noua si pe suprafata fluviului Dunarea.

Efectele negative ale pulberilor de steril antrenate din iazuri asupra factorului uman, cu deosebire asupra locuitorilor localitatilor Moldova Veche, Moldova Noua, Macesti, Pojejena, Coronini, ca si a unora din tara vecina, Iugoslavia, care numara peste 20 mii de persoane, sunt mari, situatia fiind similara si pentru cazul faunei domestice.

Datorita peisajului creat prin lucraile de extractie si prezenta iazurilor, a conductelor si estacadelor, a unei atmosfere incarcate aproape permanent cu pulberi, a lipsei vegetatiei ierboase si forestiere, aspectul general al zonei este dezolant, fapt cu atat mai nefavorabil daca se are in vedere ca Moldova Noua prin diversitatea sa, constituie un potential deosebit de mare pentru dezvoltarea turismului.

Pentru diminuarea impactului asupra mediului cauzat in principal de iazurile de decantare, s-a trecut la executia in ritm rapid a lucrarilor de reconstructie ecologica .

Agenda de Protectie a Mediului Resita supravegheaza calitatea factorilor de mediu in zonele populate, aflate sub influenta sursei de poluare reprezentata de Sucursala Miniera Moldova Noua.

Calitatea apelor evacuate poate fi apreciata ca fiind corespunzatoare atunci cand apele uzate sunt trecute prin iazuri de decantare, concentratia acestora in suspensii incadrandu-se in limitele admise. In cazul unor avarii la sistemul de transport tulbureala si la statiile de pompare in iaz, apele uzate erau deversate fara epurare in paraul Valea Mare si paraul Bosneag, incarcatura acestora in suspensii (30-50 g/1) poluand puternic aceste ape.

Calitatea atmosferei in zona de influenta a Sucursalei Miniere Moldova Noua este supravegeata incepand cu anul 2000, urmarindu-se atat concentratia la pulberile in suspensie in Moldova Noua, cat si cantitatea lunara de pulberi sedimentabile in localitatile Moldova Noua, Macesti si Pojejena.

In perioada 1990 - 1993, frecventa depasirii limitelor maxime admise la pulberi in suspensie a fost de pana la 30% lunar la Moldova Noua, iar celelalte valori inregistrate se situau in imediata apropiere a valorilor maxime admise. La pulberi sedimentabile frecventa depasirii limitelor maxime admise a fost mult mai mare, ajungand pana la 50% la Macesti si 30-35% la Moldova Noua.

4.2 Exploatarea Miniera Cozla

Exploatarea Miniera Cozla era o subunitate din componenta Sucursalei Miniere Anina. Unitatea era situata la 4,5 km de comuna Berzasca, pe traseul DN57 Moldova Noua-Orsova si avea ca obiect de activitate gestionarea, exploatarea si comercializarea huilei energetice din cele doua mine ale sale: mina Cozla si mina Baia Noua.

Principalele surse de poluare a atmosferei cu praf si gaze erau: operatiile tehnologice din sectia de preparatie; incarcarea carbunelui de pe platforma de depozitare, statia de drenaj, centrala termica, sectia de utilaj transport.

Influenta activitatii desfasurate asupra factorului de mediu aer prezinta un impact potential, aceasta putand provoca o stare de disconfort a formelor de viata. Emisiile de praf in atmosfera inregistrau depasiri ale limitelor maxime admise de pana la 3 ori, iar emisiile de SO2, CO si HCl la centrala termica depaseau limitele de 1,3-1,6 ori.

Apa din mina era evacuata la suprafata, trecuta printr-un bazin de decantare din care era deversata in Dunare. Randamentul decantoarelor fiind mic, nu se asigura o epurare corespunzatoare a acestor ape, fiind depasite limitele maxime admise la suspensii, reziduu fix si fier total.

ape uzate

Exploatarea Miniera Cozla

Ape mina

EMISAR: fluviul DUNAREA, Q med ev. = 0,61/s

Exploatarea Miniera Cozla

Ape menajere

EMISAR: fluviul DUNAREA, Q med ev. = 0,51/s

Exploatarea Miniera Cozla

Ape racire compresor

EMISAR: fluviul DUNAREA, Q med ev. = 0,3 1/s

Pentru depozitarea sterilului rezultat din separatie, s-a amenajat pe malul Dunarii un perimetru special prevazut cu dig de protectie. Volumul haldei era de peste 30000 mc, iar suprafata ocupata era de 1,14 ha. Prezenta haldei de steril si a depozitului de carbune a avut un impact negativ asupra solului. De asemenea, activitatea miniera de exploatare poate avea ca efecte deformarea suprafetei terenurilor situate deasupra zonei exploatate, ca urmare a surparii acoperisului direct la lucrarile miniere (conuri de surpare). In imediata vecinatate a incintei erau situate blocurile de locuinte si cateva gospodarii particulare. Activitatea desfasurata in incinta unitatii a produs un impact negativ asupra acestor asezari datorita prafului, gazelor si zgomotului produs in zona.

Ca urmare a activitatii de suprafata din perimetrul minier Cozla, vegetatia din acest perimetru si din zonele adiacente a fost afectata.

Cariera Pregheda, subunitate a minei Cozla, avea ca obiect de activitate exploatarea si comercializarea huilei energetice. Nu se poate afirma nimic despre impactul activitatii miniere asupra apelor, intrucat in perimetrul carierei nu era asigurata alimentarea cu apa tehnologica sau potabila.

Prin dispersia in atmosfera a prafului si gazelor rezultate, operatiile tehnologice din cariera nu au avut influenta semnificativa asupra atmosferei, similar si in cazul vegetatiei.

Datorita precipitatiilor abundente din zona, a pantelor mici care nu favorizeaza scurgerea apei, apareau dificultati in efectuarea operatiilor tehnologice, fapt ce a condus la afectarea in mare masura a solului din zona de activitate.

Deoarece prin metoda de exploatare se prevede ca sterilul rezultat din descoperta sa fie depozitat in spatiul exploatat, rezulta ca solul din vecinatatea perimetrului nu este afectat.

4.3 Unitatea de gospodarire comunala IGOSER Moldova Noua

Orasul Moldova Noua dispune de un sistem divizor de canalizare a apelor uzate. Este in constructie statia de epurare mecano-biologica si colectorul principal de aductiune la statia de epurare.

Apele uzate, cca 50 l/s, sunt evacuate in prezent fara epurare in fluviul Dunarea, prin 3 guri de evacuare. Din cele 3 guri de evacuare directa fara epurare a apelor uzate, numai o singura gura de descarcare poate fi controlata sistematic din punct de vedere cantitativ si calitativ. Indicatorii acestor ape uzate fecaloid-menajere neepurate depasesc limitele admise de 5-10 ori, in principal la amoniu, substante organice, suspensii, detergenti si consum chimic de oxigen.

APE UZATE

IGOSERV Moldova Noua

EMISAR: fluviul DUNAREA, Q med ev. = 48,21/s

Lucrarile de investitii in executie: din reteaua de canalizare aferenta - Moldova Noua si Moldova Veche a mai ramas de executat subtraversarea cursului de apa Bosneag, cu colectorul principal si racordul la statia de epurare amplasata pe malul stang al paraului Bosneag; la statia de epurare mecano-biologica, din lipsa de fonduri, in ultimii ani nu s-au realizat lucrari de constructii- montaj.

Apele pluviale sunt descarcate in fluviul Dunarea printr-o gura de descarcare situata in zona portului industrial, gura de evacuare care, cu timpul, este colmatata.

4.4 Exploatarea de Gospodarire Comunala si Locativa Orsova

Colectarea apelor uzate de pe vatra orasului se face in sistem divizor, iar apele pluviale sunt evacuate direct in fluviul Dunarea, prin mai multe guri de descarcare.

Apele menajere sunt colectate in partea de nord a orasului, dupa care sunt pompate la statia de epurare mecano-biologica cu namol activ si instalatie mecanica de aerare. Indicatorii de calitate realizati la evacuare in fluviul Dunarea au valori mai mici decat valorile maxime admise prin NTPA 001/97, calitatea apei la evacuare in emisar incadrandu-se la toti indicatorii analizati, cu exceptia indicatorului amoniu.

APE UZATE

EGECL Orsova

EMISAR: fluviul DUNAREA, Q med ev. = 47,5 1/s

4.5 Deseurile urbane

Actualmente, modul de gestionare al deseurilor urbane creeaza un impact negativ asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafata si subterane, a solului, a atmosferei, prin riscul pe care il prezinta depozitele necontrolate de a-si pierde stabilitatea, prin suprafetele de teren ocupate, prin aspectul inestetic. Gazele urat mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat etc.) provenite din descompunerea anaeroba a rezidurilor organice, precum si produsele de ardere (fum, funingine, cenusa, dioxina) aparute in urma arderilor incomplete la locurile de depozitare afecteaza sanatatea populatiei.

In toate localitatile din Clisura Dunarii, deseurile din gospodariile populatiei sunt aruncate la intamplare pe malurile si in albia apelor, langa poduri, pe pajisti sau chiar pe malul fluviului Dunarea. Nici una din localitatile din zona nu dispune de un depozit controlat pentru stocarea gunoaielor menajere. Depozitul de deseuri urbane al localitatii Moldova Nona este amplasat pe malul fluviului Dunarea si nu dispune de nici un fel de amenajare care sa reduca riscurile de poluare.

In vecinatatea depozitului de gunoi menajer, numarul de germeni patogeni in atmosfera depaseste limitele admise de 15 - 20 ori, . La analiza microbiologica a solului din depozitul de deseuri menajere, s-a constatat ca acest sol este foarte poluat cu germeni patogeni si totali atat la suprafata, cat si in profunzime, limitele admise fiind depasite de peste 30 ori pentru fiecare indicator in parte. Analizele fizico-chimice ale solului din depozitul de deseuri Moldova Noua incadreaza acest sol in categoria solurilor foarte poluate.

4.6 Fenomenele de torentilalitate

Intreaga zona formata din bazinele hidrografice ale raurilor cuprinse intre Bazias si Gura Vaii, pe malul romanesc al Dunarii, cu doua - trei secole in urma a fost acoperita cu falnice paduri de stejar, gorun, fag, carpen, rasinoase sau amestecuri care ocupau peste 80% din suprafata teritoriului.

Pe masura constituirii colectivitatilor umane, a dezvoltarii unor activitati social-economice, suprafata ocupata de paduri a scazut simtitor, sporind suprafetele agricole, in prezent suprafata fondului forestier reprezentand doar 30% din suprafata teritoriului.

Datorita energiei de relief ridicate, aici au aparut fenomene de eroziune a solului in suprafata si in adancime, numeroase bazine hidrografice transformandu-se in bazine torentiale care au produs pagube uriase de-a lungul anilor.

Fenomenele de eroziune a solului de diverse grade, precum si fenomenele torentiale s-au dezvoltat si au luat amploare in conditiile favorizate de factorii geopedologici si climatici din teritoriu extinzandu-se de-a lungul anilor pe mari suprafete de pe care vegetatia de orice tip a disparut. Solul fertil a fost spalat si transportat, aparand forme de eroziune in adancime, pana la roca mama. Astfel de fenomene s-au inregistrat in bazinele hidrografice din zona Ogradena, Tisovita, Svinita, Moldova Noua, Eselnita, Bahna.

Practic, in toate bazinele hidrografice in care s-a intervenit intensiv de catre om, prin defrisarea suprafetei padurilor sau prin gospodarirea necorespunzatoare a suprafetelor ramase, s-au produs fenomene de degradare a solului si de torentialitate, cu consecintele cele mai grave in viata social-economica a teritoriului.

Avand in vedere complexitatea situatiei din teritoriu, s-a dovedit ca numai prin intocmirea unor proiecte de amenajare a torentilor si a terenurilor degradate care sa

cuprinda solutii bine fundamentate bazate pe studierea tuturor factorilor cadrului natural, s-au putut obtine rezultate eficiente in restabilirea echilibrului ecologic in zona.

Efectul complexului de lucrari cuprinse in proiectele de amenajare care au fost executate in teritoriu este astazi considerabil. Revenind in zonele in care s-a intervenit se remarca restrangerea pana la anulare a fenomenelor torentiale, reducerea eroziunii in suprafata si transportului aluviuniilor, existenta unor arborete tinere  care vegeteaza corespunzator, aparitia izvoarelor cu ape permanente, intr-un cuvant sunt atrase in circuitul economic mari suprafete de teren care sunt valorificate silvic.

Interventiile facute in teritoriu nu au reusit sa conduca la restabilirea echilibrului ecologic in toate situatiile. In unele bazine hidrografice inca se mai inregistreaza frecvente manifestari torentiale, insotite de transporturi masive de aluviuni care sunt depuse in zonele din aval ale retelei hidrografice sau in golfurile de confluenta. Exemplificam situatia alarmanta din bazinul hidrografic al raului Bahna unde, conform evaluarilor facute, s-au transportat si depus in golf de la formarea lacului de acumulare peste 4 milioane mc de aluviuni, acestea fiind vizibile la scaderea nivelului apei din lacul de acumulare, pe o distanta de circa 1,5 km de la confluenta in aval.

CAPITOLUL V

CONCLUZII

Studiul reuseste sa surprinda cu claritate multe aspecte semnificative ale spatiului geografic al Clisurii Dunarii atat in ceea ce priveste mediul natural, cat si cel antropic, stabilind totodata si legaturi de dinamism cauzal reflectate in politici si performante economice si socio-umane, asa incat se desprind urmatoarele concluzii:

-Dunarea si sectorul sau de bazin hidrografic cuprins intre Bazias si Gura Vaii, respectiv kilometrii fluviali 1075 si 941, reprezinta o zona unica raportata la intregul bazin, de o inestimabila valoare a mediului natural atat din punct de vedere ecologic,cat si a resurselor. 
-Zona Clisurii Dunarii este cea mai saraca din punct de vedere al dezvoltarii economice de pe tot parcursul fluviului, putand fi concurata doar de Delta Dunarii.

-Dezvoltarea unor activitati economice, in special ramura industriei extractive, si a unor localitati in apropierea acestor obiective, fara a include mediul ca dimensiune a dezvoltarii, a condus la aparitia multor fenomene de degradare a tuturor factorilor de mediu greu de controlat si de evaluat, dar mai ales greu de reparat.

-Inexistenta vreunui proiect viabil de dezvoltare locala bazat pe principiul exploatarii durabile a resurselor locale si a cadrului natural face ca toate comorile naturii sa nu fie puse in valoare sau sa sufere procese de degradare continua, in acelasi timp in care saracia comunitatilor din Clisura continua sa se accentueze.

-Lipsa programelor de educatie si a invatamantului profesional adecvat la cerintele politicilor de dezvoltare locala pe principii durabile face imposibil de prognozat perspectiva in care lucrurile s-ar putea imbunatati.

-Nici unul dintre perimetrele constituite in arii protejate, fie ca rezervatii naturale sau ca monumente ale naturii, nu este administrat corespunzator.

-Necesitatea abordarii programelor integrate de dezvoltare locala raportata atat la Regiunea de dezvoltare 5 Vest din Romania, cat si la Euroregiunea Dunare - Tisa - Mures.

-Nevoia trezirii societatii civile prin stimularea reflexelor actiunii pozitive si constructive, la concurenta cu atitudinea pasiva si de multe ori distructiva constatata in prezent.

CAPITOLUL VI

BIBLIOGRAFIE

*** Raport anua lprivind starea mediului in judetul Caras,-Severin, APM Resita

*** Sinteza privind calitatea apelor de suprafata si subterane, Compania Nationala

APELE ROMANE, Filiala Timisoara

DUTU, Mircea, Dreptul international sj comunitar al mediului, Editura Economica,

Bucuresti,1995

ALBULETU, Ion, Zona turistica Portile de Fier, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1982

NEGREA, Stefan, NEGREA, Alexandrina, Din Defileul Dunarii in Cheile Nerei, Editura Timpul, Resita, 1996

*** Ecohidrologie, workshop, Timisoara, aprilie 1999

ORGHIDAN, Traian, NEGREA, Stefan, Speologia, Editura Academiei RSR,

Bucuresti 1979

IURKDEWICZ A., CONSTANTIN S., BADESCU B., Sisteme carstice majore din zona Resita-Moldova Noua, Editura A.S.E.R., Resita, 1996

IURKIEWICZ A., CONSTANTIN C., POVARA I., Karst of Southwestern Romania, Bucuresti, 1996

GORAN C., Catalogul sistematic al pesterilor din Romania 1981, Editura Consiliului National pentru Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1982