MANAGEMENTUL DE MEDIU IN CONTEXTUL DEZVOLTARII ACTUALE

Sistemul de management de mediu(SSM)

In ultimii ani problemele de protectie a mediului au devenit parte integranta a strategiei intreprinderilor din lumea intreaga. Fiecare unitate economica cauta sa atinga si sa demonstreze , alaturi de cresterile economice, un nivel performant de protejare a mediului si respectarea legislatiei in domeniu.

Dezvoltarea sistemului de management de mediu si a instrumentelor aferente au ca finalitate abordarea intr-un context global a relatiilor unitatii economice cu mediul inconjurator. Finalitatea aplicarii managementului de mediu consta in reducerea efectelor negative si dezvoltarea efectelor pozitive asupra mediului. Managementul de mediu va trebui sa ofere solutii pentru o serie de schimbari absolut necesare in cadrul firmelor, luand in considerare presiunile care se exercita din diferite directii asupra firmelor si oportunitatile de afaceri de care trebuie sa profite firma.

Mediul este parte integranta esentiala a oricarui proces de dezvoltare si cuprinde legaturile si interdependentele existente intre oameni si resursele naturale. Ca urmare, schimbarile prin care trece mediul nu sunt generate numai de evenimente naturale, ci si de manifestarea practica a unor modele de dezvoltare, practici si stiluri de viata. Reciproc, orice modificare a mediului fizic, are consecinte socioeconomice importante, care influienteaza calitatea vietii.

Efectele poluarii mediului, manifestate prin aparitia unor serioase probleme de sanatate si prin perturbarea echilibrului ecologic, recunoscute la nivel international prin Conferinta de la Stockholm, au condus la aparitia unei ample miscari pentru protectia mediului atat in tarile dezvoltate, cat si in tarile in curs de dezvoltare. Aceasta reactie a inclus participarea activa a sectorului public si a celui privat.

De asemenea, dezbaterile internationale pe probleme de mediu au condus la stabilirea unui acord general asupra urmatoarelor elemente majore:

- mediul reprezinta o preocupare comuna a tarilor industrializate si a celor in curs de dezvoltare

problemele tarilor bogate si ale celor in curs de dezvoltare sunt diferite;

- raspunsul la problemele globale ale mediului poate fi gasit numai pe calea cooperarii internationale si prin integrarea dezvoltarii economico-sociale cu protectia mediului, in conformitate cu abordarea bazata pe dezvoltarea durabila.

Managementul de mediu va trebui sa ofere solutii pentru o serie de schimbari absolut necesare in cadrul firmelor, luand in considerare presiunile care se exercita din diferite directii asupra firmelor, oportunitatile de afaceri de care trebuie sa profite firma.

Tabel nr 1 Solutii oferite de managementul de mediu

Politicile de mediu reunesc telurile si principiile comune de actiune in domeniul mediului, ale unei comunitati sau organizatii la nivel international, regional sau local, care urmaresc un angajament asumat pentru protejarea , conservarea si ameliorarea continua a mediului si conformarea comunitatii sau organizatiei cu cerintele reglementarilor relevante privind mediul. Politica de mediu furnizeaza cadrul conceptual pentru managementul mediului. Evolutia masurilor pentru protectia mediului din ultimii 40 de ani s-a bazat pe filozofia controlului poluarii. A fost creata o larga gama de tehnologii de control al poluarii si in prezent este tehnic posibil sa se reduca in mare masura sau sa se elimine in integralitate evacuarile de poluanti importanti.

Totusi, in tarile dezvoltate, aceasta abordare conduce la beneficii in scadere pe unitatea de cheltuieli iar in multe din tarile in curs de dezvoltare nu exista conditiile minim necesare pentru implmentarea masurilor de control al poluarii. De asemenea, in anumite tari exista temerea ca masurile pentru controlul poluarii constituie un lux costisitor, care va devia resursele de la o utilizare mai productiva. Ca urmare, orientarea actuala s-a schimbat catre managementul mediului, care utilizeaza o larga combinatie de masuri stimulative, pentru a realiza imbunatatiri durabile. Aceasta presupune:

- definirea politicilor de mediu in termenii obiectivelor urmarite;

- considerarea si mentionarea explicita a prioritatilor;

- descentralizarea mai pronuntata, in special in ceea ce priveste implementarea politicilor;

- promovarea unor mai bune performante si metode manageriale in locul simplelor masuri de control al emisiilor

adoptarea unor strategii eficiente sub aspectul costurilor in locul adoptarii unor masuri specifice de control al poluarii

Managementul mediului reprezinta metoda prin care se organizeaza activitatile umane care afecteaza mediul, in vederea maximizarii bunastarii sociale si pentru a preveni si micsora posibilele efecte generate asupra mediului, prin tratarea cauzelor generatoare.

Problemele mediului nu pot fi privite in izolare, ci trebuie abordate impreuna cu cele de dezvoltare, luand in considerare importanta esentiala a mentinerii unui echilibru adecvat intre dezvoltarea economica, cresterea demografica, utilizarea rationala a resurselor naturale, protectia si conservarea mediului.

La nivel mondial, Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO) a elaborat standardele de mediu -ISO 14000. Seria de standarde ISO 14000 are ca principal obiectiv furnizarea unui cadru comun de abordare a managementului de mediu agentilor economici din lumea intreaga.

Standardele din familia ISO 14000 pot fi grupate in doua grupe, in functie de aspectele particulare ale managementului de mediu pe care le trateaza.

- standarde ce vizeaza evaluarea organizatiilor, de exemplu standarde pentru evaluarea performantei de mediu, norme pentru executarea auditului de mediu.

- standarde care se refera la produse si procese , de exemplu, evaluarea ciclului de viata al produselor, standarde pentru eco-etichetare.

In Romania, in anul 1994, s-a constituit in cadrul Institutului Roman de Standardizare Comitetul tehnic 323 pentru managementul de studiu. Aceasta are ca obiectiv de lucru preluarea standardelor din familia ISO 14000 adoptate la nivel international si transpunerea lor in legislatia romana privitoare la managementul de mediu.

Reglementarile actuale din domeniu fac referire directa la necesitatea introducerii sistemelor de management de mediu la nivelul agentilor economici. In acest fel se poate actiona asupra cauzelor care produc poluarea si nu numai asupra efectelor.

Practica a dovedit ca un control eficient al poluarii nu se poate face doar cu solutii tehnologice, ci este necesara o planificare, organizare si un control riguros al tuturor activitatilor unor firme- respectiv un sistem de management de mediu(SMM) integrat in managementul general al intrprinderii. Implementarea unui SSM este o actiune voluntara. Folosirea SMM a convins agentii economici prin rezultatele obtinute:

- identificarea zonelor ce pot aduce economii;

- cresterea eficientei populatiei;

- gasirea de noi piete;

Aceste rezultate au condus la imbunatatirea imaginii intreprinderilor, la cresterea credibilitatii in obtinerea de credite bancare, la strategia pe plan mondial este orientarea companiilor spre introducerea Sistemelor de Management de Mediu. Prin intermediul lor se ofera posibilitatea integrarii sistematice a problemelor de mediu in problematica generala a companiei.

Scopul introducerii SMM consta nu numai in conformarea cu legislatia de mediu in vigoare, dar si imbunatatirea continua a performantei de mediu si minimizarea riscurilor. Conceptul de SMM a fost introdus pentru prima data in 1985 de o companie din Olanda.

In perioada parcursa de atunci firmele au abordat problemele de mediu in 3 moduri:

Fara actiune nu se recunosteau si deci nu se luau in considerare aspectele de mediu specifice activitatii firmei;

Abordare reactiva - firma astepta ca problemele de mediu sa fie ridicate din exterior; solutionarea lor se facea ca reactie la presiunile externe. Aceasta abordare furnizeaza solutii pe termen scurt, dar lasa firma nepregatita pentru viitor;

Abordare pro- activa - firmele monitorizeaza aspectele de mediu specifice activitatilor proprii, sunt formulate solutii inainte ca situatiile sa devina critice;

Conform ISO Sistemele de Management de Mediu se definesc astfel " componenta a sistemului de management care include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procesele si resursele pentru elaborarea, implementarea, revizuirea si mentinerea politicii de mediu a firmei".

SMM este un instrument general prin care se identifica si se rezolva problemele de mediu ale unei companii si care poate fi implementat in diferite moduri, in functie de conditiile specifice.

Pentru ca un sistem de management de mediu sa fie performant trebuie sa indeplineasca urmatoarele reguli de baza:

a)     Sa respecte legea si sa fie asigurata conformitatea cu standardele recunoscute de lege (obligatie);

b)     Sa se inregistreze in scris totul, astfel incat sa se satisfaca cerinta de trasabilitate.

Sunt recunoscute patru modele importante ale SMM - urilor:

- modelul bazat pe standardul BS 7750;

- modelul bazat pe regulamentul SMMA( Sistem de Management de Mediu si Audit);

- modelul bazat pe standardul ISO 14001;

- modelul bazat pe standardul ISO 19011;

Avantajele folosirii unui SMM:

- identificarea si controlul aspectelor de mediu, a impacturilor si a riscurilor specifice unei firme

- ajuta la definirea unui set de principii de baza care sa orienteze activitatile viitoare

privitoare la protejarea mediului;

- ajuta la cresterea performantei de mediu a companiei printr-o analiza cost- beneficiu;

- determina resursele necesare atingerii obiectivelor de mediu;

- defineste responsabilitatile, autoritatea, procedurile prin care se asigura implicarea fiecarui angajat in reducerea impactului negativ asupra mediului a activitatii companiei;

conduce la realizarea unui sistem eficient de comunicare in interiorul companiei care ajuta la luarea unor decizii corecte in timp scurt;

- introducerea unui SMM nu afecteaza calitatea produselor realizate, dar imbunatateste performanta de mediu.

Strategii de Mediu

Printre primele documente de politica sectoriala elaborate de Comisia Europeana se numara Strategia de Management a Deseurilor.

Aceasta strategie cuprinde o serie de recomandari referitoare la:

1. prevenirea generarii de deseuri prin imbunatatirea tehnologiilor de fabricatie;
2. reciclarea si reutilizarea deseurilor;
3. optimizarea eliminarii finale a deseurilor;
4. reglementarea transportului deseurilor;
5. actiuni de remediere a contaminarii produselor ca urmare a gestionarii necorespunzatoare deseurilor;

Analizand relatia dezvoltare economica - mediu inconjurator, se remarca 5 factori esentiali cu contributii diferite la scaderea sau cresterea nivelului de degradare a mediului ambiant, inclusiv a resurselor naturale:

nivelul activitatii economice sau marimea economiei;

structura sectoriala a economiei;

cererea de reglementari in privinta mediului;

politica si cheltuielile de conservare si protejare a mediului ambiant;

Deoarece dezvoltarea economica reprezinta o cauza principala a degradarii mediului, in virtutea principiului dezvoltarii durabile este necesar de a reconcilia obiectivul cresterii competitivitatii cu cel al protejarii mediului.

Acest fapt este posibil, in acest sens Comisia Europei stabilind patru principii organizatorice pe care sa se bazeze viitoarele initiative in domeniul protectiei mediului:

predictibilitatea

integritatea

flexibilitatea

raportul optim costuri-efecte

Se apreciaza ca fata de incercarea de a identifica si remedia ceea ce s-a deteriorat este preferabila introducerea unor procese industriale nepoluante.

Piata Unica Interna joaca un rol central in raspandirea noilor tehnologii ecologice la scara europeana.

Raspunsul societatii umane la actuala criza ambientala ale carei componente de baza sunt suprapopularea, epuizarea resurselor si poluarea este dat de dezvoltarea durabila care se propune a fi modelul de dezvoltare a omenirii in viitor.

Aceasta trebuie sa corespunda necesitatilor prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati.

Obiectivul general al dezvoltarii durabile este de a gasi un optim al interactiunii dintre patru sisteme:

economic

uman

ambiental

tehnologic

Nivelul optim corespunde acelei dezvoltari de lunga durata, care poate fi sustinuta de catre cele patru sisteme.

Strategia dezvoltarii durabile isi propune sa gaseasca criteriile cele mai adecvate de optimizare a raportului nevoi-resurse, obiectivele de atins si mijloacele necesare, pe baza compatibilitatii lor reciproce, in timp si spatiu.

In ceea ce priveste Romania, dezvoltarea durabila a acesteia inseamna, in primul rand, stabilitatea pe termen lung a urmatoarelor componente de baza ale sale:

cresterea economica in ritmuri sustinute;

imbunatatirea continua a standardului de viata si a bunastarii sociale;

mentinerea echilibrului ecologic;

prevenirea poluarii si ameliorarea calitatii factorilor de mediu;

Strategia de protectie a mediului inconjurator in Romania, prin obiectivele generale si directiile stabilite, se subordoneaza realizarii dezvoltarii durabile in tara noastra.

Obiectivele strategiei de protectie a mediului inconjurator( pe termen lung, scurt si mediu) ce vizeaza restructurarea industriei se refera la: legislatie, instrumente folosite, resurse, management.

Strategia protectiei mediului din Romania se confrunta cu discrepante dintre volumul mare al nevoilor de finantare a investitiilor, al celorlalte cheltuieli necesare si resursele financiare modeste de care dispunem.

Pentru a rezolva aceasta problema trebuie sa producem cat mai mult si mai bun cu un consum cat mai redus de resurse naturale, umane si financiare.

Un sprijin substantial in acest sens il poate aduce cercetarea stiintifica si progresul tehnologic, prin solutii noi, mai eficiente de folosire a resurselor disponibile, in care eco-eficienta trebuie sa joace un rol major.

Cu tehnologii moderne putem sa reducem atat gradul de poluare, cat si consumul de resurse.

O politica de restructurare economica corecta trebuie sa foloseasca concomitent atat scoaterile din   functiune, cat si investitiile.

Integrarea organica a Strategiei protectiei mediului in cadrul Strategiei de aderare a tarii noastre la Uniunea Europeana este impusa de particularitatile tranzitiei in domeniul mediului si optiunile politico-economice si militare ale Romaniei.

In prezent, ca si in viitor accentual se muta de la luarea in calcul doar a indicatorilor financiari sau a profitabilitatii care constituie apanajul eficientei economice in sens clasic, la un nou mod de a privi lucrurile, desigur foarte diferit de cel clasic, reprezentat de eco-eficienta care defineste beneficiile, cat si costurile intr-un sens mai larg ce include beneficiile si costurile de mediu.

Pentru ca eficienta economica sa joace un adevarat rol dinamizator al cresterii economice a Romaniei, este nevoie de a elabora si a aplica un ansamblu de masuri la nivelul fiecarei componente a industriei nationale, care sa duca la cresterea produsului national brut si a calitatii vietii.

Astfel, pentru a-si imbunatatii indicatorii economici si a creste competitivitatea se impune accelerarea ajustarilor structurale si modernizarea unor echipamente si instalatii depasite din punct de vedere tehnic si moral, care genereaza consumuri ridicate de materiale si energie, precum si costuri ridicate de intretinere si operare. De asemenea, unele investitii din domeniul mediului pot sa conduca la beneficii care sa nu fie legate direct de mediu.

De exemplu, acestea pot sa imbunatateasca eficienta economica si sa stimuleze productivitatea, prin facilitarea introducerii tehnologiei moderne, ducand la scaderea costurilor de productie si de mentenanta pentru companii, printr-o calitate mai buna a apei si prin furnizarea de economii datorate unui management al deseurilor mai eficient.

Pentru prima data se contureaza in mod articulat, intr-un document cu vocatie comunitara, obiective precum:

- conservarea, protejarea si imbunatatirea calitatii vietii;

- contributia la sanatatea colectivitatilor umane;

- asigurarea unei utilizari rationale a resurselor naturale;

Pentru punerea in aplicare a acestor obiective, actiunile intreprinse au la baza cele trei principii:

- prevenirea este mai buna decat tratarea;

- trebuie combatut la nivelul sursei orice prejudiciaza mediul inconjurator;

- poluatorul va trebui sa plateasca pentru repararea oricarui prejudiciu pe care il produce si curatirea mediului;

Solutia de protejare a mediului inconjurator o reprezinta dezvoltarea eco-industriei si a tehnologiilor curate.

Rezolvarea problemei poluarii prin angajarea celor mai bune tehnologii disponibile este una dintre solutiile de protejare a mediului inconjurator.

Eco-industria este un sector industrial relativ nou, caracterizat prin fete fragmentate si coordonare limitata, al carui rol este nu numai de a asigura protectia mediului ambiant, ci si de a contribui la imbunatatirea performantelor altor sectoare industriale.

Factorii care influienteaza piata eco-industriei, masurabili prin indicatori sunt:

- nivelul dezvoltarii economice - exprimat prin produsul intern brut pe cap de locuitor;

- volumul poluantilor emisi - exprimat prin emisiile de dioxid de carbon si prin volumul deseurilor industriale;

-randamentul tehnologic - exprimat prin intensitatea energetica;

Pentru tarile aflate in perioada de tranzitie exista trei cai principale de a intra pe piata eco-industriilor, diferentiate prin conditiile specifice, prin importanta mijloacelor de cercetare-dezvoltare angajate si prin dimensiunea pietelor vizate:

- introducerea de noi tehnologii si procedee;

- transferul international de tehnologie si "know - how";

- ameliorarea filierelor existente;

Progresul tehnic in domeniul protectiei mediului include tehnologiile"curate".

Managementul deseurilor

Conceptul de managementul deseurilor cuprinde totalitatea activitatilor de:

1. limitarea producerii de deseuri;
2. valorificarea deseurilor;
3. indepartarea (ecologica) a deseurilor;

Liniile directoare ale managementului deseurilor:

Implementarea de masuri concrete de salubrizare:

a.      colectarea selectiva;

b.     indepartarea ecologica a deseurilor periculoase;

c.      siguranta indepartarii deseurilor;

Coordonarea si ordonarea masurilor de salubrizare:

a.      alegerea formei legale potrivite pentru implementarea managementului deseurilor;

b.     identificarea unor agenti privati adecvati pentru indeplinirea unor operatii privind evacuarea deseurilor;

c.      sprijinirea si coordonarea masurilor pentru comercializarea si pastrarea in siguranta a componentei de materiale valorificabile;

Controlul prestarii serviciului de salubritate:

a.      elaborarea unor bilanturi asupra cantitatilor si materialelor;

b.     examinarea costurilor ca baza pentru o eventuala continuare sau schimbare, respectiv, imbunatatire a obiectivelor de management a deseurilor;

Informarea si consilierea producatorilor de deseuri, in vederea micsorarii cantitatii de deseuri generate, ca si incurajarea masurilor de valorificare;

Conceperea si emiterea unor prevederi locale considerate ca fiind cea mai importanta baza legala pentru realizarea indepartarii deseurilor;

Prioritatile managementului deseurilor :

1. impiedicarea formarii deseurilor;
2. valorificarea deseurilor;
3. depozitarea ecologica a acestora;

Pentru atingerea obiectivelor managementului deseurilor de mai sus, se impune necesitatea elaborarii unor strategii si masuri care sa duca la:

1. reducerea consumului de resurse materiale si energie;
2. reducerea poluarii;

Ca atare trebuie impiedicata sau diminuata formarea de deseuri inca de la sursa (producator).

Cea mai eficienta cale de actiune este prevenirea formarii deseurilor, deoarece in lipsa acestora se elimina si amenintarile la adresa mediului ambiant.

Valorificarea deseurilor presupune prelucrarea unui deseu, careia dorim sa-i crestem durata de viata in circuitul economic.

Atat evitarea formarii de deseuri, cat si valorificarea lor, conduce la o reducere a cantitatii de deseuri finale, masurile fiind complementare.

Pe de alta parte trebuie remarcat faptul ca valorificarea deseurilor necesita consum de energie, polueaza mediul, implica costuri de colectare selectiva, transport, prelucrare (recuperare), pe cand evitarea formarii deseurilor nu introduce astfel de costuri, fiind din acest motiv calea preferata.

Planul de management al deseurilor trebuie sa evidentieze

1. tipul deseurilor;
2. cantitatea de deseuri;
3. originea deseurilor;
4. instructiuni tehnice;
5. suprafetele instalatiilor de salubizare;

Principiul de baza al managementului deseurilor este evitarea formarii deseurilor inaintea valorificarii deseurilor inaintea indepartarii deseurilor.

Starea actuala a managementului deseurilor din Romania este caracterizata de :

cresterea cantitatii de deseuri generate;

insuficienta echipamentului necesar pentru colectarea (selectiva) si transportul deseurilor;

infrastructura de depozitare necorespunzator dezvoltata;

infrastructura de valorificare insufucient dezvoltata;

Situatia financiara precara a tarii nu permite implementarea solutiilor tehnice si a strategiei moderne de management a deseurilor.

Investitiile estimate pentru crearea infrastructurii unei gestiuni moderne a deseurilor depasesc cu mult bugetele localitatilor sau societatilor economice.

Trebuie avut in vedere ca in fiecare regiune exista o problematica diferentiata a deseurilor, dup tip si continut, care necesita o rezolvare specifica.

Din multiplele variante posibile de planificare a salubrizarii trebuie aleasa de fiecare data solutia optima, care trebuie sa satisfaca anumite criterii:

- siguranta salubrizarii;

impactul asupra mediului;

- cota de reducere a deseurilor si a cantitatii de deseuri

ramase;

- situatia existenta pe piata materialelor valorificabile;

- rentabilitatea;

- gradul de acceptare al populatiei;

- efortul organizatoric;

Elaborarea conceptului de management al deseurilor conduce in final catre o solutie aleasa in vederea planificarii pentru regiunea respectiva, care trebuie sa fie sustinuta prin hotarari ale administratiei si ale forurilor politice, care constituie baza realizarii masurilor concrete de gospodarire a deseurilor.

Implementarea fiecarei etape in parte se realizeaza pas cu pas, de aceea se recomanda stabilirea unor prioritati, ca si conceperea unei planificari in timp.

Pentru a cuprinde dezvoltarile si noile cunostinte insusite dar si facilitarea achizitionarii de noi echipamente, conceptele de management trebuie sa fie reactualizate permanent, in totalitatea lor sau partial, mai ales atunci cand:

- se realizeaza o noua instalatie de tratare sau de eliminare a deseurilor;

- tehnica in domeniu a progresat semnificativ;

- cantitatea sau compozitia deseurilor s-a modificat intr-o masura importanta;

Managementul integrat al deseurilor (MID)

Reprezinta un concept care ia in considerare toate optiunile de gestionare a deseurilor din punct de vedere tehnic, economic si organizatoric.

Necesitatea elaborarii MID rezida din faptul ca pe zi ce trece problemele legate de deseuri devin tot mai complexe si rezolvarea lor solicita solutii diferentiate.

Conceptul de MID trebuie sa furnizeze o imagine de ansamblu asupra situatiei gestionarii deseurilor la nivel national si regional.

De asemenea, MID trebuie sa indice perspectivele si actiunile necesare.

M I D este un concept care contine toate principiile referitoare la:

limitarea productiei de deseuri, valorificarea deseurilor;

eliminarea deseurilor;

Obiectvele principale ale M I D sunt:

a.      de a reduce cat mai mult posibil cantitatea de deseuri;

b.     de a le trata si depozita conform unor tehnici ecologice;

Liniile directoare ale MID :

Implementarea de masuri concrete de salubrizare, ca de exemplu:

a.      colectarea selectiva;

b.     indepartarea ecologica a deseurilor periculoase;

c.      siguranta indepartarii deseurilor;

Coordonarea si ordonarea masurilor de salubrizare, ca de exemplu:

a.      alegerea unei forme legale adecvate pentru implementarea managementului deseurilor;

b.     cautarea si gasirea (identificarea) unor agenti privati apti sa indeplineasca cerintele impuse de operatiile de evacuare a deseurilor, comercializarea si pastrarea in siguranta a componentelor valorificabile selectate din deseuri;

Controlul prestarii serviciului de salubritate, ca de exemplu:

a.      elaborarea de bilanturi referitoare la cantitatile de componente valorificabile;

b.     examinarea costurilor pentru a realiza imbunatatirea obiectivelor de management al deseurilor;

Informarea si consilierea producatorilor de deseuri, in vederea micsorarii cantitatii de deseuri generate, pentru incurajarea masurilor de valorificare;

Conceperea si emiterea unor prevederi locale (hotarari ale Consiliului local, norme, regulamente) pentru realizarea indepartarii deseurilor;

Se are in vedere si modificarea comportamentului cetatenilor in spiritul micsorarii cantitatii de deseuri generate, precum si formarea unei constiinte in spiritul unei salubrizari sigure si ecologice;

Planul de management al deseurilor:

Atat Directiva UE cu privire la regimul deseurilor, cat si transpunerea ei in legislatia nationala (Legea 426/2001) solicita elaborarea de catre autoritatile responsabile a unor Planuri De Management al Deseurilor (PMD)

P M D trebuie sa contina date referitoare la:

- tipul deseurilor;

- cantitatea de deseuri generate;

- originea deseurilor;

- suprafetele ocupate de instalatiile de salubizare;

Tintele ce trebuie atinse prin implementarea MID:

Epuizarea tuturor posibilitatilor de evitare a formarii deseurilor si reducere a cantitatii de deseuri, in cooperare cu populatia si cu sectorul economic.

Sortarea, colectarea si valorificarea deseurilor menajere trebuie realizate cu respectarea normelor ecologice si economice.

Eliminarea presiunii asupra rampelor de depozitare, prin folosirea metodei clasice de valorificare, care este compostarea, ca si prin pretratarea resturilor ce trebuie depozitata, dupa valorificare.

Folosirea optima a energiei, eliminarea corecta, din punct de vedere tehnic, a materialelor periculoase.

Stabilirea conceptelor de management al deseurilor la nivel local, in scopul sistematizarii si organizarii teritoriale, dar si al satisfacerii intereselor regionale sau nationale.

Siguranta maxima a salubrizarii prin crearea unui sistem regional de asociatii, ecologic si reprezentativ din punct de vedere economic, care sa permita efectuarea reciclarii unor componente ale deseurilor prin compostare si /sau valorificare energetica, respectiv depozitare controlata, in conditii ecologice, a deseului final, imposibil de valorificat.

Elaborarea unui Plan de Management al Deseurilor, pe baza conceptului de MID, pentru o anumita regiune, realizeaza dimensionarea necesitatilor de salubrizare pe o perioada de timp definita, de regula 10 ani.

Etapele de lucru in elaborarea Planului de Management Integrat al Deseurilor:

A.     Inventarierea situatiei existente in zona de salubrizare:

1. marimea regiunii de salubizare
2. numarul, densitatea, evolutia populatiei
3. numarul gospodariilor
4. structura si dezvoltarea industriei
5. planul de constructii si folosinta a suprafetelor
6. infrastructura traficului
7. infrastructura si capacitatile de salubrizare
8. sisteme si instalatii de tratare, valorificare si depozitare a deseurilor
9. date despre deseuri: tipuri, diferente pe anotimp, cantitate, compozitie

10. date despre materialele valorificabile

11. planuri disponibile

12. metoda deja implementate pentru minimizare si valorificare

13. structuri legale, ca forme existente de organizare

14. costurile salubrizarii, structura taxelor

15. evidentierea punctelor slabe

B.     Dezvoltare/Prognoza:

estimarea cantitatii de resturi si materiale revalorificabile, cu urmarirea eficientei instrumentelor si a strategiilor de actiune, in vederea incurajarii evitarii formarii deseurilor si valorificarii lor.

conceperea de scenarii (minime, maxime, tendinte).

C.     Prelucrarea obiectivelor:

Concretizarea obiectivelor stipulate in lege privind impiedicarea formarii deseurilor inainte de valorificare, inainte de indepartare, presupune:

determinarea posibilitatii de impiedicare a formarii deseurilor in industrie prin cresterea colectarii selective a dieferitelor fractiuni de deseu;

informarea adecvata a producatorilor de deseuri, respectiv implementarea ofertelor de consiliere in domeniul gestiunii deseurilor;

cresterea gradului de acceptare a producatorilor de deseuri fata de colectarea selectiva;

cresterea participarii cetatenilor la colectarea seelctiva;

definirea indicatorilor pentru masurarea indeplinirii obiectivelor (indice de reciclare, indice de colectare per capital etc)

D.     Documentare asupra diferitelor tehnologii si procedee:

procedee de tratare si indepartare a deseurilor;

sisteme de colectare;

posibilitati si procedee de valorificare;

utilitatea ecologica a valorificarii;

procentul de material valorificabil;

E.      Conceptul de Management al Deseurilor pentru perioada viitoare:

elaborarea diferitelor variante de lucru;

analiza concreta si comparativa din punct de vedere al:

- cantitatii si calitatii materialelor valorificabile

- costurilor

- cererii de locuri de munca

- emisiilor

- necesarului de suprafete

- reducerii deseurilor

- cantitatii de deseuri de tratat

- cantitatii de deseuri depozitate

- cantitatii de material valorificabil

3. prezentarea masurilor organizatorice, financiare si legale (ca de ex constituirea legislatiei si a taxelor, structurile de organizatie, relatiile publice, consilierea)

4. planificarea in timp

Evitarea producerii deseurilor

Cantitatea de deseuri produse de populatie a crescut cu peste 50 % in ultimii 30 de ani

Cel mai eficient mod prin care se poate preveni aparitia unor cantitati inutile de noi deseuri este reducerea la sursa.

Prevenirea aparitiei deseurilor sau reducerea la sursa inseamna utilizarea si aruncarea a cator mai putine produse si ambalaje.

Reducerea la sursa conserva resursele naturale si reduce poluarea, inclusiv volumul gazelor cu efect de sera, una din cauzele incalzirii globale.

Reducerea la sursa include:

- cumpararea de bunuri durabile, de folosinta indelungata

- alegerea produselor si ambalajelor care nu contin, pe cat posibil, materiale toxice

- folosirea produselor biodegradabile

Reducerea la sursa previne in mod direct generarea de noi deseuri, fiind, prin urmare, metoda cea mai preferata de management al deseurilor, protejand pe termen lung mediul inconjurator.

Reutilizarea produselor, separarea sau vinderea lor diminueaza cantitatea de deseuri ce trebuie depozitate la groapa de gunoi.

Evitarea producerii deseurilor cuprinde acel set de posibilitati de actiune care conduce la impiedicarea producerii de deseuri sau la reducerea formarii lor, inca din faza de productie a bunurilor pana la consum, trecand prin depozitare si distributie.

Evitarea producerii de deseuri este prima etapa importanta in realizarea unui concept integrat de gospodarire a deseurilor.

Conceptul de evitare a formarii deseurilor nu este clar definit si este folosit echivoc.

De cele mai multe ori prin evitarea producerii deseurilor se intelege reducerea cantitatii de deseuri ca urmare a aplicarii unor masuri de valorificare a acestora

Diminuarea cantitatii de deseuri presupune atat evitarea formarii lor in faza de producere a bunurilor, cat si pe cea de valorificare a deseurilor rezultate in urma folosintei bunurilor respective.

Evitarea calitativa are ca scop reducerea poluarii mediului (apa, sol, aer) in toate fazele: productie, comercializare, utilizare, salubizare.

Un exemplu clasic in acest sens il reprezinta substitutia recipientilor de unica folosinta din PVC cu cei din sticla, pentru ca buteliile din PVC la incinerare dau nastere la emisii daunatoare mediului (dioxina).

Valorificarea deseurilor presupune costuri datorate consumului de energie implicat, realizarii colectarii selective, transportului, depozitarii temporare, pretratarii etc si, totodata, poate fi uneori poluanta.

Este evident ca evitarea formarii deseurilor este preferabila valorificarii acestora.

Un exemplu concludent de evitare a formarii deseurilor si de valorificare a acestora este folosirea deseurilor organice pentru producerea de compost in gospodariile individuale.

In acest fel se realizeaza:

1. protejarea resurselor
2. economisirea de energie
3. diminuarea emisiilor de substante toxice
4. depoluarea salubizarii prin diminuarea cantitatii de deseuri si prin reducerea toxicitatii lor

Schimbarea politica si economica din decembrie 1989 a condus la o crestere a consumului si la o restructurare a industriei si comertului.

La ora actuala exista o paleta mai larga de oferte, ambalaje mai scumpe si in cantitate mai mare, ca si multe bunuri cu viata scurta, deci mai multe deseuri.

Ca urmare este necesar sa se acorde o mai mare importanta strategiilor de evitare a formarii deseurilor si implementarii masurilor de stimulare a impiedicarii generarii lor.

Strategiile reprezinta un set de obiective pentru evitarea producerii deseurilor.

Strategiile de evitare a producerii de deseuri si instrumentele administrative care promoveaza evitarea producerii de deseuri:

1. proiectarea si realizarea de produse care sa genereze putine deseuri, sa aiba o viata lunga si sa poata fi reparate usor
2. folosirea de tehnologii performante pentru producerea de bunuri, care genereaza putine deseuri
3. folosirea de materiale rezistente pentru producerea de bunuri
4. folosirea economicoasa si ecologica a materiilor prime in procesul de productie
5. sisteme de ambalaje care produc putine deseuri la impachetarea produselor
6. educarea populatiei in vederea adoptarii constiente a deciziei in alegerea de produse care genereaza putine deseuri, cu o viata lunga si care pot fi reparate usor
7. utilizarea economicoasa a produselor si renuntarea la folosirea anumitor produse
8. utilizarea indelungata, repararea si intretinerae bunurilor
9. utilizarea in comun a unor produse

10. revalorificarea bunurilor folosite

Instrumentele de incurajare a evitarii formarii deseurilor:

prevederile legale

stimulentele economice

cooperarea

relatiile publice

masurile preventive

Folosirea simultana a mai multor instrumente poate sa conduca la atingerea mai usoara a scopurilor concrete.

Componentele principale ale managementului deseurilor pot fi cuprinse intr-o piramida rasturnata:

Prevenire/minimizare generare deseuri

Recuperare/ reciclare

Valorificare

energetica

sau

materiala

Eliminare

judetul Suceava

Scurta prezentare a judetului

Judetul Suceava face parte din Regiunea de Dezvoltare 1 Nord-Est (constituita in baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania), care cuprinde de asemenea judetele Botosani, Iasi, Neamt, Bacau si Vaslui. Din punct de vedere al suprafetei si numarului de locuitori, Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare din Romania, avand o suprafata de 36.850 km².

Suprafata judetului Suceava este de 8.553,5 km², reprezetand 3,6% din teritoriul tarii. Suceava este al doilea judet din tara ca intindere.

Cadrul natural al judetului este dominat de elemente bioclimatice central si nord-est europene, ce creeaza o armonie peisagistica inedita. Coordonatele geografice ale judetului sunt: 24˚57 -26˚40' longitudine estica si 47˚4'55" - 47˚57'31" longitudine nordica.

Judetul Suceava are urmatoarele vecinatati:

N - Ucraina;

E - Judetul Botosani;

S - Judetul Neamt, Judetul Harghita, Judetul Mures;

V - Judetul Bistrita Nasaud, Judetul Baia Mare.

Judetul Suceava este localizat integral in bazinul hidrografic al raului Siret.

Suprapunandu-se partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei, teritoriul judetului Suceava cuprinde doua unitati de relief: zona de munte, alcatuita din masivele Suhard, Caliman Giumalau si Rarau, gruparea muntoasa Pietrosu Bistritei - Grintiesu Brostenilor si Muntii Stanisoarei, si zona de podis.

Din punct de vedere administrativ judetul Suceava cuprinde 114 unitati administrative, din care: 5 municipii (Suceava, Falticeni, Radauti, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei), 11 orase (Gura Humorului, Siret, Solca, Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milisauti, Salcea, Vicovu de Sus) si 98 comune.

Populatia judetului Suceava numara in anul 2003, 705.555 locuitori, cu o densitate medie de 82,49 loc/km² .

Regiunea este caracterizata printr-o imbinare armonioasa intre toate formele de relief:

36% din teritoriu este acoperit cu munti;

24% relief subcarpatic;

40% podis.

Unitatea montana din judetul Suceava cuprinde masive montane aferente Carpatilor Orientali reprezentati prin:

Muntii Suhard - partial Calimani;

Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecanis, Obcina Feredeu, Obcina Mare);

Muntii Bistritei (Muntele Rarau, Muntele Giumalau, Muntele Barnaru, Muntele Budacu);

Muntii Stanisoarei (doar muntele Sutra).

Zonele de podis si dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin podisul Sucevei si subcarpatii Neamtului, cu altitudini cuprinse intre 300-500 m. Regiunea de podis este mai coborata in medie cu 200 m fata de cele mai estice si mai joase culmi muntoase, fiind alcatuita din platouri structurale, versanti cu micro-relief de alunecare, vai asimetrice, depresiuni si culoare morfologice.

Cele mai importante subunitati de relief din cadrul judetului sunt:

dealurile piemontane Marginea-Ciungi;

depresiunea Radauti;

podisul Suceava, care se imparte in podisul Falticeni si podisul Dragomirna;

depresiunea Liteni;

campia piemontana Baia;

culoarul Vaii Siretului.

Cea mai inalta, dar si cea mai fragmentata subunitate de relief, o constituie dealurile piemontane Marginea - Ciungi, in timp ce culoarul Vaii Siretului, Campia piemontana Baia

(situata in lungul vaii extramontane a Moldovei), depresiunea Radauti reprezinta zone cu relief neted, uneori terasat si cu altitudini mai coborate.

Suprafetele cele mai joase sunt reprezentate de catre luncile si terasele joase de-a lungul raurilor, caracteristica principal fiind nivelul relativ ridicat al apei freatice, dand nastere astfel la zone cu exces de umiditate.

Arhitectura teritoriului judetului are drept caracteristica de baza succesiunea de la vest la est a patru zone structural dispuse dupa cum urmeaza: zona vulcanica, zona cristalino-mezozoica, zona flisului si zona de platforma. Primele trei zone alcatuiesc regiunea muntoasa, iar ultima formeaza unitatea de podis.

In alcatuirea zonei cristalino-mezozoica intra sisturi cristaline bine metamorfozate. Zona flisului, ocupata in mare parte din Obcinile Bucovinei este alcatuita din pachete puternic cutate de gresii, marne, argile, conglomerate, sisturi. Zona de platforma, situata in partea de est a judetului este formata din state cvasiorizontale, la alcatuirea carora participa roci in general moi, cum sunt: gresii, nisipuri, pietrisuri, argile si depozite loessoide

Solurile de pe teritoriul judetului Suceava cunosc o gama variata de tipuri, datorita complexitatii conditiilor naturale, ca factori pedogenetici.

La altitudinile cele mai mari, solul este slab evoluat, cuprinzand mult material scheletic. Solurile brune si brun-acide cu un orizont de humus de grosimi mici acopera aproape in intregime zona muntilor flisului. Pe suprafetele calcaroase de pe masivul Rarau, precum si insular in lungul Obcinei Mestecanisului, se intalnesc rendzine cu un orizont bogat in humus.

In regiunile de podis, cu altitudini de 550 - 600 m, predomina solurile podzolice brune.

Solurile cenusii, cu un orizont gros de humus, ocupa areale importante pe interfluviul Suceava - Siret si in Podisul Falticenilor.

Tot pe terasele superioare ale Sucevei se gasesc soluri cenusii de padure, cu o fertilitate mai scazuta, iar in lunca Sucevei exista soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietris si nisip, utilizate, in parte, pentru cultura legumelor si a cartofului.

Suprafetele structurale slab inclinate de la NV spre SE de municipiul Suceava, precum si Depresiunea Liteni, cunosc o dezvoltare importanta a solurilor cernoziomoide.

Caracteristicile solurilor extramontane favorizeaza indeosebi cultura cartofului, cerealelor paioase, plantelor tehnice, porumb, etc.

Evolutia populatiei

Unul din factorii relevanti care influenteaza cantitatea totala generata de deseuri municipale este evolutia demografica.

Singurul document public disponibil cu privire la prognoza populatiei in judetul Suceava, pentru intervalul de planificare (2005 - 2013) este Raportul final pentru Regiunea Nord-Est elaborat de Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale in cadrul proiectului "Provision of the development of regional labour market studies for estimation 2013 TVET supply accoding to demand Technical and vocational education and Training ID no. RO2002/000-586.01.02.02.01-2". Conform acestui document, in intervalul de timp mai sus amintit, se estimeaza o scadere medie a populatiei cu cca. 1%.

Trebuie facuta precizarea ca prognoza efectuata aici nu poate tine cont de migratia populatiei din zona rurala in zona urbana precum si de eventuala transformare (in intervalul 2007 - 2013) a unor localitati rurale in orase.

Tabel nr. 4-1 Prognoza populatiei in judetul Suceava pentru perioada 2005 - 2013

Estimarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate s-a realizat pe medii (urban si rural), pe baza datelor privind situatia existenta din anul 2005 si tinand seama de obiectivele si tintele care trebuie atinse in anul 2009, conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor. Art. 3 alin. (7) prevede ca spatiile de depozitare a deseurilor din zona rurala trebuie sa fie reabilitate pana la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere. Acest fapt inseamna implicit ca in zona rurala la acea data trebuie sa existe un sistem de colectare a deseurilor, prin care sa se asigure transportul catre statiile de transfer sau depozitele autorizate cele mai apropiate.

Tinand cont de aceasta, de prevederile Metodologiei privind elaborarea Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor, de recomandarile MMDD si ANPM si de situasia existenta la nivelul judetului in anul 2005, in cadrul PGJD Suceava s-a propus ca tintele referitoare la gradul de acoperire cu servicii de salubritate in anul 2009 sa fie de 90% in mediul rural, urmand ca in anul 2013 sa se asigure un grad de acoperire cu servicii de 100% la nivelul intregului judet.

Estimarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate

Evolutia indicelui de generare a deseurilor menajere

6 Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Tip deseu	Cantitate de deseuri (tone)
Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii), din care:
Deseuri menajere (colectate in amestec de la populatie)
Urban
Rural
Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii (colectate in amestec si separat)
Deseuri din gradini si parcuri
Deseuri din piete
Deseuri stradale
Deseuri menajere generate si necolectate
Urban
Rural

Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje

Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje pe tip de material

Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje din industrie, comert si institutii

Tinte de reciclare/valorificare privind deseurile de ambalaje

In prezent, la nivelul judetului Suceava deseurile periculoase, ca parte din deseurile menajere si deseuri asimilabile deseurilor menajere, nu sunt colectate separat. Aceste deseuri pot ingreuna procesul de descompunere in depozitele de deseuri, precum si tratarea levigatului si, in final, pot polua apa freatica

PREZENTAREA MUNICIPIULUI RADAUTI

Harta orasului Radauti

Municipiul Radauti este situat la o altitudine cuprinsa intre 360 si 380 m. fata de nivelul marii, coordonatele sale geografice sunt 45 35' longitudine estica si 47 51' latitudine sudica, in centrul depresiunii cu acelasi nume.

Prin pozitia sa la limita dintre Obcina Mare si Podisul Sucevei aceasta este o depresiune de contact. Netezimea ei este data de traseele intinse ale Sucevei si ale afluentilor principali, trasee usor bombate pe alocuri din cauza unor vaste conuri de dejectie.

Vatra orasului Radauti se afla in unghiul de confluenta al Sucevei cu Sucevita si se suprapune pe terasa acesteia din urma, cat si pe conul de dejectie al Pozenului, afluent al Sucevei. Relieful usor ondulat care apare in nordul orasului se datoreaza prezentei grindurilor si a micilor depresiuni dintre ele, care in trecut erau ocupate de helestee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrisuri, nisipuri si argile - roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale. Netezimea reliefului din zona Radautiului contrasteaza izbitor cu abruptul din vestul depresiunii.

Municipiul Radauti se afla la o intretaiere de drumuri care ii asigura accesul lesnicios cu localitatile din cadrul depresiunii cu acelasi nume, cat si catre altele din afara.

Din oras pornesc radial sase drumuri. Astfel, spre Siret (19 Km), DN 17A asigura o legatura apropiata cu DN 2, respectiv cu E 85, care porneste de la Marea Baltica spre Peninsula Balcanica; deci municipiul Radauti este la o mica distanta de un traseu rutier international. Acelasi drum (DN 17A), spre vest, peste Obcine, ajunge la Cimpulung Moldovenesc (75 Km), unde se intalneste cu DN 17, respectiv E571 (care leaga Europa Centrala de nordul Moldovei), deci un alt drum de importanta internationala. Legatura cu Putna este asigurata printr-un drum modernizat de 32 Km; in directie opusa, acelasi drum continua pana la Suceava (36 Km). Al cincilea drum porneste spre Fratauti, asigurand mai departe legatura cu comunele din bazinul superior al Sucevei. Accesul spre manastirile Arbore (15 Km) si Solca (19 Km) se realizeaza printr-un drum ce trece prin Volovat (5 Km). Totodata, Radautiul se afla la numai 9 Km de calea ferata internationala Bucuresti - Varsovia (punct de frontiera Vicsani), deoarece de la Doresti se desprinde o linie ce trece prin oras si se continua spre Putna, pe valea superioara a raului Suceava, pana la Nisipiu. in fine, distanta mica fata de Suceava ii asigura si legatura cu o poarta aeriana, prin aeroportul Salcea (cca. 40 Km).

istoric

Teritoriul de astazi al orasului Radauti, cat si imprejurimile sale, au fost locuite inca din timpurile preistorice. Oamenii au venit la vale de pe dealurile din jur, dupa retragerea apelor si asanarea mlastinilor. Padurile necuprinse ofereau omului preistoric vanat, iar apele, mai ales cele din regiunea Ochiurilor, erau pline de peste. In vadul Sucevitei, langa fostul sat Vlad Vladichii, au fost descoperite primele unelte, primele urme ale locuirii pe aceste meleaguri.

Traditiile locale vorbesc despre voievodul Radomir, de la care si-ar avea numele sau: Radomirovti, prescurtat Radovti, de unde Radauti.

O alta varianta ar fi si aceea dupa care numele Radauti ar veni de la latinul Rothacenum, unde romanii, dupa cucerirea Daciei au intemeiat aici o puternica si organizata colonie sau cea de a treia varianta: Radauti provine de la"satul bucuriei" sau "satul sfatului".

Dupa intemeierea Moldovei, istoria asezarii este marcata de Bogdan care alege, din punct de vedere strategic , ca inima a rezistentei sale, Valea Sucevei, unde se aflau"satele lui Radomir". Din 1359, venind vremuri mai linistite si pentru marele voievod Bogdan, a inceput infrumusetarea capitalei sale Radauti(sediul puterii de stat a fost mai intai la Baia). In locul unei bisericute de lemn, el cladeste Biserica Domneasca(Bogdana) cu prispa mitropolitana in interiorul altarului.

Progresele inregistrate in toate ramurile economiei au creat conditii favorabile si pentru dezvoltarea artei. Au fost durate, in aceasta perioada, monumente trainice, din piatra, care inlocuiau pe cele anterioare, din lemn.

In secolul XIX-lea Radautiul se dezvolta din punct de vedere urbanistic, statutul de oras fiindu-i acordat in 1819 iar din anul 1991 devenind municipiu.

Localitatea este asezata in judetul Suceava, in partea nordica a acestuia, la o distanta de 38 km de orasul Suceava.

Radautiul este al treilea oras ca marime din judet, dupa Suceava si Falticeni. Populatia orasului este de 29.774 locuitori reprezentand 22% din populatia din zona de influenta, restul de 105.226 locuind in mediul rural in comune si sate in numar de 30.

Tinerii sunt singura speranta a mediului inconjurator si deci a noastra, a adultilor. Educarea lor va fi echivalenta cu deschiderea ochilor spre natura si va asigura sanatatea mediului de maine.

Principala problema la nivel local este cea legata de gestionarea deseurilor. Rezolvarea acestei probleme cere mult timp si implicare, rolul care ne convine este acela de a nu-i lasa pe tineri sa considere mediul ce-i inconjoara doar ca pe un decor, de a-i transforma in educatori ai familiilor si in factori de sensibilizare a opiniei publice la nivelul comunitatii locale.

De cele mai multe ori observam ca tinerii nu se implica in ecologizare, ca nu participa la igienizarea propriului loc de munca, ca au retineri in a ridica o hartie aruncata de altii, ca lasa peste tot ambalaje, ca nu pretuiesc munca altora de a le oferi un mediu curat si o ambianta placuta.

Pentru a scapa intr-o mare masura de deseuri, trebuie sa gasim modalitati de colectare a lor. Una din modalitati este:

Compactarea deseurilor menajere prin metoda POWER -PACK

Metoda de compactare POWER-PACK de preluare a deseurilor menajere are ca principiu maruntirea, presarea, infolierea, ambalarea si depozitarea balotilor rezultati. Procesarea deseurilor a rezultat datorita necesitatii micsorarii efectelor negative asupra mediului, in special asupra poluarii apelor de suprafata si subterane, a aerului precum si a oricarui risc pentru sanatatea populatiei, pe intreaga durata de viata a depozitului cat si dupa inchiderea lui.

La alegerea acestei metode au stat urmatoarele motive:

- prin compactare, volumul deseurilor se poate micsora de pana la opt ori;

- selectia deseurilor duce la revalorificarea unei cantitati de deseuri;

- infolierea balotilor rezultati prin presare creeaza o izolatie anaeroba a deseurilor;

- posibilitatea de a transporta si depozita balotii rezultati este usurata;

- exista posibilitatea incinerarii in perspectiva a deseurilor prin instalatii existente;

- exploatarea utilajului se face cu personal redus, micsorand expunerea salariatilor;

- izolarea deseurilor prin compactare duce la scaderea rozatoarelor si insectelor;

- exista posibilitatea valorificarii balotilor rezultati;

- perioada de expunere a deseurilor in contact cu aerul este mult redusa;

- este eliminata antrenarea de catre curentii de aer a deseurilor usoare sau a mirosurilor si substantelor poluante.

In urma procesului tehnologic de selectare pe categorii a deseurilor intrate in statia zonala, la linia tehnologica Power Pack va ajunge numai fractiunea usoara incinerabila a deseurilor, respectiv hartia, canonul foliilor de plastic, deseurile de lemn, ambalajele de carton, si textilele.

Deoarece componenta umeda ce contine pamant, nisip, moloz, deseuri de bucatarie, deseuri de gradina, si altele au fost separate din masa initiala de deseuri in cadrul statici de selectare, rezulta ca fractiunea care ajunge pentru compactare si balotare la linia tehnologica Power Pack este o fractiune relativ uscata. Impachetarea deseurilor se face in urma unui proces de maruntire - faramitare a materialului, urmat de amestecare si in final impachetarea deseurilor care se realizeaza in plasa si in mai multe straturi de folie de plastic cu proprietati speciale (densitate si elasticitate ridicata).

Fig.6.1 .Instalatia PowerPack ,foto realizat de autor

Desi nu se pune problema unor scurgeri de lichide din masa deseurilor ce vor fi procesate, se ridica problema colectarii apelor pluviale atat de pe platforma de descarcare zilnica a deseurilor cat si de pe cea a liniei tehnologice, motiv pentru care aceste platforme vor fi prevazute cu o rigola racordata la canalizarea interioara a staticii. Cele doua paltforme vor fi impermeabilizate prin asfaltare sau betonare.

Prin respectarea tehnologiei de impachetare a deseurilor, diversele substante poluante continute de acestea, nu vor mai fi antrenate de precipitatii si nu se vor infiltra in sol si implicit in panza freatica, impactul asupra factorului de mediu apa fiind astfel practic redus in limitele prevederilor legale.

Fig. 6.2 Vedere de ansamblu a unei instalatii Power Pack,dupa www.powerpack.ro

Sistemul prezentat reprezinta o etapa importanta in rezolvarea imbunatatirii protejarii mediului atat din punct de vedere al protejarii solului, aerului si apei, cat si din punct de vedere al izolarii pe termen lung al deseurilor oprind posibilitatea de a genera boli prin alimentarea rozatoarelor, insectelor si animalelor din zona.

Sistemul are posibilitatea de a fi autorizat ca rampa ecologica si sa functioneze la standarde europene.

Exploatarea utilajelor se face de personal calificat, reducandu-se posibilitatea de aparitie a accidentelor ecologice si consumurile energetice sunt minime.

Utilajul POWER PACK are posibilitatea de a fi utilizat la diferiti parametrii de compactare, ceea ce avantajeaza utilizarea variata a deseurilor.

Expunerea angajatilor la factorii biologici sunt reduse prin folosirea utilajelor moderne cu posibilitatea de izolare fata de mediul ambiant.

Automatizarea instalatiei duce la scaderea numarului angajatilor si marirea randamentului de lucru, ceea ce creaza posibilitatea gestionarii corecte a deseurilor .

Incinerarea ulterioara a deseurilor este posibila prin existenta unor incineratoare de dimensiunile balotilor reducand energia consumata la minim pentru incinerare.

STUDIU DE CAZ INCINERAREA ECOLOGICA A DESEURILOR.

PREZENTAREA INCINERATORULUI ECOLOGIC IE 1000 DE LA RADAUTI(jud. Suceava)

In cadrul managementului deseurilor, incinerarea reprezinta o ultima solutie, dar atunci cand se aplica, ea trebuie sa afecteze cat mai putin mediul inconjurator.

Aceasta idee a stat la baza achizitionarii de catre firma S.C. Superstar Com.S.R.L. Radauti a unui incinerator ecologic care sa rezolve o serie de probleme de mediu cu care se confrunta comunitatea locala. Dupa inchiderea vechilor crematorii din Suceava si Radauti dupa 1990, se punea problema eliminarii deseurilor spitalicesti provenite din unitatile sanitare si veterinare din zona, precum si eliminarea deseurilor alimentare si a cadavrelor animale.

Incepand cu octombrie 2003 s-a pus in functiune incineratorul ecologic de la Radauti IE 1000, realizat de catre S.C. Caloris Group S.A. Bucuresti dintr-o initiativa privata, cu sustinere financiara din fonduri PHARE. Incineratorul este amplasat intr-o cladire parter cu suprafata de 17,3x8,2 m, cu inaltimea de 5,8 m, care dispune de toate dotarile si utilitatile necesare desfasurarii unei activitati de acest gen.

Terenul din fata cladirii este betonat, cuprinzand rampa de descarcare-spalare-dezinfectie, prevazuta cu rigola de evacuare a apelor reziduale in bazinul decantor, racordat la reteaua de canalizare a orasului.

Obiectivul este prevazut cu urmatoarele instalatii: de alimentare cu energie electrica pentru iluminat; de alimentare cu apa necesara spalarii si dezinfectiei; de alimentare cu gaz metan (combustibil folosit).

In ceea ce priveste constructia incineratorului, aceasta este una modulara, detinand urmatoarele componente principale: camera de ardere/combustie primara; camera de ardere secundara/post combustie; tubulatura de conducere si evacuare a gazelor arse-cos de dispersie; instalatie de distributie aer suplimentar; instalatie de alimentare cu gaz metan; instalatie de automatizare a procesului de ardere.

Fig 6.3 Cuptorul in care animalele moarte sunt incinerate

Intregul proces de incinerare se realizeaza pe un sistem de doua camere de combustie. Fiecare camera este echipata cu arzatoare cu gaz metan.

In camera de combustie primara au loc la temperaturi de cca 900 grade C, urmatoarele procese: de transformare a materiei organice combustibile in materie anorganica necombustibila; de sterilizare termica; de neutralizare chimica a diferitelor componente nocive.

In camera de combustie secundara are loc procesul de ardere la temperaturi de cca 1100 grade C a gazelor provenite din combustia primara, avand drept scop eliminarea sau diminuarea continutului de elemente nocive.

Procesul tehnologic de incinerare este monitorizat cu aparat TESTO 350 XL, efectuandu-se masuratori ale emisiilor rezultate in procesul de combustie: O Co CO, NO NO, SO CxHy, H S, emisii care in decursul perioadei de functionare a incineratorului s-au incadrat in normele europene privind protectia mediului.

Incineratorul prezinta anumite caracteristici constructive, functionale si de alta natura, prin intermediul carora este capabil sa produca arderea deseurilor/ reziduurilor cu efecte minime asupra mediului inconjurator. Dintre aceste caracteristici se mentioneaza:

Tabel nr.1 Caracteristici constructive si functionale ale Incineratorului ecologic

CAPACITATE DE INCINERARE PE TIPURI DE DESEURI

Instalatia de incinerare este destinata eliminarii finale a unor categorii de deseuri nepericuloase si periculoase, fara potential de generare de noxe in emisie, si implicit , fara continut de metale nocive in cenusa. Dintre categoriile de deseuri pretabile a fi eliminate fac parte:

- deseurile periculoase rezultate din practica medicala precum si cele rezultate din practica medicala veterinara;

- deseuri infectioase( care au venit in contact cu sange sau alte fluide biologice);

-deseuri anatomo-patologice si elemente anatomice;

- deseuri chimice si farmaceutice, alte deseuri (de exemplu deseuri de frizerie);

Oalta categorie de deseuri care sunt incinerate in cantitati mari sunt deseurile provenite din unitati de prelucrare a carnii (deseuri de abatorizare, resturi de organe, materiale cu risc specific), material patologic rezultat din unitatile sanitar-veterinare, confiscari de produse alimentare care sunt improprii consumului uman.

Aspecte economice ale activitatii de incinerare

O astfel de instalatie, si mai mult decat atat, procesele de incinerare a diferitelor deseuri, genereaza anumite costuri, pe langa cele legate de achizitia propriu-zisa a incineratorului si a intregii aparaturi de masurare, monitorizare aferente, care s-a ridicat la cca. 75000 Euro, exista o serie de cheltuieli curente.

Tabel nr 2 Cheltuieli aferente activitatii de incinerare ecologica

La cheltuielile lunare care au fost prezentate in tabelul anterior se mai adauga o serie de cheltuieli periodice prevazute cum ar fi:

• verificarea anuala a cuptorului de incinerare.
• monitorizarea anuala a emisiilor (zgomot, cenusa, ape uzate, emisii gazoase);
• costuri necesare cursurilor de specializare privind managementul calitatii mediului, securitatea muncii, protectia muncii si PSI;
• cheltuieli ocazionale, cum ar fi eventualele reparatii datorate unor defectiuni;

Folosind Metoda punctului critic(al pragului de rentabilitate) s-a determinat eficienta economica a functionarii incineratorului ecologic IE 1000. S-au avut in vedere tarifele percepute de S.C. Superstar Com. S.R.L. Radauti pentru diferitele tipuri de deseuri incinerate, tarife prezentate in urmatorul tabel:

Pe baza informatiilor obtinute s-a considerat ca instalatia functioneaza 18-20 zile pe luna cu 4 sarje pe zi, incinerand diferite combinatii de deseuri. Calculul a aratat ca instalatia este eficienta, ea reusind sa furnizeze profit firmei, iar in unele perioade din an (de exemplu in anotimpul cald ) solicitarile de incinerare a deseurilor sunt mai mari, ducand la prelungirea perioadei de lucru pana la 25-26 zile pe luna.

ANALIZA SWOT A FIRMEI

Monitorizarea, urmarirea emisiilor de poluanti aer-apa-sol:

Organizatia S.C. SUPERSTAR COM S.R.L. Radauti, constientizeaza faptul ca procesul de incinerare si produsele utilizate in cadrul acestui proces pot genera impacturi importante asupra mediului. Din acest motiv societatea se preocupa in principal de:

- respectarea legislatiei, reglementarilor si a celorlalte cerinte de mediu aplicabile;

- prevenirea poluarii.

-imbunatatirea continua a performantelor de mediu

Pentru atingerea acestor obiective, societatea a implementat si mentine sistemele de management de mediu conform standardelor SR EN ISO 14001: 2005 si SR EN ISO 9001: 2001.

Periodic, se efectueaza o serie de analize asupra emisiilor gazelor de ardere, apelor reziduale si cenusii rezultate in procesul de incinerare, acestea reprezentand masurile aplicate de catre S.C. SUPERSTAR COM S.R.L. in privinta asigurarii protectiei mediului. Cele mai recente sunt analizele efectuate de S.C. GIVAROLI   IMPEX S.R.L. Bucuresti: prelevarile de probe si emisii gazoase s-au facut pe data de 16-17.12. 2007.

Toate rapoartele intocmite cu aceasta ocazie au aratat ca emisiile rezultate din activitatea de incinerare ecologica se incadreaza in limitele prescrise de legislatia de mediu. Totodata, s-a efectuat de catre Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, analiza microbiologica a cenusii rezultate din incinerarea unei cantitati de 525 kg de deseu medical, iar in conformitate cu buletinul de analiza, proba de cenusa rezultata a fost lipsita de germeni microbieni (sterila).

Servicii funerare pentru animalele de companie

Local Dana HUMOREANU (ziarul MONITORUL)

Sucevenii care au animale de companie se confrunta cu o serioasa problema atunci cand cainele, pisica, hamsterul sau canarul care le-a fost prieten o viata isi da obstescul sfarsit.

Cei care stau la casa recurg de obicei la varianta de a-si inmormanta animalul sau pasarea preferata in gradina, dar cei de la bloc sunt nevoiti sa apeleze la tot felul de improvizatii pentru a gasi un loc de odihna pentru pisica sau cainele care le-a inseninat viata.

Pentru astfel de situatii, firma Super Star din Radauti a gasit solutia. Proprietarul firmei, Marcel Rusu, ne-a declarat ca pentru animale de companie ofera servicii "funerare" complete: animalul mort este preluat de una dintre masinile Super Star, este adus la sediul din Radauti si incinerat.

In cazul in care proprietarul animalului doreste sa pastreze cenusa, aceasta ii poate fi data fie intr-o cutie de risc biologic, inchisa ermetic, fie chiar intr-un sicriu mic, daca proprietarul vrea sa o ingroape. Modelul de sicriu este ales impreuna cu proprietarul animalului, in functie de preferintele acestuia.

Pasul urmator pentru inmormantarea civilizata a animalelor de companie este infiintarea unui cimitir in care proprietarii sa ingroape cenusa animalelor lor.

Legislatia europeana nu mai permite inhumarea cadavrelor de animale decat in conditii cu totul si cu totul speciale.

Sucevenii produc circa 16.000 de tone de gunoaie intr-un an

O mare parte dintre deseurile care se produc pe teritoriul judetului Suceava nu sunt procesate in nici un fel si ajung pe terenurile virane, la marginea padurilor sau in albiile raurilor.

Planul National de Gestionare a Deseurilor arata ca in judet, intr-un an, se produc aproximativ 16.000 de tone de deseuri. Dintre acestea, 3-3,5 la suta sunt deseuri periculoase produse de spitale, cabinete medicale, farmacii si alte institutii de acest gen, iar restul sunt deseuri menajere si industriale.

Pentru deseurile menajere exista cunoscutele gropi de gunoi, prezente in aproape toate localitatile, iar pentru celelalte doua categorii se practica incinerarea.

In judet, de aceasta activitate se ocupa firmele Super Star Radauti si Mondeco Suceava, iar

cadavrele de animale ar trebui sa fie ridicate de Protan, firma cu care au fost obligate sa incheie contract in acest sens toate primariile din tara.

Anul trecut, din judet au fost incinerate 46,17 tone de cadavre de animale si 327,431 tone de produse de origine animala confiscate de veterinari, conform inregistrarilor de la Directia Sanitar Veterinara si Siguranta Alimentelor Suceava.

De asemenea, au fost incinerate circa 360 de tone de deseuri periculoase, cele mai multe provenind de la spitalele din Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei, la Mondeco si de la Spitalul de Urgenta Suceava, la Super Star.

Caldura din seringi si pansamente murdare

La incinerare, seringile, pansamentele si resturile de organe rezultate din activitatea chirurgicala, medicamentele expirate etc.,   sunt transformate in caldura.

Proprietarul firmei Mondeco, Filip Rozopol, ne-a declarat ca practic incineratorul este o fabrica.

"Incinerarea se face la 1200 de grade. Eu pot furniza caldura si, la capacitatea totala, putem produce caldura pentru aproximativ 2000 de case", a afirmat Filip Rozopol.

El spune ca in foarte scurt timp o investitie de 3 milioane de euro va fi finalizata la Mondeco si ca este foarte posibil ca primul client care va beneficia de caldura produsa la firma sa sa fie Iulius Mall.

Daca problema deseurilor periculoase este oarecum rezolvata in Suceava, situatia deseurilor industriale arata ca firmele din judet nu se inregistreaza ca producatori de astfel de deseuri.

Pana acum, doar doua firme au facut demersuri in acest sens, doua firme austriece din zona Radauti.

In absenta contractelor cu cele doua incineratoare, nu se poate face nici o apreciere in legatura cu locul in care ajung cele cateva mii de tone de deseuri industriale, de la anvelope pana la uleiuri, vopsele si toate resturile de la fabricile din judet.

Gropile ecologice nu sunt "un nou Calau"

Atat Filip Rozopol, cat si proprietarul firmei Super Star, Marcel Rusu, au explicat ca nici

incineratoarele, nici depozitele ecologice pentru deseurile menajere nu reprezinta o sursa de poluare sau vreun pericol pentru asezarile umane.

Conform lui Rozopol, noile depozite de deseuri, cum va fi si cel care se va construi la Moara, au o tehnologie clara de exploatare si sunt prevazute cu membrane care opresc orice comunicare cu panza freatica sau cu apa de adancime, cu fose de colectare a scurgerilor, statie de epurare, colector de ape pluviale din jurul depozitelor etc. Aceste membrane sunt monitorizate permanent, cu senzori care sesizeaza instantaneu o eventuala fisura.

Nici mirosul si "elementele zburatoare" cu care ne-am obisnuit de la actuala halda de gunoi din Suceava nu apar la noile depozite ecologice, si asta pe de o parte datorita sistemului de colectare selectiva, iar pe de alta parte datorita sistemului de colectare a biogazului rezultat din procesul de fermentatie a materiei organice. Din biogaz se poate produce energie electrica cel putin pentru alimentarea depozitului.

CONCLUZII

1. Deseurile costituie o problema de actualitate datorita cresterii continue a volumului acestora, ceea ce duce la aparitia unor probleme deosebite pentru depozitarea lor, dar si faptul ca ele constituie un potential pericol pentru mediu si sanatatea oamenilor.

2. Una din principalele cauze ale poluarii o reprezinta utilizarea produselor de unica folosinta, ce nu mai pot fi reciclate sub o forma sau alta.

3. Trebuie aplicata o colectare preselectata a deseurilor menajere, metoda care se aplica pe scara larga si cu bune rezultate in special pentru hartie, sticla si metale in unele tari avansate din U.E.

4. Deseurile menajere prin depozitarea lor reprezinta o sursa importanta de poluare a scoartei terestere. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelorsubterane cu nitrati si nitriti dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influienteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.

5. Depozitarea deseurilor se face in cea mai mare parte printr-o descarcare directa in gropi cu sare fara acoperire cu materiale inerte. De aceea, in zona depozitelor de gunoaie, aerul este viciat de un miros urat, iar in gunoaiele neacoperite se inmultesc rapid mustele. Sunt destul de frecvente si cazurile de aprindere si ardere a gunoaielor.

6. In viitorul apropiat zonele acceptabile pentru depozitarea deseurilor vor fi greu de identificat, iar amplasarea lor va fi aprobata in urma indeplinirii anumitor criterii geologice si hidrogeologice.

7. Sistemul Power-Pack, reprezinta o metoda de procesare care reduce substantial impactul asupra mediului, dar ea ar trebui sa fie o solutie intermediara pana la depozitarea finala a balotilor. Impactul produs asupra factorului de mediu sol, de depozitarea deseurilor prin procedeul cu impachetare este mult diminuat de impactul produs de depozitarea deseurilor in depozite conventionale.

Bibliografie

1. Apostol Tiberiu Gestiunea si Impactul Deseurilor, Ed.Primtech, Bucuresti, 1998.

2. Idem Gestiunea deseurilor, Bucuresti, Ed.Agir, 2004

3. Burlada Gheorghe Reziduuri Menajere Stradale si Industriale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982.

4. Burlada Gheorghe Economia si Sfidarea naturii, Ed.Economica, Bucuresti, 1992.

5. Brasoveanu Dan Notiuni de Dreptul si Legislatia Mediului, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999.

6. Dumescu Florin Legi si Acte Normative, Ed.Servo-Sat, Arad,1999.

Dragomir Stefan,Vlad Maria Utilaje si instalatii pentru depozitarea ,prelucrarea si valorificarea deseurilor,Galati,2001

8. Ionescu Cristina Depozite de deseuri, Ed.H*G*A*, Bucuresti, 2000.

9. Iosif Mot Protectia Mediului prin Gospodarirea Deseurilor, Ed.Viata Ardeleana, Arad 2003.

10. Iustinian Petrescu Mediul, Cercetare, Protectie, Gestiune, Ed.Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2003.

11. Frostner Ulrich  Integrated Pollution Control, Ed.Springer-Verlau, Berlin, 1998.

12. Frumosu Ladislau  Socul Deseurilor, Ed.Adevarul, Bucuresti, 2000.

13. Manoliu Mihai Ingineria Mediului, Ed. Univ.Politehnice, Bucuresti, 1994.

14. Munteanu Cristina Ingineria Ecologica a Depozitarii de Deseuri, Ed.Paralela 45, Pitesti, 2003.

15. Orlescu Mircea Reciclarea si Depozitarea Deseurilor, Timisoara, 2000.

16. Petre Trofin Colectarea, Prelucrarea si Valorificarea Deseurilor, Bucuresti, 1993.

17. Pietraru Janeta Halde Pentru Depoazitarea Deseurilor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1992.

18. Rosu Gabriela Tratarea si Valorificarea Deseurilor, Ed.Bren, Bucuresti, 2003.

19. Rosu Gabriela Consideratii Privind Deseurile Menajere Urbane si Procedee de Procesare, Ed.Niculescu, Bucuresti, 1999.

20. Rojanschi Vladimir Protectia si Ingineria Mediului, Ed.Economica, Bucuresti, 2002.

21. Sofronie D. Conceptii si Solutii de Depozitare a Deseurilor Menajere, Teza doctorat, Univ.Bucuresti, 1996.

22. Straut Ioan Tratarea, Reciclarea si Depozitarea Deseurilor, Ed.Risoprint, Cluj Napoca, 2001.

23. Stoian Dorin Gestiunea Deseurilor, Ed.Europa Unita, Bucuresti, 2004.

24. Wehry Andrei Reciclarea si Depozitarea Deseurilor, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002.

25. T. Morariu, D. Iacob  Judetul Cluj, Ed.Academiei, Institutul deGeografie, Bucuresti, 1970.

Site-uri web:

1. www.bae.ncsv.edu

www.who.int

3. www.unep.org

www.solnp.undp.org

5. www.harti.ro

6. www.powerpack.ro

7. www.scritube.com