MEDIUL URBAN

1. Asezari urbane

La nivelul judetului Arad obiectivul general este cresterea standardului de viata, dezvoltarea durabila si integrarea judetului Arad in structurile regionale la nivelul Uniunii Europene.

Acest obiectiv general se va putea realiza prin atingerea simultana a urmatoarelor obiective specifice:

stimularea sectoarelor cu potential de crestere si valoare adaugata ridicata,

valorificarea superioara a resurselor umane si asigurarea unui nivel de ocupare adecvat ,

promovarea unei dezvoltari regionale echilibrate si atenuarea disparitatilor teritoriale.

Stimularea sectoarelor cu potential de crestere si valoare adaugata ridicata, este primul obiectiv specific si se realizeaza preponderent prin implementarea a doua prioritati:

Prioritatea 1: Cresterea competitivitatii sectorului productiv si a atractivitatii acestuia pentru investitorii straini, se axeaza pe stimularea dezvoltarii unor sectoare cheie. Sunt incluse aici actiuni menite sa creeze un mediu propice pentru investitii din partea marilor companii, precum si actiuni de sprijinire a dezvoltarii IMM-urilor in aceste sectoare.

Prioritatea 2 Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, energetice si asigurarea protectiei mediului

Valorificarea superioara a resurselor umane si asigurarea unui nivel de ocupare adecvat este obiectivul specific care se realizeaza prin prioritatea 3.

Prioritatea 3: Cresterea gradului de ocupare, dezvoltarea resurselor umane si combaterea excluderii sociale.

Promovarea unei dezvoltari regionale echilibrate si atenuarea disparitatilor teritoriale, tinand cont de faptul ca o concentrare a investitiilor pe prioritatile sectoriale tinde, pe termen mediu, sa exacerbeze, in loc sa reduca disparitatile regionale.

Acest obiectiv derivat se realizeaza prin implementarea a doua prioritati:

Prioritatea 4: Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in agricultura. Aceasta Prioritate va urmari si scaderea dependentei ridicate a zonelor rurale de agricultura, prin sprijinirea diversificarii activitatilor economice in aceste zone.

Prioritatea 5: Participarea echilibrata a tuturor localitatilor la procesul de dezvoltare socio-economica va sprijini o gama larga de initiative regionale sau locale, pentru a caror implementare autoritatile locale vor detine principala responsabilitate. La acestea, se vor adauga actiuni specifice in domeniul dezvoltarii afacerilor si promovarii turismului, unde este necesara completarea actiunilor de anvergura nationala cu actiuni care vizeaza in mod special solutionarea nevoilor locale.

1.1. Amenajarea teritoriala

In limitele judetului, este inscrisa o suprafata de 7.654 km², ceea ce reprezinta 3,2% din teritoriul tarii ca marime, cu peste 457.713 locuitori grupati in 78 de unitati teritoriale si administrative. Reteaua de asezari omenesti, evidentiata in tabelele 1.1.1. si 1.1.2. este formata dintr-un municipiu – Arad, municipiu resedinta de judet, 9 orase si 68 de comune.

Municipiul Arad constituie centrul polarizator al judetului si exercita o puternica influenta economica, culturala in teritoriu.

Situarea orasului Arad intr-o zona de campie, in apropierea iesirii Muresului din culoarul Deva – Lipova, la intersectia unor importante artere de circulatie, a constituit un factor favorizant al dezvoltarii economice si urbane si la constituirea sa ca un important centru polarizator de atractie zonala si regionala.

Tabelul 1.1.1.

Reteaua de localitati

Tabelul 1.1.2.

Caracterizarea oraselor

din punctul de vedere a suprafetei si numarului de locuitori

In decursul timpului, o serie de domenii si obiective si-au pus si isi pun amprenta asupra dezvoltarii economice a judetului fapt ce demonstreaza ca judetul Arad dispune de un real potential de afirmare.

Acest lucru se evidentiaza prin dezvoltarea obiectivelor comerciale prezentate in tabelul 1.1.3.

Tabelul 1.1.3.

Dezvoltarea obiectivelor comerciale in anul 2008

In cursul anului 2008, in municipiul Arad s-au deschis o serie de supermarket-uri, cum ar fi: Carrefour, Bricostore, Real, in zona periferica a orasului, care asigura aprovizionarea populatiei cu o paleta larga de produse alimentare, electrocasnice, imbracaminte, incaltaminte, mobilier, etc.

De asemenea si in cartierele mari s-au dat in folosinta o serie de spatii comerciale si industriale, pe fosta platforma a fabricii de textile UTA, in cartierul Aurel Vlaicu.

Mentionam ca in anul 2008, in municipiul Arad, prin demolarea unor obiective industriale mari cum ar fi: SC IMAR, SC Sabina, ateliere ale statiei CFR Arad s-au pus bazele si s-au initializat actiuni pentru construirea unor noi spatii comerciale.

1.1.1. Procesul de urbanizare

Urbanizarea judetului Arad a fost, este si va fi un proces deseori asociat cu industrializarea, modernizarea si dezvoltarea pe parcursul diferitelor etape de evolutie.

Prezenta locuirii in acest judet este atestata inca din paleolitic. Numeroase descoperiri arheologice au pus in evidenta si atesta continuitatea locuirii in aceasta zona. Sunt bine reprezentate neoliticul, epoca bronzului si cea a fierului, perioada civilizatiei dacice si daco-romane, precum si evul mediu.

In secolul X, in fata pericolului maghiar populatia romaneasca din zona Aradului, subordonata politic voievodatului condus de Glad, a ridicat fortareata de pamant de la Vladimirescu, care a fost apoi distrusa de maghiari. Ulterior fortificatia este refacuta la ordinele voievodului Ahtum, dar in 1028 este distrusa de o noua expeditie maghiara. In aceasta perioada, paralel cu cresterea numarului asezarilor – forme incipiente ale viitoarelor centre urbane, se constata si o crestere numerica a populatiei. De altfel toate versiunile ,,Legendei mari a Sfantului Gerard’’, referindu-se la perioada dinainte de 1030, arata ca s-au construit biserici in ,,orase si sate’’, amintindu-se si de progresele inregistrate pe plan economic si de importantele transformari petrecute pe plan social.

Prima atestare a toponimului Orod dateaza din anii 1080-1090. Incepand cu secolul XV apare in documente ca civitas sau oppidum. In anul 1389 este atestat documentar orasul Lipova, apoi in 1426 primeste atributul de civitas, pentru ca in 1529 sa devina oras liber, regalian si cetate de scaun.

Distrugerea fortificatiilor de la Orod de catre otomani a avut drept consecinta crearea de noi cetati otomane pe Mures, la Ceala si Arad (pe locul fabricii ,,Teba’’ din municipiul Arad). Ca urmare a ocupatiei otomane apar trei sandgeacuri Arad, Ineu si Lipova, in care dezvoltarea economico-sociala cunoaste un declin economic datorita regimului militar impus de turci si a frecventelor razboaie cu imperialii.

Inceputurile orasului Arad trebuie cautate in secolele XVI-XVII in perioada ocupatiei turcesti, cand pe teritoriul actualei fabrici ,,Teba’’ se va dezvolta viitorul oras Arad (1551-1687). Pe langa un important centru strategic, orasul devine si un important centru de schimb comercial, cu administratie proprie.

In anul 1599 aceste teritorii intra sub autoritatea principelui Mihai Viteazul, care in 1616 se vede nevoit sa cedeze zona Lipovei si Aradului pasei de la Timisoara. Ineul, in schimb , devine un centru mestesugaresc, comercial si cultural infloritor, depasind in amploare orasul si cetatea Lipovei. Cei 15 ani de lupte nu au adus dupa sine o pustiire demografica cum s-a sustinut in vechile monografii istorice locale de dinainte de primul razboi mondial.

In 1687 Aradul intra sub dominatia Imperiului Habsburgic si cunoaste un avant politic, economic si demografic.

In 1733 comitatul Aradului este unificat cu cel al Zarandului.

Intre 1763 -1783, se construieste in bucla Muresului, in afara perimetrului urban noua cetate a Aradului (existenta si azi). Aflat la intretaierea unor importante drumuri comerciale, Aradul devine cea mai dezvoltata urbe a zonei. Renumitul targ de cereale si vite, existenta a numerosi mestesugari si avantul demografic vor face ca in anul 1765, in centrul asezarii sa se contureze viitorul Bulevard.

Anul 1818 pentru Lipova va marca dezvoltarea Bailor Lipova si aparitia la 1860 a tramvaiului cu cai care va asigura transportul pana la aceste bai.

In anul 1834 Aradul dupa ce a fost declarat oras liber regesc, creste spatiul cladit al orasului cuprinzand, pe langa vechiul nucleu din secolul al XVII-lea, actuala zona Centrala si cartierele Parneava, Sega si Muresel.

Legislatia reformatoare de dupa 1850 a incurajat si pe teritoriul comitatului Arad, dezvoltarea manufacturilor.

Dezvoltarea burgheziei mestesugaresti a alimentat proletariatul de fabrica, mai ales intre anii 1860-1870, cand teritoriul judetului Arad era orientat spre productia de marfa cerealiera si industriala devenind unul din cele mai bogate judete din spatiul est european. Si piata sa externa era intinsa din Egipt pana la Marea Nordului, avand o retea de linie ferata dezvoltata incepand cu 1859. In 1870 Aradul era cel mai mare oras din Transilvania ca numar de locuitori (avand la acea data 32000 de locuitori).

Intre 1870 -1914 se construiesc edificii impunatoare, institutii si cladiri destinate unor intreprinderi, se pun bazele actualelor diguri, incepe pietruirea strazilor.

Paralel cu dezvoltarea economica se inregistreaza progrese in cresterea numerica a populatiei . De la 255955 locuitori cat reprezenta totalul populatiei civile in 1851(din care 22338 in orasul Arad), se ajunge la 304713 locuitori in 1870 (32725 in oras), 343597 in 1900 (42052 in oras) si 411913 locuitori in 1910 (60969 in oras).

Dupa 1900, Lipova devine un important centru de dezvoltare economic: bresle si mestesugari, tramvai cu carburanti – care ulterior devine electric, iluminare cu lampi de petrol – ulterior se introduce curent electric, diverse cladiri construite cu diverse functiuni (primarie, spital, liceu, etc.).

In perioada interbelica: se extinde orasul Arad, prin includerea satului Micalaca si inglobarea ca suburbii a urmatoarelor perimetre construite: Gradiste, Poltura si Bujac; se dezvolta cartierele Micalaca Noua, Subcetate si Gai (1930-1940); se extinde reteaua de apa si sistemul de canalizare; numarul intreprinderilor mari creste de la 38 la 142; se deschid numeroase scoli. Vechea si impunatoarea strada principala devine bulevard si cea mai importanta zona comerciala. Aici sunt grupate marile edificii publice (construite, in general, la sfarsitul secolului al XIX-lea): Teatrul, cladirea Primariei, Banca Nationala, palatul Cenad, palatul C.F.R., biserici, hoteluri. Pe langa functia de artera principala, bulevardul are si rolul de promenada (Corso).

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Aradul se dezvolta ca un centru industrial, in care se contureaza marile platforme industriale si iau fiinta intreprinderile republicane, cu mii de locuri de munca. Acest fapt determina atragerea populatiei din mediul rural, fie de pe teritoriul judetului Arad, fie din alte judete ale tarii.

Ca urmare a cresterii numarului de locuitori, apar noile cartiere de blocuri si zone de locuit: Aurel Vlaicu, Calea Romanilor, Micalaca, Faleza Sud si Banu Maracine. De asemenea se construiesc numeroase cladiri publice: cinematograful ,,Dacia’’, hotelurile ,,Continental’’ si ,,Parc’’, Casa de Cultura, Sala Polivalenta, Spitalul Judetean, Strandurile.

Dupa 1948, odata cu nationalizarea si pana in anul 1989, judetul Aradul se confrunta cu o economie controlata si planificata in totalitate de stat. Numai in perioada 1965-1977 populatia din industrie a crescut cu 27.300 de persoane, respectiv cu 47,9%, iar in constructii cu 3.700 persoane (37,45).

Conform recensamantului din 1977 rezulta ca un numar de 259.342 persoane (50,6%) locuiau in mediul urban in timp ce 252985 persoane (49,4%) in mediul rural. Proportia populatiei urbane se situeaza peste media pe tara (47,5%), judetul Arad ocupand locul 9 dupa gradul de urbanizare. La cresterea ponderii populatiei urbane o contributie esentiala a avut-o sporirea populatiei municipiului Arad, pe de o parte, si declararea in 1968 a noilor centre urbane: Pancota, Curtici, Nadlac, Sebis, Chisineu Cris, Ineu; pe de alta parte, precum si evolutia unui numar tot mai mare de localitati rurale care acumuleaza, treptat, caracteristici economice, social culturale si edilitare apropiate de cele ale oraselor.

Din 1990 judetul cunoaste o dezvoltare economica si sociala benefica, ce face din Arad un important centru economic, cultural si universitar. Este anul in care Aradul inregistreaza un sold migratoriu pozitiv de 26,6 ‰, datorita unei explozii migrationale care s-a manifestat la nivel national.

Ulterior populatia din mediul urban va creste deoarece in anul 2003 este declarat oras Santana, iar in 2004 Pecica.

In municipiul Arad este concentrata cca. 66% din populatia urbana (36,8% din populatia totala), restul retelei urbane fiind constituita din asezari mici (cu o medie sub 9000 de locuitori).

Pe perioada 2000-2006 populatia in mediul urban a avut diferite fluctuatii, ajungand in final de la 245527 in 2000 la 254425 in 2006, unul din motivele principale fiind migratia populatiei inspre si dinspre judet.

Conform acestor date la nivelul judetului se poate vorbi de un nivel mediu de urbanizare.

Populatia municipiului si oraselor, din judetul Arad, la nivelul anului 2008, este redata in tabelul 1.1.1.1.

Tabelul

Populatia stabila a municipiului, oraselor si comunelor din judetul Arad

Urbanizarea este exprimata prin raportul dintre numarul de locuitori din mediul urban si populatia totala a judetului si este reprezentata in tabelul 1.1.1.2. si figura 1.1.1.1.

Tabelul 1.1.1.2.

Urbanizare

Fig. 1.1.1.1.

1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidentiale

In municipiul Arad au fost aprobate in anul 2008, 10 Planuri Urbanistice Zonale si 7 Planuri Urbanistice de Detaliu privind construirea blocurilor de locuinte, spatii comerciale si birouri.

In orasul Ineu s-a creat o noua zona rezidentiala in suprafata de 23 ha, s-au construit 4 blocuri ANL, s-au distribuit 38 de locuri de casa in baza Legii 15/2003 si s-au vandut 70 de locuri de casa.

In anul 2008 in orasul Santana s-a extins reteaua de apa cu 4 km si s-a pietruit 20 km de drum.

1.1.3. Concentrarile urbane

Concentrarile urbane sunt reprezentate de cele 9 orase si de municipiul Arad.

municipiul Arad

Municipiul Arad – 167.238 locuitori – situat pe malul de nord al raului Mures este un important nod de cai rutiere si de cale ferata. Legatura cu celelalte localitati ale judetului se realizeaza prin drumuri nationale (DN7, DN79 si DN69), drumuri judetene (DJ790C Arad - Iratosu, DJ790B Arad - Curtici, DJ709 Arad - Siria, DJ682 Arad - Zabrani si DJ682 Arad - Zadareni) si pe cale ferata (Nadlac - Deva, Arad - Curtici, Arad - Brad, Arad - Oradea, Arad - Timisoara si Arad - Secusigiu). Aradul reprezinta un centru urban major, cu influenta asupra unui teritoriu extins din partea vestica a tarii, care, prin functiile sale economice si rolul sau teritorial, se afla la nivelul centrelor medii ale tarii. Zonele functionale cu destinatie industriala au crescut vertiginos in ultimii 2 ani, ca urmare a darii in functiune a Zonei industriale de Nord – Vest (35 unitati industriale se afla deja in prezent in stare de functiune, altele sunt in curs de constructie), a infiintarii zonei industriale micalaca est, precum si a Zonei libere curtici – aeroportul arad.

Orasul Chisineu Cris

Orasul Chisineu Cris – 8.400 locuitori – se situeaza in Campia Crisurilor, de o parte si de alta a Crisului Alb, pe drumul national – DN79 si calea ferata Oradea – Arad – Timisoara. Orasul se afla la o distanta de 42 km de municipiul Arad si la 25 km de PCTF Varsand. Pe raza teritoriala a orasului se afla si localitatea Nadab. In prezent se constata o dinamica accentuata a functiei industriale, ca urmare a constituirii si punerii in functiune a zonei industriale de pe platforma Nadab, cu implicatii directe asupra cresterii numarului de locuri de munca si a nivelului de trai al locuitorilor.

Orasul Curtici

Orasul Curtici – 8.040 locuitori – se afla la 17 km nord de municipiul Arad si este punct de trecere a frontierei spre Ungaria, pe linia principala de cale ferata intre Bucuresti - Budapesta - Paris. Localitatea se afla pe drumul judetean DJ 709B (Arad - Macea). In administrarea teritoriala a orasului Curtici se afla si localitatea Dorobanti, care intre timp a devenit comuna de sine statatoare. Societatile Comerciale de pe raza orasului Curtici asigura intreaga gama de servicii catre populatie si turisti. In orasul Curtici, in ultimii ani s-au infiintat numeroase firme, orientate spre industria de prelucrare a lemnului, industria textila, cresterea animalelor, comert si transport de marfa. In anul 1999, pe o suprafata de 75 ha, s-a infiintat Zona Libera Curtici - Arad, ceea ce a determinat cresterea numarului locurilor de munca, a nivelului de trai si a gradului de scolarizare a locuitorilor zonei.

Orasul Ineu

Orasul Ineu – 9.999 locuitori – este un vechi centru urban al judetului. Se situeaza in Campia Zarandului, pe cursul mijlociu al raului Crisul Alb, la o altitudine medie de 110 m si la 56 km de resedinta judetului. Orasul se afla la intersectia Drumului National DN 79A (Varsand - Deva), cu Drumul Judetean DJ 792 (Ineu - Nadab) si pe linia ferata   Arad - Brad. Pe raza teritoriala a orasului Ineu se afla localitatea Mocrea. Functia industriala a orasului este data de intreprinderi de interes local, cat si de intreprinderi construite de firme straine, care au adus un plus major de locuri de munca in zona. Functia agricola si viticola are o pondere importanta in economia orasului. Cele mai importante sectoare economice ale orasului sunt: industria (industria lemnului, industria alimentara, industria textila) si agricultura (cultura cerealelor, cresterea animalelor, iscicultura).

Orasul Lipova

Orasul Lipova – 11.392 locuitori, (fiind al patrulea oras ca marime din judet, dupa municipiul Arad, Pecica si Santana)– este asezat pe terasele joase ale Muresului la iesirea acestuia din defileul Soimos. Este situat de o parte si de alta a raului Mures, la 32 km de municipiul Arad. Orasul se afla pe Drumul National DN7 (Nadlac - Arad - Deva) si tronsonul feroviar Arad - Bucuresti. Istoria orasului este legata de cetatea Lipovei si fortareata Soimos, a caror urme se mai pastreaza si astazi. . Resursele naturale: apa minerala ii confera si o functie balneoclimaterica. Cele mai importante sectoare economice ale orasului sunt: industria (industria alimentara, industria prelucrarii lemnului, industria constructiilor de masini si industria textila) si agricultura (cultura cerealelor, pomicultura, viticultura, cresterea animalelor).

Orasul Nadlac

Orasul Nadlac – 8.154 locuitori – este o asezare urbana dezvoltata pe fondul unei asezari rurale agricole de campie. Se situeaza in vestul judetului Arad, pe malul drept al raului Mures, acolo unde acesta atinge granita cu Ungaria, legatura cu acesta   realizandu-se prin Drumul European E68 (Bucuresti – Arad - Nadlac – Budapesta) si prin calea ferata. Localitatea se gaseste la 47 km vest de municipiul Arad. In anul 1968 localitatea redevine oras si tot in acelasi an este deschis si Punctul de Trecere Frontiera - PCTF NADLAC. Cele mai importante sectoare economice ale orasului sunt: agricultura (cultura cerealelor, cresterea animalelor) si industria (industria prelucrarii lemnului si a canepii).

Orasul Pecica

Orasul Pecica – 13.011 locuitori – este o localitate multietnica, de campie, situata pe Mures la 25 de km de municipiul Arad, pe Drumul National DN7 (Nadlac - Arad). Localitatea a fost renumita prin breslele care functionau inca din anul 1816: breasla fierarilor, a tesatorilor, a cizmarilor, a croitorilor. Astazi, din vechile mestesuguri traditionale a ramas un atelier de fierarie, unul de mic mobilier si doua ateliere de impletit rachita. Intre ramurile industriale prezente in localitate predomina industria usoara, in special cea de incaltaminte, pielarie si confectii. Configuratia geografica a localitatii este propice tuturor sectoarelor agricole cu accent pe productia vegetala (culturi de cereale, plante tehnice – floarea soarelui,canepa, soia, legume si zarzavaturi) si cresterea animalelor.

Orasul Pancota

Orasul Pancota – 8.221 locuitori – se situeaza in partea centrala a judetului, la   36 km de municipiul Arad, la intersectia Drumurilor Judetene DJ 792C si DJ 709. In administrarea teritoriala a orasului Pancota se afla si satul Maderat, situat la 2 km sud-est de acesta. Localitatea s-a dezvoltat in timp prin preocuparea locuitorilor pentru cultivarea pamantului si cresterea animalelor, devenind pe urma un important targ pentru toate localitatile din jur. La inceputul secolului XX s-a deschis o fabrica de mobila, una de caramida si alta de piele. Acest fapt a dus la raspandirea in zona a mestesugurilor in domeniul pielariei, tamplariei, zidariei si croitoriei.

Orasul Santana

Orasul Santana – 13.130 locuitori – este situat in zona de N -V a judetului Arad, in campia Tisei. Este o localitate de ses, cu relief plat si usor denivelat. In anul 2003, comuna Santana devine oras, la 01.ian.2007. In Santana exista agenti economici cu capital privat si care isi desfasoara activitatea in mai multe domenii: cabluri electrice pentru autoturisme, prelucrarea lemnului, prelucrarea laptelui, confectii textile si incaltaminte, cultura cerealelor si legumelor, cresterea animalelor.

Orasul Sebis

Orasul Sebis – 6.327 locuitori – se situeaza in partea de nord a judetului Arad, in Depresiunea Zarandului, lunca mijlocie a Crisului Alb, la aproximativ 80 km de municipiul Arad, la intersectia Drumurilor Judetene DJ 792B (Barsa - Moneasa) si DJ 793 (Sebis - Sintea Mare). Orasul Sebis constituie principala poarta de intrare in Muntii Apuseni, din judetul Arad. Din punct de vedere teritorial-administrativ, orasul mai are in componenta trei sate: Donceni (situat in partea de nord-est la 5km de oras pe soseaua Sebis - Moneasa), Prunisor (situat in partea de nord-est la 5 km de oras pe soseaua Sebis - Beliu) si Salajeni (situat in partea de est la o distanta de 4km de oras). Orasul Sebis are rol important din punct de vedere al exploatarii si industrializarii lemnului si a prelucrari pieilor. Potentialul economic al orasului a cunoscut in ultimii ani o crestere constanta, consecinta a cresterii rolului polarizator al orasului, in cadrul retelei de localitati a judetului.

In tabelul sunt centralizate datele specifice asezarilor urbane

Tabelul 1.1.3.1.

Concentrarile urbane

Se preconizeaza ca prin revigorarea zonelor urbane caracterizate in prezent de activitate economica moderata, se va asigura, pe termen mediu si lung, contextul economic necesar intreprinderilor sa investeasca, sa se dezvolte si sa creeze locuri de munca si in orasele mici.

1.1.4. Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

Spatiile verzi sunt o importanta componenta a organismului urban si reprezinta suprafetele de teren cu vegetatie in general amenajata, la care se asociaza o serie de constructii specifice pentru satisfacerea functiilor sociale, culturale, estetice si igienico-sanitare.

In tabelul 1.1.4.1. si figura 1.1.4.1 este prezentata o situatie a spatiilor verzi si a zonelor de agrement la nivelul judetului Arad.

Dezvoltarea orasului in ultimii ani s-a facut fara a realiza noi spatii verzi semnificative.

Spatiile verzi din cuprinsul unitatilor de locuit, respectiv ansamblurile de blocuri si locuinte, sunt amenajate si intretinute de catre asociatiile de locatari cu plantatii de arbori, arbusti, flori si gazon. Aceste spatii verzi amenajate imbunatatesc microclimatul local prin umbrire, absorbind zgomotul, praful si noxele. Ca si exemplu pot fi date cartierele mai vechi de blocuri: Aurel Vlaicu si Micalaca III. Din pacate se remarca faptul ca in zona ansamblurilor construite recent spatiul verde amenajat este mai redus (de ex. cartierul Alfa).

Repartitia spatiilor verzi nu este echilibrata si uniforma pe intreaga suprafata a municipiului Arad.

Cauza lipsei de spatii verzi din unele zone ale municipiului se datoreaza si teritoriului urban deosebit de aglomerat (constructii de locuinte, garaje, chioscuri si alte constructii provizorii).

Tabelul

Situatia spatiilor verzi la nivelul judetului Arad in anul 2008

Fig.

Indicatorul de dezvoltare durabila, prezentat in tabelul 1.1.4.2 si figura. 1.1.4.2., spatii verzi in mediul urban, reprezinta raportul dintre suprafata spatiilor verzi si suprafata totala a mediului urban.

Tabelul

Spatii verzi in mediul urban la nivelul judetului Arad in anul 2008

Fig.

2. Zgomot

Zgomotul urban este produs in special de circulatia autovehiculelor mici si mari, a tramvaielor si in anumite zone este produs de traficul feroviar, o sursa atipica de zgomot pentru orasul Arad, avand in vedere ca un cartier al Aradului este traversat de linia ferata Arad-Timisoara. In prezent nu sunt montate panouri antifonice de-a lungul caii ferate.

Exista si alte surse de zgomot cum ar fi: barurile, discotecile si mai putin instalatiile tehnologice in miscare pentru care s-a realizat in general protectie antifonica.

O alta sursa de zgomot in municipiul Arad o prezinta nerespectarea vitezei pe caile rutiere, iar trecerea (mai ales a masinilor grele si vechi) peste rezonatoarele montate in diferitele zone produc depasiri ale nivelului de zgomot stabilit pentru tipul de artera de circulatie.

Harti strategice de zgomot

In judetul Arad s-a realizat harta strategica de zgomot pentru calea ferata principala 628+530 - 632+760, in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr.674/2007.

Analiza rezultatelor obtinute in urma realizarii hartii de zgomot

pentru Gara Arad

Gara Arad este plasata in interiorul orasului Arad (figura 2.1.1.). Gara este plasata central, ceea ce impune o evaluare atenta a poluarii fonice. Sistemul de cale ferata din oras prezinta doua zone: cea a garii, pentru care s-a realizat harta de zgomot si cea a triajului, ce continua zona garii si este organizat paralel cu aceasta pentru un pachet de linii (figura 2.1.1.). Zona de triaj este o sursa majora de zgomot datorita traficului de manevra, numarului ridicat de macazuri si a zgomotului de la formarea sau desfacerea garniturilor de tren. Deoarece in aceasta zona zgomotul produs de deplasarea garniturilor de tren este combinat cu cel datorat activitatilor conexe celor de tranzit de vagoane, la realizarea unei harti de zgomot se foloseste o abordare combinata – surse de zgomot liniare, specifice trenurilor, si surse de zgomot de suprafata, specifice activitatilor industriale distribuite pe o zona larga. In obligatia CFR SA a stat doar realizarea hartii de zgomot datorate traficului in tranzit, deci doar a celui prin zona garii, concluziile urmatoare referindu-se doar la acesta.

O analiza a impactului caii ferate asupra orasului, din punct de vedere acustic, este posibila doar prin realizarea unor harti de zgomot pentru intreg complexul feroviar din zona orasului si pentru toate sursele de zgomot generate de acesta.

Fig. 2.1.1.

Triaj Arad

Gara Arad

Fig. 2.1.2.

In vecinatatea garii se observa ca populatia este distribuita astfel (figura 2.1.2.):

in zona de est sunt cartiere de case, de mici dimensiuni; acestea sunt separate de gara de cladiri industriale apartinand caii ferate, ce actioneaza ca ecran acustic fata de zgomotul produs de circulatia trenurilor in gara (aceste efect de ecranare este evident la analiza hartilor de zgomot, atat pentru 24h cat si pentru durata noptii);

in zona de vest exista un complex de cladiri cu dimensiuni mari, de tip industrial si administrativ, ce actioneaza ca ecran acustic fata de zgomotul produs de circulatia trenurilor in gara; in continuarea zonei industriale sunt cartiere de case de mici dimensiuni si blocuri in vecinatatea cailor rutiere majore.

Din analiza hartilor de zgomot, calculate folosind datele furnizate de autoritatile abilitate, se observa ca zgomotul datorat traficului din zona garii nu are impact semnificativ asupra populatiei, atat datorita reducerii vitezei in gara cat si datorita existentei unor cladiri cu scop industrial sau administrativ in vecinatatea complexului de linii, ce actioneaza ca un ecran acustic. Aceste concluzii sunt valabile atat pentru zgomotul pe durata unei zile (24h) cat si pentru zgomotul pe durata noptii (intervalele orare 23 - 24 si 00 - 07).

Daca se analizeaza populatia expusa in raport cu limitele admisibile pentru calea ferata, existente in legislatia romana in curs de aprobare, se constanta ca:

pe durata unei zile complete (24h), peste limita de 70 db nu exista locuitori afectati (tabel 2.1.1.);

pe durata noptii, peste limita de 60 dB exista 10 locuitori afectati  (tabel 2.1.2.).

Tabelul 2.1.1.  Tabelul 2.1.2.

Populatia expusa Lzsn Populatia expusa Ln 

Concluziile  ce urmeaza au fost coroborate cu „Proiectul de Ordin al MMDD privind aprobarea valorilor limita corespunzatoare indicatorilor Lzsn si Ln pentru zgomotul produs de traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian din vecinatatea aeroporturilor si pentru zgomotul produs in zonele cu activitati industriale”:

nu se constata un impact semnificativ al activitatii feroviare privind expunerea la zgomot a populatiei din zona;

avand in vedere numarul de populatie expusa valorilor Lzsn si Ln pentru  segmentele 60 - 65 dB si 65 - 70 dB,  precum si Ln in intervalul 55 - 60 dB, coroborat cu  posibilitatile de crestere a traficului in urmatorii ani, se vor elabora planuri de actiune pe termen lung care sa asigure o reducere a nivelului de zgomot tinand cont de nivelul tinta al valorilor maxime permise pentru  anul 2012.

Precizam ca Statia Arad este cuprinsa in Proiectul de reabilitare a coridorului pan-european IV,  lucrare ce cuprinde si masuri de reducere a nivelului de zgomot. Aceste masuri vor fi modificate si/sau  completate functie de dezbaterile publice ce vor avea loc pentru obtinerea acordului/ avizelor necesare inceperii lucrarilor.

2.2. Masuratori de zgomot in anul 2008

Zgomotul urban este produs in special de circulatia autovehiculelor mici si mari si a tramvaielor.

Exista si alte surse de zgomot cum ar fi barurile, discotecile si mai putin instalatiile tehnologice in miscare pentru care s-a realizat in general protectie antifonica.

O sursa atipica de zgomot pentru orasul Arad o reprezinta traficul feroviar, avand in vedere ca un cartier al Aradului este traversat de linia ferata Arad-Timisoara. In prezent nu sunt montate panouri antifonice de-a lungul caii ferate.

O sursa de zgomot in municipiul Arad o prezinta nerespectarea vitezei pe caile rutiere, iar trecerea (mai ales a masinilor grele si vechi) peste rezonatoarele montate in diferitele zone produc depasiri ale nivelului de zgomot stabilit pentru tipul de artera de circulatie.

Prin programul de monitorizare al zgomotului efectuat periodic de APM Arad, se urmareste sistematic poluarea fonica produsa de autovehicule in zonele cu circulatie intensa ( tabel 2.2.1).

Tabelul 2.2.1.

Masuratori de zgomot in municipiul Arad in anul 2008

Din analiza tabelului 2.2.1. si figurii 2.2.1. se constata ca in general in majoritatea zonelor monitorizate traficul produce un zgomot peste limita admisa de normativele in vigoare.

De asemenea prin efectuarea de masuratori se determina nivelul poluarii fonice in diverse zone ale judetului prin efectuarea determinarilor de zgomot pentru diversi agenti economici, in piete, restaurante in aer liber (ex. Strandul Neptun), incinte industriale, zone feroviare si altele ( tabel 2.2.2.).

Tabelul 2.2.2.

Masuratori de zgomot in anul 2008

Fig. 2.2.1.

In ultima perioada a anului 2008 in municipiul Arad s-au montat pe arterele de circulatie intensa, in unele intersectii, rezonatoare. In situatia in care nu se iau masuri de reducere a vitezei de rulare pe zonele respective, valorile de zgomot masurate sunt uneori mult peste limita admisa pentru tipul de strada considerat.

Situatia masuratorilor de zgomot in judetul Arad pentru anul 2008 sunt redate in tabelul 2.2.3.

Tabelul 2.2.3.

Masuratori de zgomot in judetul Arad

3. Mediu si sanatate

Miscarea naturala a populatiei in anul 2008 in judetul Arad este prezentata in tabelul 3.1.

Tabelul 3.1.

Miscarea naturala a populatiei in anul 2008

Analizand datele tabelului se observa ca la nivelul judetului Arad, anul 2008 a fost un an in care natalitatea a fost devansata de mortalitate, sporul natural fiind negativ.

3.1. Efectele poluarii aerului asupra starii de sanatate

Principalele surse de poluare in Arad sunt cele antropogene, legate de combustie, de starea deplorabila a cailor rutiere si de curatenia necorespunzatoare a localitatilor.

Influenta directa a poluarii aerului asupra sanatatii populatiei consta in modificarile ce apar in organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiti poluanti atmosferici. De cele mai multe ori, actiunea directa a poluarii aerului este rezultanta interactiunii mai multor poluanti prezenti concomitent in atmosfera si numai arareori actiunea unui singur poluant (actiune complexa si nespecifica).

Cei mai reprezentativi poluanti din atmosfera sunt:

a)     poluanti cu actiune iritanta:

Pulberi (sedimentabile sau in suspensie) ce actioneaza la nivelul cailor respiratorii care, desi prezinta mecanisme de protectie fata de efectele nocive ale poluantilor (mucus, epitelii ciliate, etc), pot fi afectate de inflamatii, rinite, faringite, laringite, bronsite sau alveolite. Daca actiunea poluantului este de lunga durata pot aparea afectiuni cronice ca bronho - pneumopatia cronica nespecifica.

Oxizii sulfului, ce apar in aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritatii ale cailor respiratorii, ce se traduc prin salivatie, expectoratie, spasme si dificultati in respiratie, care permanentizate duc la aparitia bronsitei cronice.

Oxizii azotului, rezulta la fel ca cei ai sulfului, produc la nivelul cailor respiratorii blocarea miscarilor cililor epiteliilor bronhice si traheale. La nivel sangvin, se combina cu hemoglobina rezultand methemoglobina care impiedica transportul oxigenului catre tesuturi.

Substantele oxidante generate prin actiunea radiatiilor ultraviolete asupra unor produsi de ardere ai hidrocarburilor, au efect iritant pentru caile respiratorii, ceea ce faciliteaza suprainfectiile cu diferiti germeni.

b) poluanti cu actiune asfixianta:

Oxidul de carbon, rezultat din arderi incomplete, se combina cu hemoglobina dand carboxihemoglobina, generand fenomene de lipsa de oxigen cu consecinte dintre cele mai grave asupra respiratiei diferitelor tesuturi si celule, ce se manifesta clinic prin dureri de cap, ameteli, somnolenta, greata,   aritmii, etc.

c) poluanti cu actiune toxica sistemica:

Plumbul, eliminat in atmosfera sub forma de vapori care se condenseaza relativ repede, poate patrunde in organismul uman atat pe cale respiratorie (mai periculoasa pentru ca ajunge direct in sange) cat si pe cale digestiva (ficatul are o mare putere de detoxificare a organismului). Actiunea nociva a plumbului se exercita la nivelul sangelui determinand aparitia de anemii, si la nivelul sistemului nervos, provocand ramanerea in urma a dezvoltarii intelectuale la copii.

d) poluantii cu actiune fibrozanta:

Pulberile, mai ales cele cu densitate mare, persista in plaman, determinand o scadere a elasticitatii pulmonare ca si o reactie la corp strain, cu formare de tesut nou in jur, ce sta la baza aparitiei fibrozei.

e) poluanti cu actiune cancerigena:

Hidrocarburile policiclice aromatice sunt poluanti organici ce rezulta din arderea incompleta a combustibililor solizi si lichizi. Se concentreaza in organism in conditiile unei expuneri prelungite.

Arsenul, cromul, beriliul, cobaltul, seleniul, azbestul sunt poluanti anorganici, prezenti mai ale in mediile industriale.

f) poluanti cu actiune alergizanta:

Pulberile minerale sau organice ca si gazele (oxizi de azot, sulf, carbon) sau substantele volatile din insecticide, detergenti, mase plastice, medicamente, produc rinite acute, traheite, astm sau manifestari oculare (conjunctivite si blefarite) sau cutanate (eczeme, urticarii, etc.).

g) poluanti cu actiune infectanta:

Sunt reprezentati de diversi germeni patogeni din atmosfera. Desi majoritatea germenilor ce cauzeaza boli infectioase cu poarta de intrare respiratorie, ca: difteria, scarlatina, tusea convulsiva, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul, etc., au o rezistenta scazuta in aer, datorita unor factori ca: uscaciunea, temperatura scazuta, radiatiile ultraviolete, contaminarea produsa prin aer este responsabila pentru un numar mare de boli.

In tabelul 3.1.1. si figura 3.1.1., se redau indicatorii de mortalitate pe diferite afectiuni.

Fig. 3.1.1.

Tabelul 3.1.1.

Numarul decedatilor pe principalele cauze

numar persoane

In anul 2008, se observa o crestere a numarului de persoane decedate fata de anul 2007 cu 9,19%.

3.2. Efectele apei poluate asupra starii de sanatate

Ca si aerul, apa este un factor indispensabil vietii. In organisme ea indeplineste multiple functii, de la dizolvarea si absorbtia elementelor nutritive, la transportul si eliminarea produsilor nocivi si/sau rezultati din metabolism.

In conditiile poluarii mediului, calitatea apei folosita de populatie poate constitui un important factor de imbolnavire:

1. Boli infectioase produse prin apa poluata (epidemii - afecteaza un numar mare de persoane sau endemii - forma de imbolnavire care se gaseste permanent intr-o zona):

a.      bolile bacteriene:

febra tifoida este determinata de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi combatuta prin vaccinarea antitifica si prin respectarea masurilor de igiena personala;

dizenteria, produsa de Shigella sp., este extrem de periculoasa prin efectele sale de deshidratare a organismului afectat, pana in prezent nu s-a gasit un vaccin;

holera, produsa de Vibrio holerae, considerata eradicata in unele zone, poate reapare, chiar pe arii extinse;

b.     bolile virotice:

poliomielita, o boala invalidanta, poate fi prevenita prin vaccinare;

hepatita epidemica este legata de transmiterea virusului prin apa contaminata, nu doar prin contactul cu omul bolnav;

c.      boli parazitare:

amibiaza (dizenteria amibiana) este favorizata de rezistenta sporita a parazitului sub forma chistica;

lambliaza sau giardiaza se contracteaza prin consumarea apei infestate cu chisturi;

strongiloidoza este produsa de un parazit ce traieste in organismul uman;

tricomoniaza este determinata de Trichomonas sp. (flagelat);

fascioloza sau distomatoza.

2. Boli ne - infectioase produse prin apa poluata:

intoxicatia cu nitrati (efect methemoglobinizant);

intoxicatia cu plumb (saturnism hidric);

intoxicatia cu mercur ce are ca semne si simptome: dureri de cap, ameteli, insomnie, anemie, tulburari de memorie si vizuale;

intoxicatia cu cadmiu afecteaza ficatul (enzimele metabolice), duce la scaderea eritropoiezei si la anemie, scaderea calcemiei, etc.

intoxicatia cu arsen (ce se acumuleaza ca si mercurul in par si unghii) duce la tulburari metabolice si digestive, cefalee, ameteli, etc.

intoxicatia cu fluor are forme dentare, osoase si renale;

intoxicatia cu pesticide are efecte hepato - toxice, neuro - toxice, de reproducere, etc.

In tabelele: 3.2.1., 3.2.2., 3.2.3. si 3.2.4. este evidentiata, pentru localitatile urbane ale judetului Arad, calitatea apei potabile si monitorizarea ei, relatia dintre diferite imbolnaviri si procentul de apa necorespunzatoare, de asemenea este prezentata situatia imbolnavirilor cu posibila transmitere hidrica.

Tabelul 3.2.1.

Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul public

de aprovizionare in localitatile urbane in anul 2008

Localitatile in care s-au inregistrat distribuiri de apa potabila necorespunzatoare din punct de vedere a calitatii sunt Lipova, Pancota, Sebis , Santana si Pecica.

Monitorizarea apei potabile se face conform HGR nr. 974/ 2004, dupa un program care se considera ca acopera toate zilele anului. Numarul probelor recoltate de ASP este in functie de: numar populatie aprovizionata si cantitatea de apa produsa si livrata in retea (media zilnica).

Tabelul 3.2.2

Probe de apa in anul 2008

N - Necorespunzator  C - Corespunzator

Situatia imbolnavirilor cu posibila transmisie hidrica: boala diareica acuta de etiologie neprecizata, hepatita virala acuta tip A si dizenterie este prezentata in tabelul 3.2.3.

Tabelul 3.2.3

Situatia imbolnavirilor cu posibila transmisie hidrica in anul 2008

nr. persoane

In anul 2008 nu s-au inregistrat cazuri de dizenterie.

Corelarea morbiditatii specifice cu procentul de apa necorespunzatoare este prezentata in tabelul 3.2.4.

Tabelul 3.2.4

Corelarea morbiditatii specifice cu procentul de apa necorespunzatoare

In anul 2008 s-au inregistrat doar cazuri de morbiditate datorata hepatitei virale acute. Numarul acestor cazuri este mai mic decat in anul precedent cu 81,7%.

3.3. Efectele gestionarii deseurilor municipale asupra starii de sanatate a populatiei

Cele mai grave efecte ale managementului defectuos al deseurilor solide municipale sunt considerate poluarea aerului si contaminarea rezervelor de apa de baut. Efectele se rasfrang, in cele din urma, asupra populatiei, afectand fie direct, fie indirect starea de sanatate a acesteia. De altfel, in asezarile urbane, agentii patogeni din aer, apa, sol sau hrana s-au numarat intotdeauna printre cauzele majore de imbolnavire, iar sanatatea locuitorilor a depins de abilitatea lor de a administra propriul mediu de viata. Eficacitatea pregatirii pentru eliminarea deseurilor solide municipale reprezinta una dintre trasaturile principale ale mediului de locuit. In tabelul 3.3.1. este prezentata cantitatea de deseuri orasenesti generata pe cap de locuitor, la nivelul judetului.

Problemele de sanatate sunt strans legate de calitatea proasta a locuintelor si absenta sau precaritatea serviciilor de baza. Impactul mediului asupra sanatatii populatiei si calitatii vietii este relevat si de indicatorul de mediu constituit de deseul solid.

Unele boli infectioase si parazitare sunt in relatie directa cu pregatirea inadecvata pentru colectarea si eliminarea deseurilor menajere. O groapa de gunoi poate prezenta, de pilda, mai multe probleme potentiale pentru protectia si sanatatea publica, daca nu este proiectata si gospodarita corespunzator:

v        eliminarea deseului, mai ales in zone deschise, atrage rozatoare, insecte si pasari, care, ulterior, raspandesc boli;

v        microbii patogeni pot fi direct inhalati datorita vantului care transporta contaminantii cu granulatie fina;

v        chimicalele toxice pot constitui riscuri de imbolnavire.

Asadar, fie ca este vorba de gunoi colectat, dar impropriu gospodarit, fie de gunoi necolectat, riscurile pentru sanatatea populatiei exista si ele nu trebuie trecute cu vederea. Problemele de sanatate survin, mai ales, in perioadele cu temperaturi si umiditate ridicate, cand deseurile solide municipale se descompun si putrezesc cu repeziciune. Implicatiile imediate ale mediului degradat prin gunoaie sunt mirosurile daunatoare, dar, mai ales, agentii patogeni, care pot provoca boli intestinale, respiratorii, dermatologice, etc.

Principalele aspecte ale crizei ecologice sunt determinate atat de poluarea ridicata a aerului, apei si solurilor in anumite areale, in special industriale, cat si de starea necorespunzatoare a igienei celor mai multe localitati, determinata de acumularea deseurilor industriale si orasenesti – menajere.

Ca urmare, ecologizarea localitatilor este parte integranta a politicilor de mediu din tara noastra, iar unele activitati de igienizare a acestora, intre care cele referitoare la eliminarea deseurilor, intra sub jurisdictia mai multor institutii ale administratiei centrale.

Tabelul 3.3.1.

Cantitatea de deseuri orasenesti generata pe cap de locuitor

tone/cap de locuitor

Nota*: gestiunea deseurilor pentru anul 2008 se realizeaza in anul 2009

3.4. Efectele zgomotului asupra sanatatii populatiei

Unul dintre cele mai importante efecte ale poluarii prin sunete il constituie reducerea capacitatii auditive

Sunetele puternice afecteaza eficienta celulelor receptoare din urechea interna. Auzul poate fi temporar afectat. Daca durata zgomotului este mare (de ex.: lunile sau anii petrecuti la locul de munca) se poate instala o afectiune permanenta a auzului (surzire). Sunetele extrem de puternice pot cauza prin supra solicitare afectiuni acute ale auzului.

Zgomotele puternice din mediul inconjurator din sfera particulara pot accelera disconfortul auditiv corespunzator locului de munca, deoarece riscul pentru zgomotul intalnit la locul de munca conditioneaza odihna urechii in timpul liber.

Efectele zgomotului asupra corpului

Zgomotul conduce la reactii de stres ale sistemului sangvin (presiune sangvina, modificari ale frecventei batailor inimii, contractie a vaselor sanguine, eliberare de hormoni de stres). In mod involuntar aceste reactii apar la un nivel al presiunii acustice de peste 60 dB (A), pot fi insa intalnite si la un nivel mult mai scazut al presiunii acustice, in functie de existenta precedentelor biologice relevante sau a starii afective (suparare, frica). Gradul de sensibilitate si obisnuinta joaca un rol important in ceea ce priveste durata acestor reactii.

De regula, aparitia pe termen scurt a acestor reactii nu cauzeaza probleme de sanatate. Pierderea echilibrului fiziologic pe termen lung poate avea insa drept consecinta afectiuni cronice ale sistemului sangvin.

Cercetarile recente cu privire la zgomotul provenit din traficul rutier arata ca locuitorii din perimetrul strazilor des circulate, carora le corespunde un nivel de presiune acustica de peste 65 pana la 75 dB(A), sunt cu 20% mai expusi riscului de infarct fata de locuitorii din preajma strazilor mai putin circulate (Babisch, 2000). Pana in prezent nu exista analize asemanatoare pentru alte tipuri de poluare fonica.

Efectele poluarii fonice asupra somnului

Tulburarea somnului are in primul rand cauze de ordin psihic, fizic si social (conflicte, temeri, boli, necesitati familiale). Dar si influentele din mediul inconjurator, si in mod special zgomotul, reprezinta un factor cauzator important.

Influentele zgomotului in timpul somnului se concretizeaza direct prin modificari ale somnului – cu sau fara intrerupere a somnului, micsorare a intregului timp aferent somnului, a somnului adanc sau a somnului cu vise, reactii vegetative (de ex. frecventa batailor inimii, tensiunea sangvina), reactii biochimice – sau indirect prin reducerea calitatii subiective a somnului, oboseala si ineficienta a doua zi la locul de munca.

Evitarea problemelor legate de somn este o conditie importanta locuirii sanatoase. De aceea, dupa cunostintele specialistilor din domeniu, nivelul presiunii acustice echivalente din camerele de dormit nu trebuie sa depaseasca in timpul noptii valori de   25 pana la 30 dB (A). In cazuri particulare, nivelul maxim nu trebuie sa depaseasca 45 dB(A), pentru a evita trezirea in timpul somnului si modificarile somnului cauzate de zgomot.

4. Obiective si masuri

4.1. Obiective si masuri pentru gestionarea calitatii aerului

La nivelul judetului Arad, se impun cateva actiuni strategice privind protectia atmosferei si anume:

scaderea principalelor emisii de poluanti (dioxid de sulf, oxizi de azot, substante organice volatile, amoniac);

reducerea sub limitele de emisie, a evacuarilor poluantilor in atmosfera, pe baza principiului ,,poluatorul plateste”;

stabilirea concentratiilor emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul care sa permita prevenirea interferentelor antropice periculoase cu sistemul climatic.

In scopul reducerii poluarii atmosferice in mediul urban sunt necesare o serie de masuri prioritare si anume:

fluidizarea traficului prin folosirea cu precadere a centurilor de ocolire, amenajarea unor spatii de parcare subterane / supraterane, modernizarea si intretinerea drumurilor existente ;

imbunatatirea transportului public in comun prin innoirea parcului auto, intretinerea corespunzatoare a acestuia;

implementarea masurilor de prevenire si control integrat al poluarii;

implementarea cerintelor de limitare a emisiilor de poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere;

implementarea cerintelor de limitare a emisiilor de compusi organici volatili proveniti din utilizarea solventilor organici in anumite activitati si instalatii si a celor rezultati din depozitarea, incarcarea/descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina;

implementarea programelor de eliminare a substantelor care distrug stratul de ozon;

intocmirea programelor / planurilor pentru imbunatatirea calitatii aerului la nivel local, adoptarea acestora;

montarea de containere si pubele de gunoi in toate zonele si ridicarea sistematica a acestora;

rezolvarea stabilitatii haldei de zgura si cenusa, apartinatoare SC CET pe lignit, pe toata suprafata acesteia.

4.2. Obiective si masuri privind reducerea poluarii apei

In ceea ce priveste calitatea apelor folosite in scopuri potabile, in judetul Arad ar trebui extinsa reteaua de apa potabila, deoarece sunt o serie de zone care nu au rezolvata alimentarea cu apa in sistem centralizat.

O alta masura ce s-ar impune in ceea ce priveste calitatea apelor ar fi verificarea traseelor prin care este pompata apa la consumatori. In municipiul Arad a inceput o astfel de actiune, ce ar trebui continuata si extinsa in toata reteaua de distributie a apei potabile, pentru evitarea pierderilor si a deteriorarii calitatii apei datorita poluarii acesteia pe traseu. Aceasta actiune ar trebui corelata si cu verificarea si inlocuirea conductelor din canalizarea oraselor, care in mare parte sunt depasite ca termen de functionare.

Obiective si masuri privind gestionarea deseurilor municipale

Principalele documente legislative dupa care se ghideaza procesul de gestionare al deseurilor in Romania, inclusiv al deseurilor menajere, pana in anul 2010 sunt: Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul National de Gestionare a Deseurilor.

Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc ordinea descrescatoare a prioritatilor, astfel:

prevenirea aparitiei - prin aplicarea „tehnologiilor curate” in activitatile care genereaza deseuri;

reducerea cantitatilor - prin aplicarea celor mai bune practici in fiecare domeniu de activitate generator de deseuri;

valorificarea - prin refolosire, reciclare materiala si recuperarea energiei;

eliminarea - prin incinerare si depozitare.

Obiectivul general al Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor eficient din punct de vedere economic si care sa asigure protectia sanatatii populatiei si a mediului.

Obiectivele prioritare ale gestionarii deseurilor sunt:

a) prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a gradului de periculozitate al acestora prin:

dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;

dezvoltarea tehnologiei si comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare, nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra cresterii volumului sau periculozitatii deseurilor sau a riscului de poluare;

dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finala a substantelor periculoase din deseurile destinate valorificarii;

b) reutilizarea, valorificarea deseurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care se obtin materii prime secundare, ori utilizarea deseurilor ca sursa de energie.

Obiective specifice pentru judetul Arad:

imbunatatirea sistemului de colectare si transport al deseurilor (tabel 4.3.1.);

reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate (tabel 4.3.2.);

valorificarea potentialului util din deseurile municipale (tabel 4.3.3.);

eliminarea deseurilor in conformitate cu legislatia in vigoare in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului (tabel 4.3.4.);

crearea unui sistem de colectare, tratare si valorificare a deseurilor din constructii si demolari;

colectarea si valorificarea vehiculelor scoase din uz;

organizarea unor centre de colectare pentru DEEE;

Tabelul 4.3.1.

Imbunatatirea sistemului de colectare si transport al deseurilor

Tabelul 4.3.2.

Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate

Tabelul 4.3.3.

Valorificarea potentialului util din deseurile municipale

Tabelul 4.3.4.

Eliminarea deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

4.4 Obiective si masuri privind reducerea zgomotului

Obiectivul, in ceea ce priveste zgomotul in mediu urban, este reducerea acestuia mai ales in perioadele de odihna ale cetatenilor.

In acest sens masurile stabilite sunt urmatoarele:

limitarea programului de functionare a barurilor si discotecilor, cu precadere a acelora care vara functioneaza in aer liber, cel mult pana la ora 24 si autorizarea spectacolelor prin Hotarari CLM.;

pentru zona in care calea ferata traverseaza cartierul Micalaca este necesara montarea de panouri antifonice de-a lungul acesteia, pe toata portiunea unde exista locuinte;

pentru diminuarea zgomotului produs de circulatia autovehiculelor grele se impune dirijarea in totalitate a acestora spre centurile ocolitoare ale municipiului Arad si limitarea vitezei de circulatie pe anumite tronsoane;

pentru reducerea zgomotului produs de instalatiile de clima se va lua legatura cu Inspectia in Constructii pentru gasirea unor solutii in vederea antifonarii acestora, la cladirile deja construite.

4.5. Obiective si masuri pentru conservarea si extinderea spatiilor verzi

Spatiile verzi sunt foarte importante. Prin prezenta ei vegetatia contribuie la reducerea poluantilor din natura, influenteaza pozitiv starea de sanatate fizica si psihica a oamenilor, creeaza un cadru propice practicarii sportului, turismului si a altor indeletniciri recreative si nu in ultimul rand infrumuseteaza peisajul.

In perioada actuala in urma dezvoltarii intense a oraselor, a supra aglomerarii populatia trebuie sa traiasca in spatii construite, rupta de natura, iar uneori, ceea ce este mai rau lupta impotriva ei.

Influentele binefacatoare ale vegetatiei in special a celei lemnoase asupra factorilor mediului inconjurator au fost constatate tarziu.

Influenta vegetatiei asupra sanatatii oamenilor se resimte direct sau indirect.

Populatia din centrele administrative si industriale, din uzine si birouri sufera tot mai mult de raul de oras, traind si lucrand departe de natura fiind izolata printr-o perdea de fum, de adevarata lumina solara, de razele ultraviolete.

Ca urmare a intensificarii poluarii chimice, fizice si fonice, omul simte tot mai mult nevoia ca in timpul liber sa evadeze in natura, in scopul: refacerii sale psihice si fizice, relaxarii, destinderii, recrearii sau loisir - intelegand prin acest ultim termen un ansamblu de ocupatii carora individul poate sa li se consacre de buna voie, fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra, fie pentru a-si dezvolta informarea sau formarea dezinteresata, participarea sa sociala voluntara, sau capacitatea sa creatoare dupa ce s-a eliberat de obligatiile profesionale, familiale si sociale.

Tinand cont de aspectele benefice ale spatiilor verzi, normativele occidentale prevad ca 30% din intravilanul localitatilor trebuie prevazut cu spatiu verde.

Principalele prioritati in acest domeniu ar trebui sa se refere la:

crearea spatiilor verzi,

extinderea spatiilor verzi,

conditionarea parcurilor si a zonelor verzi existente, astfel incat sa se ajunga la o suprafata de spatiu verde de 20 mp/cap locuitor pana in 2010 si la 26 mp/cap locuitor zona verde pana in 2013.

Tinand cont de cele prezentate mai sus ar trebui sa se realizeze o cunoastere exacta a intregului fond vegetal al judetului in scopul realizarii unui adevarat management al spatiilor verzi ( intretinere, gospodarire si dezvoltare), care sa aiba ca finalitate protejarea si extinderea spatiilor verzi astfel incat acestea sa indeplineasca cele trei functii pentru care au fost create:

functia ecologica,

functia de utilitate publica,

functia complementara.

In vederea extinderii spatiilor verzi s-a demarat un program, prin OUG nr.59/2007, in localitati si in apropierea acestora, prin finantarea proiectelor intocmite de autoritatile administratiei publice locale.

In perioada 25 august – 5 septembrie 2008, peste 360 de proiecte pentru infiintarea si modernizarea spatiilor verzi au fost depuse de autoritatile locale, la Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, in cadrul Programului de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati. Astfel, judetul Arad a depus 26 proiecte, numarandu-se printre judetele cu cele mai multe proiecte depuse

In cadrul selectiei, vor avea prioritate proiectele din localitatile cu suprafata mica de spatiu verde, care au un numar mare de locuitori si care propun o suprafata mare de plantare.

Prioritate vor avea, totodata, proiectele prin care se creeaza noi spatii verzi, in care se vor planta un numar mare de copaci din flora autohtona si utilizarea de materiale ecologice.

In 2009, Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijloci din Romania, filiala Arad, implementeaza programul Spatii Verzi, program prin care pot fi accesate fonduri nerambursabile. Acest program isi propune sa implice comunitatile in proiecte de infiintare, amenajare si reabilitare de spatii verzi publice. Programul este destinat organizatiilor neguvernamentale, in parteneriat cu scolile si institutiile publice.

Astfel, se vor putea solicita fonduri pentru infiintarea si reabilitarea parcurilor publice, a terenurilor de joaca, a parcurilor scolare pe baza principiilor mediu - protective, in scopul utilizarii comunitare.