Monitoringul solului: monitoringul integrat, nivele de investigatii, subsisteme de supraveghere, categorii de terenuri degradate.
Monitoringul solului
Monitoringul integrat al solului reprezinta un sistem de supraveghere continua a starii mediului care furnizeaza date privind componentele structurale: apa, aer, sol, date ce sunt transformate in informatie. Sistemul privind monitoringul calitatii solurilor are trei niveluri de intensitate a investigatiilor:
Nivelul I - efectueaza circa 960 de profile de sol cu coordonate bine stabilite ; (720 amplasate pe terenuri agricole si 210 in soluri forestiere) .
Nivelul II - consta in investigatii mai detaliate in zonele in care s-au constatat concentratii sporite de poluanti
Nivelul III - se mareste numarul punctelor de colectare in zonele afectate ; pentru a elabora recomandari in scopul combaterii proceselor de poluare.
Pentru nivelul I de investigare, probele de sol colectate pe orizonturi genetice sunt supuse tipurilor de analiza:
Fizice granulometrie continut de apa densitate aparenta rezistenta de penetrare porozitate; conductivitate hidraulica
Biologice numar de bacterii indice de colonizare
Chimice pH ; continut de humus ; azot total ; fosfor mobil potasiu mobil saruri solubile metale grele reziduuri de pesticide alti poluanti
Pentru nivelurile II si III se detaliaza indicatori specifici
Sistemul national de monitorizare a solurilor agricole cuprinde subsisteme de supraveghere pentru :
* starea de calitate a solurilor privind valorile de hidrogen, continutul de fosfor si potasiu si indicele de N pentru intreaga suprafata a tarii .
* stabilirea evolutiei proceselor de inmlastinire si saraturare in marile sisteme de desecare si irigatii
* poluarea cu nitrati a solurilor si apelor freatice in zonele cu soluri nisipoase .
* poluarea cu reziduuri de la insecticidele organoclorurate, ape uzate, namoluri.
* Evolutia degradarii solurilor prin eroziune si alunecari
coordonatorul tehnic al actiunilor de ameliorare a terenurilor degradate =Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
Reconstructia ecologica forestiera, prin impadurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinte agricole, precum si a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic si imbunatatirea conditiilor de mediu
Terenurile care prin eroziune, poluare sau actiunea distructiva a unor factori antropici si-au pierdut definitiv capacitatea de productie agricola, dar pot fi ameliorate prin impadurire sunt considerate terenuri degradate. Sunt considerate terenuri degradate urmatoarele categorii de terenuri:
terenurile cu eroziune de suprafata foarte puternica si excesiva;
terenurile cu eroziune de adancime - ogase, ravene, torenti;
terenurile afectate de alunecari active, prabusiri, surpari si scurgeri noroioase;
terenurile nisipoase expuse erodarii de catre vant sau apa;
terenurile cu aglomerari de pietris, bolovanis, grohotis, stancarii si depozite de aluviuni torentiale;
terenurile cu exces permanent de umiditate;
terenurile saraturate sau puternic acide;
terenurile poluate cu substante chimice, petroliere sau noxe;
terenurile ocupate cu halde miniere, deseuri industriale sau menajere;
terenuri cu biocenoze afectate sau distruse;
terenuri neproductive.
Inventarierea terenurilor degradate este o obligatie permanenta, care nu se va incheia decat dupa finalizarea actiunilor de ameliorare a acestora.
Zone critice din punct de evdere a degradarii solului- Regiunea 7 Centru
Sursele: poluare chimica, eroziune de suprafata, alunecari de teren, depozitare incorecta a deseurilor industriale si menagere
ALBA: zona Zlatna 12.800 ha teren agricol si forestier puternic poluate 12.200 mediu poluate si 26500 slab poluate; Ocna Mures 92,5 ha afectate de exfiltratiile din batalurile functionale ; Zona miniera din Apuseni sursa majora haldele de steril inchise si in functiune, iazuriel de decantare active si in conservare, apele de mina, lucrarile de cariera.
BRASOV: 38.000 ha eroziune de suprafata (Cincu, Granari, Greuseri, Rotbev, Valea Timisului
Deseuri industriale 29 ha; Deseuri menajere 16 ha; Alunecari de teren 4546
MURES: 60.000 ha eroziune de suprafata; Alunecari de teren 30 ha; Deseuri industriale 20 ha
SIBIU: eroziune de suprafata 6.900 ha, 3130 ha eroziune in profunzime; Alunecari de teren 6500 ha
Soluri cu exces de umiditate 13.760 ha; Soluri cu poluare chimica 1.600 ha; Saraturi 181 ha;Zone critice care necesita reconstructie ecologica Tarnaveni SC Bicapa SA- batalurile de decantare a namolurilor cu continut ridicat de Cr hexavalent; Azo Mures
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |