NECESITATEA PROTECTIEI CALITATII APELOR

Necesitatea protectiei calitatii apelor

Calitatea este principala dimensiune a apei. Protectia calitatii apelor a aparut ca o necesitate a dezvoltarii economico-sociale in special in ultimele decade, datorita dificultatilor aparute in procesul de indepartare a reziduurilor solide si lichide.

Unele civilizatii antice (Asiro-Caldcana, Romana, Greaca) au folosit pentru indepartarea sistematica a reziduurilor canale din materiale ceramice.

Sistemul de canalizare a apelor uzate asa cum este cunoscut astazi, a aparut in urma cu aproape doua secole. Reteaua de canalizare a imbunatatit conditiile igienico-sanitare la locul de producere a deseurilor dar a condus la cresterea poluarii apelor de suprafata datorita evacuarilor de ape uzate.

Dezvoltarea intensiva a industriei a marit cantitatile de ape uzate evacuate ca si tipurile de poluanti.

In mod treptat, populatia a inteles schimbarile produse in calitatea apelor de suprafata datorita evacuarilor de ape uzate, fenomenul de fermentare a sedimentelor, mortalitatea piscicola.

Cresterea nivelului de cunoastere si a severitatii in domeniul igienei au demonstrat ca poluarea apelor este un pericol pentru sanatatea publica.

Cu timpul, mai multe tari si-au imbunatatit legislatia prin prevederea interdictiei de a polua apele. In acest sens exista obligatia construirii de statii de epurare care au rolul de retinere a poluantilor inainte de evacuarea apelor uzate in apele de suprafata (Figura 2.1). In Romania exista reglementarile stabilite de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a localitatilor (NTPA 002/2002) sau in receptori naturali (NTPA 001/2002).

In tabelul de mai jos, se prezinta cerintele pentru evacuarea apelor uzate orasenesti. Acest tabel include doua seturi de valori limita (zone sensibile si ne­-sensibile), asa cum este mentionat in Directiva 91/271/EC.

Tabelul 1: Standarde de efluenti pentru statii de epurare cu echivalent populatie > 100.000

*- pentru echivalent locuitor > 10.000 locuitori si 60 mg/l pentru echivalent locuitor: 2.000-10.000 locuitori

In privinta standardelor pentru efluenti la CB0₅, CCO si MTS, efluentii standard pot fi formulati alternativ, cu cerinta de a respecta anumite eficiente, in loc de concentratii in efluent. Aceasta posibilitate se aplica la CB0₅ si CCO si optional, la MTS. Eficienta necesara este de 75% pentru CCO si 70-90% pentru CBO₅.

Prin zone "sensibile" se inteleg lacurile din zonele costiere, care sunt eutrofe (sau pot deveni eutrofe daca nu se iau masurile necesare). De regula, in cazul evacuarilor de ape uzate in aceste zone, se va urmari indepartarea azotului si fosforului pentru impiedicarea aparitiei fenomenului de eutrofizare.

Din categoria zone sensibile fac parte si apele de suprafata care contin nitrati peste limitele prevazute in reglementarile referitoare la calitatea apelor de suprafata care sunt utilizate la obtinerea apei potabile.

Zonele ne-sensibile sunt caracterizate de lipsa pericolului aparitiei fenomenului de eutrofizare, care nu sunt influentate de eventualele evacuari de ape uzate.

In general, expertii in acest domeniu mentioneaza doua moduri de intrare a apelor uzate in apele de suprafata:

evacuari concentrate (punctiforme) de la localitati, industrii, ferme zootehnice;

evacuari difuze - distribuite inegal de-a lungul apelor curgatoare sau lacurilor, datorita precipitatiilor care pot antrena resturi de pesticide, fertilizanti, etc.

Evacuarea apelor uzate neepurate, sau insuficient epurate au o influenta negativa asupra calitatii receptorilor. Astfel, substantele organice din apele uzate, in curs de descompunere, diminueaza concentratia in oxigen din receptor afectand fauna si flora. Astfel fondul piscicol precum si utilizarea apelor captate din receptori sunt afectate datorita deteriorarii calitatii apelor de suprafata. Evacuarea apelor uzate neepurate sau insuficient epurate in reteaua publica de canalizare a localitatilor poate crea probleme personalului de exploatare a retelei, materialului din care este alcatuita reteaua, precum si pentru procesul tehnologic din statia de epurare a localitatii.

Procesul indepartarii poluantilor din apele de suprafata se realizeaza prin asa-zisul proces de autoepurare, care se desfasoara de-a lungul cursului de apa, datorita micro-organismelor, a turbulentei, a conditiilor de temperatura, etc. Statiile de epurare, simuleaza procesele de autoepurare in constructii si instalatii construite pentru a realiza o anumita eficienta de indepartare a poluantilor din apele uzate.

Prin construirea de statii de epurare a apelor uzate in unele tari avansate din punct de vedere tehnologic, s-a reusit reabilitarea din punct de vedere al calitatii a unor rauri (Rin, Tamisa, etc.).

In Romania s-a construit un numar important de statii de epurare a apelor uzate din orase, industrii si ferme agrozootehnice. Din totalul statiilor de epurare, numai cea. 45% realizeaza, partial, parametri iar cca. 30% nu au deloc eficienta, din motive de depasire a capacitatii sau din lipsa de instruire a personalului de exploatare.

1 - Camera deversor la intrarea in statie; 2 - Gratare; 3 - Deznisipatoare; 4 - Debit metru; 5 - Separator grasimi; 6 - Camera distributie; 7 - Decantoare primare; 8 - Camera de intersectie; 9 - Bazine de aerara cu namol activi; 10 - Decantare secundara; 11 - Camera de intersectie;12 - Suflante; 13 - Rezervor grasimi; 14 - Ingrosator namol; 15 - S.P. namol; 16 - S.P. namol reciclat + exces, 17 - Rezervoare de fermentare;18 - Gazometru; 19 - Platforma uscare namol; 20 - Centrala termica; 21 - Grup administrativ; 22 - Bazine inmagazinare ape pluviale

Fig. 2.1. - Plan de situatie al unei statii de epurare mecanico-biologica a apelor uzate