PLANUL REGIONAL DE GESTIUNE A DESEURILOR – REGIUNEA – 8 BUCURESTI – ILFOV 3

Calculul capacitatii necesare pentru sistemul de gestionare a deseurilor

Colectare si transport

In prezent, in Bucuresti si in Ilfov este disponibil un volum de ~ 60.000 m³ , constand in pubele si containere pentru colectarea deseurilor o data pe saptamana, de la locuitorii care sunt conectati la acest serviciu.

Acest numar trebuie crescut, prin conectarea locuitorilor din mediul rural la sistemul de colectare al deseurilor. Distribuirea optima, cat si tipul si numarul containerelor si pubelelor trebuie planificate in detaliu.

Cea mai eficienta si convenabila solutie din punct de vedere economic este instalarea unui container de 1,1 m³ la 100 locuitori, ceea ce ar necesita suplimentarea numarului de containere cu aproximativ 2.250 containere de 1.1m³ pentru o populatie rurala de 246.970 locuitori. Frecventa de colectare nu ar trebui sa fie mai mare de o data pe saptamana. Pentru ca multe asezari au un numar de locuitori mai mic de 100 locuitori, tipul de pubela sau de container este ales din 3 tipuri de recipiente: 120 l, 240 l si 1,1 m³.

Tabelul de mai jos arata volumul in continua crestere a cantitatii totale de de deseuri colectate care se estimeaza ca va creste cu 0,8% /an. Calculul volumului containerelor suplimentare se bazeza pe o frecventa de colectare de o data pe saptamana.

Intre 2007 si 2013 este necesar un volum suplimentar de 3865 m³ pentru o perioda de generare a deseurilor de 7 zile. Tabelul prezinta o combinatie de diferite tipuri de containere. In ceea ce priveste containerele de 1.1m³ trebuie instalate aproximativ 3500. Acesta cifra include atat conectarea populatiei rurale la serviciul de colectare, cat si cresterea volumului de deseuri generate.

Capacitatea masinilor de colectare este, prin urmare, adaptata la productia saptamanala de deseuri, cu aceeasi frecventa de colectare.

Parcul auto are nevoie de alte 8 compactoare noi, fara a lua in considerare inlocuirea celor vechi. Un vehicul poate colecta 500 m³ de deseuri mixte pe saptamana, daca greutatea specifica a deseurilor este de 0,25 kg/litru, rata de compactare se estimeaza fi de 0,5 si vehiculul realizeaza 3 drumuri de colectare pe zi.

Tabel 7.1 Necesarul privind volumul pubelelor si containerelor

Urmand tintele, colectarea separata a deseurilor de ambalaje va creste intre 2007 si 2013 de 3 ori.

In prezent, colectarea separata se estimeaza a fi de aproximativ 70.000 t/an. Aceasta cantitate trebuie dublata pana in 2010 cu 140.000 t/an si trebuie sa atinga 214.000 t in 2013 pentru a atinge tinta.

Colectarea separata a diferitelor componente de ambalaje poate fi efectuata prin colectarea din usa in usa, sau prin punctele de colectare sau reciclare.

Sistemul trebuie adaptat tipului de asezare si bunavointei locuitorilor de a se implica in colectarea separata a deseurilor din ambalaje.

Pentru diferitele componente ale ambalajelor pot fi folosite containere de colectare diferite.

Dezavantajul general al sistemului prin care deseurile sunt aduse de cetateni, este acela ca sistemul depinde in totalitate de angajamentul cetatenilor, care este diferit in functie de nivelul lor social. Inca un dezavantaj al acestui sistem il constituie locatia acestor containere, care sunt amplasate in locuri publice, deci sunt mereu amenintate de acte de vandalism. Ca rezultat al lipsei de disciplina, in multe tari, containerele sunt umplute foarte des cu alte tipuri de deseuri. Acest lucru va impune capacitati suplimentare de sortare.

Arhitectura orasului Bucuresti consta in principal in blocuri inalte cu multe apartamente. Locuitorii sunt obisnuiti sa elimine deseurile menajere prin intermediul unor ghene care se gasesc la fiecare etaj.

Colectarea din usa in usa poate reprezenta o alternativa daca cineva este dispus sa separe deseurile amestecate in pivnita sau la subsolul blocurilor, unde se colecteaza deseurile mixte.

Blocurile sunt organizate ca si asociatii de proprietari. Separarea deseurilor de catre personalul care este responsabil cu curatenia poate reprezenta o sursa suplimentara de venit. Se poate estima ca acest tip de sistem exista deja, in mod neoficial. Exista deja multe locuri ingradite in oras, care servesc ca punct de depozitare intermediara pentru PET, sticla, plastic si metal.

Au fost organizate cateva proiecte pilot pentru a testa cooperarea dintre asociatiile de propietari si companiile de colectare, precum si cu activitatile de colectare separata organizate individual. Containere de dimensiuni mai mari pot fi amplasate in locuri cu acces la strada.

In final, ar putea fi nevoie de o combinatie de sisteme pentru colectarea celor 5 componente diferite ale deseurilor din ambalaje. Zonele cu blocuri necesita sisteme diferite de colectare decat zonele de case sau cu spatii comerciale.

Din acest motiv prognoza privind volumul containerelor si capacitatea vehiculelor de colectare reprezinta o estimare care trebuie adaptata realitatii atunci cand sistemul de colectare va fi bine definit. Cifrele calculate indica o investitie maxima posibila in vehicule si containere de colectare.

Cu cat sistemul de colectare este capabil sa separe deseurile la sursa, cu atat capacitatile de sortare necesare sunt mai mici.

Tabel 7.2 Volum existent si necesar de containere de colectare

Tabel 7.3 Progozarea capacitatii necesare de colectare a vehiculelor

Ambele tabele (7.2 si 7.3) prezinta pentru sistemul de colectare separat si mixt, bazat pe componente standardizate, containere de 120 litri, 240 litri si 1,1 m³ si vehicule de colectare de 14 m³.

Cum toate calculele se bazeaza pe o frecventa de colectare de o data pe saptamana, trebuie calculat volumul de deseuri generate intr-o saptamana.

In momentul de fata este disponibila o capacitate a vehiculelor de colectare pentru un volum saptamanal de 100.000 m³. Acest calcul se bazeaza pe o capacitate a vehiculelor de 28 m³, o rata de compactare de 50%, greutate specifica de 0,25 kg/litri, 3 drumuri de colectare pe zi, incarcatura de7 t si 6 zile lucratoare pe saptamana.

Pentru acoperirea colectarii surplusului de deseuri pana in 2013, sunt necesare 8 masini de colectare, in afara inlocuirii celor vechi pentru colectarea deseurilor mixte.

Pentru colectarea separata a componentelor de ambalaj va fi nevoie de 24 de vehicule supliementare pana in 2013. Aceasta capacitate va acoperi o generare de deseuri de aproximativ 15.760 m³/saptamana. Aceasta cifra este o estimare, care tine cont de media greutatii specifice a componentelor de ambalaje.

Investitiile totale necesare pentru colectarea si transportul deseurilor:

Tabel 7.4 Numar de containere si vehicule suplimentare pana in 2013

Tratare si valorificare

Tintele pentru 2010 si 2013 necesita o reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile cu 120.000 si 256.000 t/an si o colectare separata a deseurilor din ambalaje cu 78.000 t/an, 140.000 t/an si 214.000 t/an pentru 2007, 2010 si 2013.

An tinta 2010

Deseuri biodegradabile

Fluxul de deseuri din gradini si parcuri si precum si reziduurile organice este constant, de 20.000 t/an. Pentru a atinge tinta pentru 2010 cantitatea de deseuri ce va fi depusa la depozite trebuie redusa cu alte 100.000 t/an. Acest lucru poate fi realizat prin sortarea deseurilor mixte si compostarea fractiunilor organice. Acest compost este de calitate inferioara si poate fi folosit doar ca material de etansare pentru depozitul de deseuri. Pentru ca aceasta alternativa este destul de scumpa, intre 80 si 110 €/t intrata, toate alternativele posibile trebuie evaluate.

Un flux foarte important il reprezinta partea organica din deseurile menajere si cele comerciale asimilabile celor menajere, adica „deseurile alimentare”. Deseurile alimentare se estimeaza a fi aproximativ 20-30% din deseurile menjere si asimilabile acestora. Colectarea separata a acestor deseuri de cele menajere pare a fi foarte dificila, dar o parte importanta a acestui flux vine din restaurante si cantine. Colectarea acestor deseuri se practica peste tot, acestea fiind folosite pentru prepararea mancarii de animale. Aceasta cantitate poate fi rezonabila pentru Bucuresti, unde se afla multe restaurante, cantine si hoteluri.

Componenta biodegradabila a deseurilor asimilabile celor menajere au o componenta organica de aproximativ 90.000 t in 2010 (tabelul 4). Aceste deseuri provin mai ales din servicii de catering. Acest flux de deseuri, deseurile organice rurale de aproximativ 14.000 t, care sunt si acestea date ca mancare animalelor si deseurile din gradini si parcuri se ridica la mai mult de 120.000 t/an. Aceasta ar fi suficienta pentru atingerea tintei in 2010. Este nevoie de o evaluare mult mai detaliata in ceea ce priveste aceste fluxuri de deseuri pentru a restrictiona la o capacitate minima TMB.

Aceasta capacitate ar putea fi probabil intre 40-60.000 t/an.

La depozitul de deseuri de la Glina este in constructie o instalatie de sortare cu o capacitate de aproximativ 130.000 t/an. Instalatia este prevazuta cu o unitate de sortare granulometrica. Fractiunea intre 40 si 80 mm, care reprezinta aproximativ 50% din materia prima este este in mare majoritate componenta organica.

50% din 130. 000 t/an: 65.000 t/an parte organica din deseurile mixte (Glina)

Deseuri din gradini

si parcuri  20.000 t/an

Deseuri alimentare provenite

din ctivitatile de catering 10.000 t/an

Din capacitati aditionale de 35.000 t/year- capacitate totala de sortare 70.000 tone/an

sortare

Suma 120.000 t/an, ceea ce corespunde tintei pentru 2010

Daca aceasta cantitate va fi compostata Regiunea 8 isi va atinge tinta pentru 2010.

Deseuri din ambalaje

Tinta pentru 2010 privind deseurile din ambalaje necesita ca aproximativ 140.000 t/an de deseuri din ambalaje sa fie reciclate. Pe baza cifrelor provenite de la asociatia producatorilor si importatorilor de ambalaje, ca si informatiile privind reciclarea metalului, PET-ului si plasticului, se poate estima ca in prezent,colectarea separata se ridica la aproximativ 70.000 t/an. Aceasta colectare separata se realizeaza in mod neoficial si este desfasurata de o serie de firme mici si mijlocii licentiate pentru reciclare.

Dupa sortare, de la depozitul de deseuri de la Glina va rezulta o cantitate de deseuri din ambalaje de aproximativ 26.000 t/an dintr-un total de aproximativ 130.000 t/an.

Exista o diferenta de 40.000 t/an care poate fi suplinita prin cresterea colectarii separate a deseurilor de ambalaje din gospodarii.

Pentru a atinge tinta din 2010 initiativele asociatiilor de proprietari trebuie sustinute si incurajate in colaborare cu sectorul privat.

Alfel, trebuie introdusa o capacitate suplimentara de sortare de aproximativ 200.000 t materie prima pentru a genera cele 40.000 t de material de la ambalaje care lipsesc.

De la statia de sortare Glina 30.000 t/an

Din colectarea separata

Existenta  70.000 t/an

Din colectarea separata

Intensificata  40.000 t/an

Suma 140.000 t/an care va satisface tinta pentru 2010

Tinta pentru 2013

Deseuri biodegradabile

Tinta pentru 2013 de 256.000 t este foarte ambigua. Aceasta cantitate este de 2 ori mai mare comparativ cu cea din 2010.

In afara fluxurilor de deseurilor ca de exemplu deseurile din gradini si parcuri si partile organice din deseurile comerciale asimilabile celor menajere, separarea deseurilor biodegradabile este legata direct de sortarea deseurilor din ambalaje din deseurile menajere mixte.

Presupunand ca se poate intensifica colectarea separata a deseurilor provenite din activitatile de catering cu 25% pana la aproximativ 45.000 t/an, iar colectarea deseurilor din gradini si parcuri este constanta, aceasta cantitate impreuna cu ceea ce se genereaza la depozitul de deseuri de la Glina vor intruni aproximativ 50% din tinta.

Daca se adauga deseurile din mediul rural, care consta in proportie de 60-70% in componente organice, inca 14.000 t pot fi luate in considerare pentru atingerea tintei.

50% din 130. 000 t/an: 65.000 t/an componenta organica a deseurilor mixte (Glina)

Deseuri din gradini si parcuri 20.000 t/year

Deseuri alimentare din catering 10.000 t/year

Deseuri din hartie  15.000 t/year

Lipsa pentru

a atinge tinta  146.000 t/year

Suma 256.000 t

Lipsa de 150.000 t poate fi depasita numai printr-o capacitate suplimentara de sortare de ~ 330.000 t materie prima, ceea ce necesita remarcabila investitie de ~ 40-50 milioane € si costuri de exploatare 40 si 60 €/t.

Constructia unui incinerator poate rezolva aceasta problema, intrucat componentele organice si ambalajele vor fi incinerate, ceea ce reprezinta o valorificare termica. Pentru aceasta este necesara o capacitate totala de 750.000 t/an, ceea ce inseamna o investitie de ~450 millioane €. Costurile finale pentru incinerare sunt de 90 si 120 €/t ceea ce reprezinta de 15 ori costul de eliminare din prezent de ~7€/t.

Deseuri din ambalaje

Pentru a atinge tinte privind deseurile de ambalaje pentru anul 2013, nici o intensificare suplimentara de 50% a colectarii separate pana la 80.000 t/an nu va fi suficienta. Este nevoie de o alta instalatie de sortare cu capacitatea celei de la Glina (130.000 t).

De la statia de sortare Glina 30.000 t/an

Din colectarea separata existenta 70.000 t/an

Din colectarea separata intensificata 80.000 t/an

A doua statie de sortare 30.000 t/an

Suma 210.000 t/an care va duce la atingerea tintei

In ceea cepriveste tinta privind biodegradabilele este necesara o capacitate de 260-300.000 t/an.

Eliminarea deseurilor

Instalatiile de eliminare a deseurilor din Regiunea 8 sunt pregatite pentru urmatorii 20-30 de ani pentru a elimina deseurile generate.

Cele 3 depozite de deseuri

• Chiajna Rudeni ( Iridex SRL )
• Glina ( Ecorec SRL )
• Vidra ( Systema SRL )

se afla in continua reamenajare si se efectueaza reabilitarea zonelor vechi afectate si sunt pregatite noi zone conform Directivei UE privind depozitele de deseuri.

Respectand aceasta Directiva au construit instalatii pentru colectarea gazului si a apei, pentru protejarea apei subterane si tratarea levigatului. Noile zone de eliminare sunt protejate de bariere de protectie, coform Directivei.

In afara de asta, toate firmele au strategia proprie pentru a asigura bunul mers al afacerii in viitor. Iridex a instalat un incinerator pentru deseurile periculoase, Ecorec o statie de sortare si Systema intentioneza sa investeasca in instalatii de sortare.

Aceasta abordare va moderniza tehnologia de la depozitele de deseuri.

In plus, este necesara constructia unui depozit de deseuri pentru deseuri din constructii si demolari. Acesta va trebui sa includa un dispozitiv pentru sortare si maruntire, pentru a valorifica acest material in scopul construirii drumurilor.

Pentru urmatorii 20 de ani, este nevoie de un spatiu de eliminare, pentru aproximativ 5 millioane m³, ceea ce inseamna o suprafata de 3-4 Ha. Aceasta instalatie necesita o statie de sortare si un zdrobitor, pentru a recupera ~ 30-50% % din deseurile depuse.

Evaluarea costurilor pentru Regiunea

8.1 Fundamentarea costurilor

Costurile (cheltuielile) propuse pentru investitiile asociate serviciilor de gestionare a deseurilor au fost extrase din mai multe surse. Stabilirea costurilor are foarte mare legatura cu experienta acumulata in cadrul proiectelor implementate in Romania, cat si cu experienta acumulata in ceea ce priveste estimarea costurile instalatiilor si al echipamentului de gestionare a deseurilor, in corelatie cu proiecte internationale.

Trebuie mentionat ca exista totusi o rezerva destul de mare in ceea ce priveste nivelul exact al costurilor asociate investitiilor propuse. In prezent, in cadrul Planului Regional de Gestiune a Deseurilor, la nivelul de analiza, nu exista inca informatie precisa cu privire la amplasamentul capacitatilor noi (depozite, statii de transfer, sortare, compostare, etc.). Din acest motiv nu este posibil sa se realizeze estimari ale costurilor in functie de conditiile amplasamentului (conditiile specifice ale amplasamentului pot avea un impact semnificativ asupra costurilor de investitii, mai ales asupra investitiilor pentru depozitul de deseuri, transportului etc.). Costurile de operare sunt si ele influentate de locatiile si amplasamentul noilor facilitati.

Un nivel mai crescut de siguranta in privinta estimarii costurilor va fi atins in faza ulterioara perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate si fiind acompaniat de schita conceptuala si detaliata a amplasamentului, cat si de caracteristicile particulare ale instalatiilor.

In etapa prezenta a procesului de planificare, costurile pentru investitii se bazeaza pe media totala a costurilor diverselor instalatii si a diferitelor tipuri de echipament.

Pentru evaluarea costurilor au fost utilizate mai multe rapoarte si studii care ofera informatii recente cu privire la sectorul gestiunii deseurilor din Romania, din care :

Memorandul de Finatare a ISPA intre UE si Romania, in pentru programele de gestionare a deseurilor din Arges, Bacau, Galati, Dambovita, Piatra Neamt, Ramnicu Valcea si Teleorman;

Master planurile pentru gestionarea deseurilor elaborate in 2005-2006 pentru Bistrita Nasaud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramures si Vrancea ofera costuri unitare pentru investitii si cheltuielile de intretinere si operare (I&O) pentru un numar de activitati.

RAPORT FINAL, Asistenta Tehnica pentru Elaborarea Evaluarii Costului de Mediu si al Planului de Investitii, Proiectul Phare RO 0107.15.03, realizat de Consortiul: Eptisa Internacional, Regional Environmental Center, 29 September 2005.

In mod suplimentar, au fost consultate un numar de alte surse cu privire la costurile standard unitare din cadrul altor programe internationale de investitii in gestionarea deseurilor, din care:

“Costurile gestionarii municipale a deseurilor in UE”, firma consultanta fiind Eunomia, reprezentand Ecotec. Acest raport ofera informatii cu privire la evolutia preturilor gestionarii deseurilor in tarile UE15 pentru anul 2001 pentru toate fazele ciclului de gestionare a deseurilor;

Estimarile costurilor statiilor pentru reciclare/sortare si transfer, regasite in Cadrul Economic Legislativ care promoveaza reciclarea D. Hogg si J Hummel (2002);

estimari ale costurilor pentru statii de tratare bio-mecanice (BMT) gasite in VITO (2001) Vergelijkning van Verwerkingsscenario Voor Rest fractie van HHA en Nietspecifiiek Categorie II Bedrijfsafval, Eindrapport.

Master planurile pentru Gestionarea Deseurilor elaborate pentru Bistrita Nasaud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramures si Vrancea constituie o sursa utila pentru estimarea costurilor pentru investitii. Aceasta sursa ofera avantajul de a oferi informatii recente, cu aplicabilitate locala a costurilor unitare pentru investitii si costuri de operare. Master planurile au fost recent aprobate, in vara anului 2006, iar estimarile costurilor par sa fie indeajuns de clare pentru planificarea regionala. Master planurile ofera estimatii ale costurilor bazate pe categorii de costuri unitare, pentru o serie de activitati de gestionare a deseurilor – costuri pe persoana deservita sau costuri pe tona.

La sursele de mai sus se adauga estimarile realizate de experti, privind gestionarea deseurilor, bazandu-se pe experienta lor acumulata din participarea la proiecte internationale.

Criteriul de structurare a sumelor rezultate, in functie de costurile unitare pentru Investitii, operare, intretinere sunt prezentate in Anexa 8-1.

8.2 Costurile investitiilor regionale de gestiune a deseurilor

Propunerile pentru investitiile gestionarii deseurilor sunt detaliate in Capitolul 7. Clasa de investitii din cadrul fiecarei categorii majore de servicii de gestiune a deseurilor (colectare, transport, tratare etc.) este rezumata si prezentata in Anexa 8-2.

Luand ca punct de plecare programul propus pentru finantare pentru regiune si ghidurile costurilor unitare mentionate anterior, au fost estimate urmatoarele costuri pentru investitii.

Programul total se ridica la investitii de 53.5 milioane EURO distribuite intre anii 2007 si 2013.

Trebuie mentionat ca, suplimentar la ceste costuri, trebuie avute in vedere constructia de noi celule pentru depozitele existente de 1,5 milioane €/an, dupa anul 2013. De asemenea va fi nevoie si de inlocuirea containerelor de deseuri dupa anul 2013.

Tabelul . Rezumatul costurilor investitiilor pentru Regiunea 8

* finantarea statiei de sortare de la Glina exista deja si va functiona imediat ce va fi gata;

** recuperarea biogazului emanat pentru 3 depozite in 2010, (1 milion € fiecare);

*** alaturarea a cate un hectar de pamant/celula, pentru toate cele trei depozite de deseuri, in fiecare an din 2010 si mai departe.

8.3 Implicatiile investitiilor propuse prin prisma disponibilitatii de plata a populatiei

Gestionarea deseurilor va avea implicatii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte particulare si programe de investitii (tinand cont de caracterul particular al instalatiilor pentru tratare/depozitare si transfer, acolo unde este cazul).

Tarifele ce vor fi aplicate in cadrul regiunii reprezinta o functie a unui numar de factori, incluzand dar nelimitandu-se la urmatorii:

Structuri existente de cost apartinand furnizorului de servicii;

Nivelul tarifelor existente aplicat in cadrul regiunii si adaptate la costuri;

Caracteristicile deseurilor din cadrul diferitelor arii de servicii si separarea deseurilor generate/colectate in menajere si ne-menajere;

Amortizarea activelor existente si a investitiilor propuse;

Nevoia de inlocuire anuala a activelor uzate (depinde de durata de exploatare si vechimea acestora);

Structura de finantare pentru noi active si nivelul costurilor din sistemul de creditare din cadrul mecanismului;

Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilitati de creditare avantajoase, intarzierea platilor);

Planuri detaliate de investitii (detalierea costurilor pe fiecare componenta de investitii, bazandu-se pe nevoia specifica de instalatii si pe costul total tinand cont de finantarea locala si internationala, neprevazute, inflatia etc.);

Costuri detaliate de operare, luand ca punct de referinta structura deja existenta a costurilor, adaptarea la impactul investitiilor propuse si schimbarile operationale/procedurale.

Se poate intampla sa apara mici fluctuatii ale tarifelor in cadrul regiunii, intrucat prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activitatile locale de colectare, pentru care costurile vor varia in functie de metodele locale de colectare folosite, densitatea populatiei, frecventa de colectare, distantele de transport catre depozit etc.).

Evaluarea consecintelor particulare asupra tarifelor pentru obtinerea investitiilor necesare gestionarii deseurilor in cadrul regiunii nu se regaseste in obiectivele prezentului Plan Regional. Scopul analizei curente este sa identifice nevoile generale ale sistemului; evaluarea detaliata a fezabilitatii/sustenabilitatii financiare si a consecintelor tarifare trebuiesc abordate intr-un studiu separat de fezabilitate care sa prevada evaluari tehnice detaliate ale sistemelor si amplasamentului instalatiilor precum si evaluari financiare detaliate ale companiilor de gestionare a deseurilor.

In cadrul prezentului Plan Regional este posibil sa se comenteze la modul general asupra implicatiilor tarifare asupra sistemului, privit ca intreg.

8.3.1 Disponibilitatea de plata la nivel macro

Preocuparea generala fata de sistemele de gestionare a deseurilor este aceea ca acestea sa ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din gospodarii. Din motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicatiile particulare ale aplicarii tarifelor in cadrul regiunii deservite. Este posibil sa se realizeze o evaluare generala a disponibilitatii globale de plata, per ansamblu inainte si dupa implementarea sistemelor propuse pentru investitii.

Scopul analizei disponibilitatii de plata la acest nivel al Planului Regional este acela de a determina nivelul tarifului ce poate fi suportat de populatie.

Disponibilitatea de plata se refera la capacitatea beneficiarilor serviciilor de gestionare al deseurilor de a plati aceste servicii fara a pune in pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-si satisface nevoile personale. Este important sa se identifice abilitatea de plata a beneficiarilor, in cadrul evaluarii capacitatii economice de plata a serviciilor pentru gestiunea deseurilor (solvabilitatea clientului). In aceasta analiza s-a folosit un indicator al solvabilitatii pentru a aprecia daca veniturile populatiei sunt suficiente pentru a putea suporta cresterea costurilor pentru serviciile privind gestiunea deseurilor, fara a prejudicia in mod serios bugetul familiei. O gospodarie se considera a fi incapabila de plata serviciilor, cand ar necesita o reducere semnificativa a bugetului dedicat altor bunuri si servicii cum ar fi: hrana, locuirea, sanatatea, incalzirea.

Conform standardelor pentru gestionarea deseurilor, nivelul acceptabil de suport al serviciilor pentru gestionarea deseurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecarei gospodarii – ex. costurile medii lunare pentru gestionarea deseurilor nu ar trebui sa depaseasca 1.5% din veniturile medii lunare ale gospodariilor (unde costurile ar trebui sa acopere intregul ciclu al serviciilor pentru deseuri – colectare, transport, sortare, tratare si eliminare). Se specifica faptul ca desi un asemenea criteriu este util in dezvoltarea strategiei de gestionare a deseurilor, in formularea politicii de tarifare trebuie sa se tina cont de faptul ca venitul multor gospodarii este sub medie. Cu privire la dificultatea financiara in care se gasesc unele gospodarii cu venituri sub medie, de a suporta aceste costuri in raport cu veniturile proprii, se impune sa se prevada masuri de protejare.

Evaluarea abilitatii globale de plata este realizata in functie de venitul mediu pe gospodarie din cadrul regiunii. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul mediu in Romania si pentru regiunile importante, estimat prin studii de venit al gospodariilor. Cele mai recente date sunt pentru anul 2004. Sunt considerate veniturile din diferite surse, cum sunt lichiditatile si din surse proprii in natura (schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate si a bunurilor produse in gospodarie, etc.).

O prezentare a veniturilor din Regiunea 8 este realizata in urmatorul tabel.

Tabelul . Nivelul veniturilor pentru Regiunea 8 (2004)

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005; Specificatii ale veniturilor , 2004

In scopul prezentei analize se presupune ca nivelul viitor al veniturilor va creste cu rata de crestere a PIB-ului in fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de crestere a PIB-ului pentru perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Nationala pentru Prognoze si sunt prezentate in tabelul de mai jos. In tabel mai apare si faptul ca rata anuala de crestere a PIB dupa 2009 va scadea la 5%, si va ramane constanta ulterior pentru toate regiunile.

Tabelul . Evolutia PIB, modificarea % anuala

Sursa datelor: Comisia Nationala pentru Prognoza (www.cnp.ro) si estimarile consultantului

Luand ca punct de referinta nivelul veniturilor din anul 2004 si ajustandu-le PIB-urilor previzionate pentru fiecare regiune, poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea deseurilor pe fiecare regiune in parte.

Tabelul . Disponibilitatea de plata pentru servicii de gestiune a deseurilor, in Romania, EURO pe luna/pe persoana

Sursa: Anuarul Statistic roman si estimarile consultantului

Pentru Regiunea 8 abilitatea lunara de sustinere a cresterii costurilor este de 1.91 euro la 3.24 euro intre anii 2004 si 2013. Nivelurile abilitatii lunare de plata in Regiunea 8 (Bucuresti) sunt din cele mai ridicate din Romania; platile maxime lunare acceptate depasesc media nationala cu 30%.

Ar fi fost ideal sa se faca distinctie intre nivelul veniturilor si abilitatea de suport din mediul urban si rural. Din nefericire nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor regionale, care sa faca distinctie intre gospodariile urbane si rurale. In orice caz, Studiul Dezvoltarii Rurale in Romania (2003) sugereaza ca nivelurile veniturilor din cadrul gospodariilor sunt 85% din cele al gospodariilor din mediul urban, dupa cum se poate observa din tabelul de mai jos.

Tabelul . Surse de venit in Romania (2002)

Sursa: Studiul Dezvoltarii Rurale in Romania - 2003

Cea mai importanta sursa de venit pentru gospodariile din mediul urban il reprezinta salariul si ajutorul social. Impactul alimentelor produse in mediul privat si cel al produselor agricole au un impact redus asupra venitului total al gospodariilor urbane (11% din venitul total).

In mediul rural cea mai importanta sursa de venit o reprezinta activitatile agricole intreprinse in gospodarie (in ambele sensuri cel monetar si in natura); aceste activitati insumeaza 45% din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul si auto-finantarea (28%) si ajutorul (20%).

Rezultatele Studiului Dezvoltarii Rurale pot sa fie folosite pentru o aproximare foarte generala a nivelurilor abilitatii de suport a gospodariilor rurale. In Regiunea 8, populatia rurala reprezinta 10% din totalul populatiei gospodariilor. Se poate aproxima foarte general ca nivelul abilitatii de suport pe persoana din cadrul gospodariilor rurale se situeaza de la 1.65 euro in 2004 la 2.80 euro in 2013 pe luna.

8.3.2 Nivelurile tarifelor deja existente

In obiectivele prezentului Plan nu se regaseste inventarierea sistematica a nivelurilor tarifelor pentru toti prestatorii de servicii din regiune. Oricum in tabelul de mai jos figureaza cateva exemple de tarife pentru gospodarii pentru serviciul de management al deseurilor, aplicate de cativa prestatori de servicii din Regiunea 8.

Tarifele aplicate gospodarilor in 2006 se situau intre 4.17 pana 5.99 RON pe persoana/luna (~1.19 – 1.7 euro). Acest nivel reprezinta 54%- 77% din estimarile nivelului abilitatii de plata a tarifelor de gestiune a deseurilor pentru 2006 (2.19 euro pe persoana/luna pentru gospodariile cu venit mediu).

Cu alte cuvinte, in anul 2006, cresterea tarifelor cu 0.5 euro pe persoana pe luna reprezinta un obiectiv fezabil.

Tabelul . Nivelul tarifelor pentru gestionarea deseurilor in Regiunea 8 (2006)

Sursa: Date de la ANRSC, 2006

8.3.3 Impactul investitiilor propuse asupra tarifelor

Predictii primare a fluxurilor financiare a investitiilor in serviciul pentru gestionarea deseurilor din regiune au fost elaborate, avand in vedere cresterea incrementala a costurilor pentru investitii si impactul costurilor de operare. Au fost considerate numai costurile asociate alternativei tehnice definite in capitolul 7.

Trebuie specificat ca au fost considerate numai costurile incrementale ale investitiilor propuse pentru o perioada de planificare din 2006-2025, ex. impactul investitiei suplimentare si a costului de operare (crestere/descrestere) a imbunatatirilor regionale in gestionarea deseurilor. Costurile existente asociate serviciilor de gestionare a deseurilor in cadrul regiunii nu figureaza in analiza si se presupune a fi constante, acoperind cheltuielile curente si nevoia de inlocuire.

Predictiile fluxurilor financiare sunt prezentate in Anexa 8-2.

Analiza poate fi caracterizata dupa cum urmeaza:

A fost elaborata pe baza de numerar, ex. se presupune ca toate investitiile si costurile de operare vor fi finantate prin lichiditati, imediat ce se ivesc. Deprecierea nu va fi luata in considerare. Orice inlocuire de activ din timpul planificarii va fi considerata drept avand surse de finantare;

A fost elaborata in termeni reali; preturile din 2006 au fost ajustate pe durata planificata 2007-2013 cu calcului NPV pentru o perioada mai lunga de pana in anul 2020;

A fost considerat numai costul suplimentar generat de investitii pe perioada de planificare (cum localizarea diferitelor capacitati nu se cunoaste si nici diferite specificatii tehnice, aceste costuri au fost calculate pe baza unor valori medii ale costurilor unitare standard);

S-au considerat costurile de O&I pentru diferite categorii de activitati: colectare, sortare/reciclare/transfer, transport si eliminare la groapa de gunoi (costurile pentru aceste componente au la baza costuri unitare standard). Au fost calculate doar costurile suplimentare generate de noile capacitati;

S-a avut in vedere cantitatea de deseuri estimata a fi generata in regiune, pe durata de planificare.

Rezultatul analizei reprezinta un calcul de ansamblu al VPN (Valoarea Prezenta Neta) asociata costurilor generate de noile servicii de gestionare a deseurilor (luand in considerare atat investitiile cat si costurile O&I de-a lungul perioadei planificate).

De asemenea, sunt calculate atat valorile actualizate pe tona in perioada de planificare cat si pe persoana/luna.

Este important de subliniat faptul ca aceasta suma nu este egala cu tariful real aplicabil consumatorilor - tariful real aplicabil va reprezenta o functie de mai multi factori cum ar fi conditiile locale, schemele de finantarea a investitiilor, performanta de plata a utilizatorilor (gradul de incasare a facturilor), etc.

NVP al investitiei pe persoana/luna reprezinta costul mediu total pe persoana/luna al investitiilor de-a lungul perioadei planificate. Daca presupunem ca un program de investitii este finantat in totalitate prin tarifele utilizatorilor, impactul mediu lunar al programului de investitii ar fi de 0,76 Euro pe persoana. Este insa foarte probabil ca acea investitie sa fie suportata de UE. Presupunand ca 70% din sprijinul financiar al UE este directionat spre investitii (costul de O&I este finantat in totalitate prin tarifele utilizatorilor), impactul mediu lunar al programului de investitii ar fi de 0,64 euro pe persoana ceea ce reprezinta 65% din nivelul disponibilitatii de plata considerata.

Tabelul . Impactul mediu al programului de investiti in Regiunea 8

Consecintele tarifare ale investitiilor propuse se incadreaza in anumite limite posibil acceptabile in cadrul regiunii. Ar trebui subliniat faptul ca aceste calculele, de mai sus reprezinta doar costurile investitiilor propuse pe cap de locuitor si nu iau in considerare partea reala de cheltuieli alocata familiilor sau consecintele subventiilor incrucisate dintre grupurile de consumatori. In Regiunea 8, un procent de 70% din deseurile colectate este datorat gospodariilor - daca costurile ar fi distribuite proportional intre grupurile de generatori (incluzand firmele), atunci gospodariile ar trebui sa plateasca suplimentar intre 0.44 si 0.50 Euro pe persoana lunar.

Cum se poate observa din figura de mai jos, tarifele corespunzatoare investitiilor propuse raman sub limita de suportabilitate de 1.5% din venituri.

Figura . Disponibilitatea de plata si evolutia tarifelor de gestiune a deseurilor in Regiunea 8, in doua variante de finantare

Anexe

Anexa . Baza de date pentru costuri unitare

Sursa: RAPORT FINAL , Asistenta Tehnica pentru Elaborarea Evaluarii Costurilor de Mediu si al Planului de Investitii, Proiect Phare RO 0107.15.03, realizat de Consortiul: Eptisa Internacional, Centrul Regional pentru Mediu, 29 Septembrie 2005.

Anexa 8-‑ . Infrastructura regionala pentru gestionarea deseurilor in Regiunea 8

Calcule detaliate ale Costurilor de Investitii pot fi gasite in fisierul Excel atasat PRGD.

Anexa 8‑ . Costuri unitare in zonele rurale si urbane (€/tona)

Anexa 8‑ . COSTURILE UNITARE PENTRU INCHIDEREA DEPOZITELOR DE DESEURI (€/HA)

Anexa 8‑ .- CALCULUL COSTULUI UNITAR PENTRU INSTALATIILE DE COMPOSTARE (€/t)

Anexa 8‑ .- CALCULUL COSTULUI UNITAR PENTRU INSTALATIE de INCINERARE (€/t)

Anexa 8‑ . COSTUL UNITAR PENTRU INVESTITII IN STATIII DE TRANSFER (€/TONA)

Anexa 8‑ . COSTUL UNITAR PENTRU TRANSPORTUL CANTITATILOR MARI DE LA STATIILE DE TRANSFER (€/TONA)

Anexa 8‑ . IPOTEZE PENTRU CALCUL A COSTURILOR UNITARE PENTRU TRANSPORTUL CANTITATILOR MARI DE LA STATIILE DE TRANSFER (€/TONA)

Masuri de Implementare

Masurile sunt legate de obiectivele specifice si de graficul tintelor. Atat tintele pentru reducererea cantitatii de deseuri biodegradabile cat si pentru reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje sunt foarte ambitioase si trebuie indeplinite intr-un interval scurt de 5 ani.

Avand in vedere ca sectorul de gestionare a deseurilor este privatizat complet, atingerea tintelor depinde de abilitatea sectorului privat de a aloca budgete pentru investitiile necesare tinand cont ca incasarile realizate de agentii de salubritate din tarife trebuie sa acopere costurile.

Monitorizare

Monitorizarea implementarii PRGD inseamna:

• Definirea criteriului de monitorizare, a indicatorilor si frecventei de control
• Compararea obiectivelor si tintelor stabilite in PRGD cu rezultatele obtinute
• Identificarea intarzierilor sau a “pietrelor de moara” in ceea ce priveste implementarea
• Elaborarea unui raport de verificare privind PRGD
• Rezultatele publicarii

Tehnicile potrivite de monitorizare, insotite de feedback catre regiuni si catre centru pot influenta planurile viitoare si indeplinirea eficienta a tintelor.

Tehnicile neadecvate de monitorizare vor conduce in mod indubitabil la o directionare gresita a investitiilor si la cresterea costurilor, la toate nivelele, pentru gestionarea deseurilor.

Alegerea tehnicilor pentru monitorizare trebuie realizata cu atentie.

Pentru fiecare indicator trebuie specificata valoarea si tendinta. Tendinta reprezinta variatia indicatorului, comparativ cu anul precedent si poate fi prezentata utilizand simbolurile lui „Chernoff”, dupa cum urmeza:

J- Variatie pozitiva comparativ cu intentiile

L- Variatie negativa comparativ cu intentiile

L- Nicio variatie

Monitorizarea implementarii trebuie realizata anual, de catre autoritatile responsabile.

Indicatorii care trebuiesc monitorizati sunt indicati mai jos.

Tabelul 10.1 Schema de monitorizare