ASISTENTA TEHNICA PENTRU ELABORAREA PLANURILOR REGIONALE DE GESTIONARE A DESEURILOR

EuropeAid/121492/D/SV/RO

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR

ROMaNIA

PLANUL REGIONAL DE GESTIUNE A DESEURILOR – REGIUNEA – 8

BUCURESTI – ILFOV

CUVANT INAINTE

Modernizarea Regiunii a fost dramatica din multe puncte de vedere si totodata inegala. Pe masura transformarii regiunii practicile de mediu s-au perfectionat. Realizand faptul ca ne confruntam cu o crestere a varietatii si complexitatii tipurilor si cantitatilor de deseuri generate in timp, am imbunatatit instalatiile si locatiile neadecvate, pentru a corespunde legislatiei romanesti. Cu cat actionam mai putin cu atat cresterea cantitatilor si tipurilor de deseuri vor crea noi daune mediului si vor afecta si deteriora resursele de apa, sol, aer si sanatate.

Spre exemplu, recenta introducere a ambalajelor PET a condus la scaderea costurilor si asigura ambalare corespunzatoare pentru multe lichide si bauturi utilizate si consumate zilnic, dar a devenit problematica colectarea si eliminarea acestora, costurile de colectare si reciclare fiind relativ ridicate. Acum, un val de PET-uri si alte tipuri de ambalaje similare au umplut inutil depozitele si totodata au devenit omniprezente si neplacute in peisaj pentru toata lumea.

In afara de aceasta, o mare cantitate de deseuri este eliminata inutil, o buna parte putand fi reciclate sau reutilizate daca s-ar organiza sisteme adecvate de colectare separata si sortare. In consecinta, deseuri ca de exemplu articole din gospodarii, ambalajele de sticla, hartia si cartonul, deseurile textile, recipientele de aluminiu, chiar si PET-urile care pot fi colectate pentru a fi reciclate se amesteca si se pierd iremediabil prin amestecare cu deseurile menajere. Alte deseuri, cum sunt cele din constructii si demolari, din gradini, de echipamente electronice, de vehicule scoase din uz, deseurile periculoase din deseurile menajere, anvelope uzate si acumulatori nu-si au locul in depozite ci trebuie colectate separat si reciclate prin facilitati adecvate si specializate de dezmembrare.

Situatia actuala necorespunzatoare in ceea ce priveste managementul deseurilor in Regiune este o provocare pentru o schimbare. Aceasta poate fi adusa sub control prin eforturile concertate si participarea tuturor factorilor interesati in implementarea unui Plan Integrat de Management al Deseurilor.

De fapt, acest Plan ofera o apropiere coerenta si efectiva fata de problemele regionale din domeniul deseurilor. Mai mult, el a fost intocmit si imbunatatit nu numai de specialistii nostri ci si de comentariile pertinente primite prin consultarea publicului, prin Asistenta Tehnica acordata de Uniunea Europeana si Programul Phare de Twinning, precum si de Acquis-ul comunitar privind Managementul Deseurilor. Mai raman inca multe de facut, acest Plan regional pentru gestionarea deseurilor fiind doar la inceput. Eforturile privind implementarea Planului vor fi descrise ulterior.

PRGD introduce conceptul de solutii eficiente din punct de vedere al costurilor in managementul deseurilor. Sunt utilizate tehnologii moderne in sensul creerii unor depozite mai sigure si cu efecte de protectie a mediului. Simpla sortare, in propria gospodarie, a numeroase fractiuni reciclabile de deseuri sau simpla compostare a deseurilor biologice si a deseurilor din gradini sunt doar unele posibilitati usor de realizat printr-o constientizare eficienta a procesului de colectare selectiva a deseurilor. In acest sens, implementarea PRGD vrea sa demonstreze ca se pot obtine costuri eficiente pentru atingerea obiectivelor in ceea ce priveste colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor si a tintelor propuse de Romania pentru deseurile de ambalaje si reducerea deseului biodegradabil din depozite.

In final, trebuie mentionat ca PRGD pentru Regiune urmeaza cerintele impuse de legislatia romaneasca privind Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si se supune procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Aspecte notabile privind aceasta abordare se refera la:

evaluarea managementului regional al deseurilor

studiul alternativelor tehnice si de costuri pentru colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor;

o evaluare independenta;

consultarea publicului si

monitorizarea masurilor si indicatorilor de implementare a Planului.

Cu completarea tuturor procedurilor, Regiunea poate incepe cu incredere implementarea acestui Plan Regional de Gestiune a Deseurilor care se conformeaza Planului National de Gestionare a Deseurilor si legislatiei in domeniul deseurilor, Acquis-ului comunitar si totodata si cerintelor cetatenilor.

Introducere

Finalizarea PRGD pentru Regiunea Bucuresti Ilfov marcheaza o etapa majora pentru eforturile de a realiza un management integrat al deseurilor. In fapt, pentru prima data un plan integrat de gestiune a deseurilor, bazat pe procedura privind realizarea evaluarii de mediu pentru planuri si programe este intrutotul compatibila cu Strategia Nationala si Planul National privind Gestionarea Deseurilor aprobate prin Hotararea de Guvern 1470 din 9 Septembrie 2004 si publicata in Monitorul Oficial din 18 octombrie 2004. Planul este completat in cursul procedurii astfel incat sa se ia in considerare specificul regiunii in ceea ce priveste populatia urbana si cea rurala, nivelul de dezvoltare economica, geografie / clima si retea de drumuri.

Acest Plan include perioda din 2004 pana in 2013, orizontul de zece ani pentru planificare utilizat curent in Romania. Totusi, Planul va trebui revizuit in 2009, pentru a permite ajustarea datorita evolutiei strategiei precum si incorporarea modificarilor din legislatia romaneasca si noul context economic.

Includerea comentariilor rezultate in urma consultarii publicului

Redactarea PRGD include o marcanta crestere a participarii publicului la elaborarea acestuia. Comentariile publicului primite in termenul de 45 de zile calendaristice (pana la data dezbaterii publice, respectiv 6 octombrie 2006 in Bucuresti) au fost incluse in PRGD.

Dezbaterea Publica a avut loc la sediul ARPM Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr.1, sector 6.

Participantii la Dezbatera Publica includ cetatenii interesati, organizatiile neguvernamentale, operatorii din sectorul public si privat, autoritatatile centrale competente, administratiile regionale, judetene si municipale, persoanele juridice private, consultantii din Uniunea Europeana. Toate comentariile primite au fost luate in considerare, li s-a dat raspuns si, acolo unde erau relevante au fost incluse in Plan si in Raportul la Studiul privind evaluarea de mediu.

Beneficii pentru cetateni si Regiune

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor va asigura beneficii majore in Regiunea Bucuresti Ilfov si judetele sale. Sunt relevante urmatoarele aspecte ale planului:

• este in conformitate cu cerintele Planului National privind Eliminarea Deseurileor Municipale,
• se va constitui intr-un ajutor calificat al Regiunii pentru suportul financiar acordat Romaniei din partea UE,
• va optimiza investitiile si costurile operationale in domeniul gestionarii deseurilor la nivel judetean si regional,
• va fi un sprijin pentru implementarea actiunilor pe termen scurt, mediu si lung,
• va crea si va asigura un mediu mai curat si placut, fara aer, sol si ape poluate,
• va preveni si elimina neplacerile cauzate de tratarea si eliminarea necorespunzatoare a deseurilor, inclusiv compromiterea definitiva a terenurilor unde deseurile au fost prost gestionate / tratate,
• va proteja sanatatea populatiei si va reduce presiunea asupra mediului in concordanta cu cerintele privind conservarea florei si faunei regiunii,
• va incuraja reducerea cantitatii de deseuri printr-o productie curata, cu utilizarea reciclarii si valorificarii, si astfel economisind resurse naturale, deci mai putine deseuri depozitabile, si
• va asigura informarea locuitorilor regiunii si va sustine participarea publicului in implementarea si dezvoltarea acestui plan, in vederea atingerii obiectivelor regionale pentru reciclarea,valorificarea si reducerea depozitarii deseurilor biodegradabile.

Concordanta dintre Directivele Uniunii Europene, Acquis-ul comunitar si legislatia romaneasca

Planul de Gestionare a Deseurilor satisface cerintele unui Plan Integrat de Management al Deseurilor in Romania si Uniunea Europeana. Planul urmeaza indeaproape cerintele impuse de recentul Acquis privind mediul inconjurator care cuprinde o serie de Directive care servesc drept baza pentru managementul deseurilor in intraga Uniune Europeana.

Directiva privind managementul Deseurilor (1975) cuprinde legislatia care reglementeaza si defineste majoritatea problemelor legate de deseurile municipale si periculoase, cat si cerintele privind planurile de management

Directiva Depozitarii specifica practicile proiectarii si ale operarii corespunzatoare a depozitelor si totodata obligatiile de reducere a componentei biodegradabile din deseurile depozitate

Directiva de Ambalaje acopera numeroase aspecte privind reciclarea si recuperarea materialelor de ambalaje si stabileste obligatiile privind valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje

Directivele privind Vehiculele scoase din uz si Deseurile de Echipamente Electrice si Electronice specifica tintele reciclarii si valorificarii pentru aceste tipuri speciale de deseuri

Directivele privind Evaluarea Impactul asupra Mediului si Evaluare Strategica de Mediu definesc noi instalatii privind dezvoltarea acestor planuri, aplicarea si localizarea lor. In completare Directiva IPPC ( Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii ) defineste masuri de precautie pentru amplasamente si depozitele periculoase si ofera informatii despre acestea

Directivele pentru Aer, Apa si Incineratoare stabilesc normele specifice privind emisiile maxim admise si prezinta metodele si procedurile de referinta pentru aceste masuratori.

Toate aceste Directive au fost transpuse in legislatia romaneasca de mediu ( Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78 / 2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426 / 2001, modificata si completata cu Ordonanta de Urgenta nr. 61 / 2006 ).

Detalii privind legislatia romaneasca in concordanta cu cea europeana se regasesc in anexa Planului.

Conformitatea cu Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor

PRGD se conformeaza cu legislatia europeana si romaneasca de mediu, iar obiectivele si tintele propuse sunt cele cuprinse in Strategia Nationala de Management a Deseurilor. Principalele prevederi ale Strategiei Nationale sunt:

managementul deseurilor este integrat vietii socio-economice

Protejarea resurselor primare: maximizarea valorificarii si reciclarii, fapt ce are ca si consecinta minimizarea deseurilor.- Respectarea ierarhiei managementului deseurilor. Se respecta ierarhia managementului deseurilor ( prevenirea, minimizarea, reutilizarea si reciclarea, valorifivcarea energetica, tratarea si in final eliminarea )

Protectia mediului: deseurile sunt tratate si eliminat intr-o maniera corespunzatoare protectiei mediului

„Poluatorul plateste”: generatorii deseurilor sunt raspunzatori pentru plata colectarii si eliminarii deseurilor

Principiul proximitatii: stabileste faptul ca deseurile trebuiesc tratate sau eliminate cat mai aproape posibil de locul unde au fost generate

Participarea publicului: consultarea publicului se face odata cu intocmirea Planului si pentru construirea instalatiilor importante. Publicul trebuie sa beneficieze de materiale informative tiparite

Incurajarea intreprinderilor din sectorul privat

Monitorizarea si raportarea: evaluarea regulata intre concordanta tintelor impuse prin Plan si progreselor privind managementul deseurilor si raportatrea publicului.

Parcurgerea procedurii de Evaluare Strategica de Mediu ( SEA )

PRGD pentru Regiunea Bucuresti Ilfov a fost intocmit in concordanta cu Procedura SEA care a inclus urmatoarele etape:

evaluarea situatiei existente privind managementul deseurilor in Regiunea Bucuresti Ilfov

prezentarea alternativelor tehnice propuse si estimarea costurilor pentru tratare, colectare si eliminare infrastructura necesara

abordare particularizata (regionala)realizarea unui raport de mediu independent

consultarea publicului

masuri si indicatori de monitorizare a Planului de implementare

Abordarea regionala integrata si masurile de implementare

Un obiectiv major al Planului Regional de Gestionare Integrata a Deseurilor este de a implementa actiuni, proceduri si de a estima costurile efective ale implementarii. Totodata se doreste incurajarea participarii publicului care, sa aibe ca rezultat gestionarea deseurilor intr-o maniera prietenoasa mediului, sustenabila si economic viabila,. Planul se refera la:

• Planul Regional de Gestionare a Deseurilor. Acest sector cuprinde detaliile aplicarii PRGD in domeniul deseurilor municipale si asimilabile din comert, industrie si servicii, incluzand date privind colectarea(aria deservita, fregventa), tratarea, eliminarea, reciclarea, colectarea separata etc. Planurile judetene si municipale dezvolta aceste detalii la nivel local.

• Masuri de implementare
• Planurile economice si de investitii. Planului Regional de Gestionare Integrata a Deseurilor furnizeaza costurile efective si sustinerea financiara a investitiilor pentru implementarea Planului Regional al Deseurilor Municipale. In Plan sunt incluse programe / planuri de investitii, precum si costurile planificate pentru de operare si rezultate (profit, venit anual) asteptate. Suplimentar, se fac pregatiri pentru granturile din fondurile UE si romanesti care vor micsora cerintele investitiilor locale. Sunt luate in considerare si incluse in Plan considerentele privind posibilitatile de plata ale regiunii.

Pentru toate investitile majore vor fi solicitate Studii de fezabilitate inclusiv Studiile de impact asupra mediului, selectarea locatiei, analiza costurilor – beneficii, consultarea publicului etc.

o      Instrumente legale si financiare. Majoritatea instrumentelor legale si financiare sunt prevazute in legislatia romaneasca. Se preconizeaza ca viitoarele instrumente financiare, ca de exemplu contingentarea unor tipuri de ambalaje sau taxele de reciclare pentru echipamentele electrice si electronice sa fie intr-adevar aplicate. In plus, Fondul de Mediu stimuleaza reciclarea, reducerea, reutilizarea si valorificarea deseurilor de ambalaje.

o      Activiitatile specifice privind colectarea separata a diferitelor tipuri de deseuri. Au fost concepute programe specifice pentru colectarea separata a diferitelor tipuri de deseuri, altele decat cele municipale. Acestea cuprind vehiculele scoase din uz, deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri menajere periculoase, ambalaje si deseuri de ambalaje, deseuri verzi, namoluri din statiile municipale de epurare a apei etc.

• Controlul si raportarea asupra activitatilor prevazute in PRGD. Sunt prevazute tinte specifice si mecanisme de control pentru activitatile din cadrul PRGD, iar rezultatele vor fi prezentate publicului.

• Constientizarea si informarea publicului. Planul prevede o serie de actiuni care sporesc constientizarea publicului:
• consultarea publicului
• raportarea anuala privind deseurile / si atingerea tintelor propuse pentru deseuri
• brosuri, circulare, reclame, web site-uri, materiale specifice asupra:
• programul colectarii deseurilor, locatia containerelor de deseuri, locatiile pentru eliminarea finala a diferitelor tipuri de deseuri colectate separat, etc;
• informatii privind compostarea in cadeul gospodariilor si sfaturi utile privind reducerea, reciclarea si reutilizarea deseurilor;
• adresele de contact de la nivel regional/local pentru tratarea deseurilor;
• tarife, amenzi si penalitati.

Deseuri incluse / excluse din PRGD

PRGD include prevederi pentru urmatoarele tipuri de deseuri:

deseuri municipale (menajere, asimilabile celor menajere provenite din comert si institutii publice, , deseuri nepericuloase din industrie, deseuri nepericuloase din spitale)

Sunt incluse si prevederi pentru diferitele tipuri de deseuri colectate separat:

deseuri de ambalaje ( hartie, carton, recipiente de aluminiu, metale, plastice PET, polietilena, polipropilena, PVC – sticla, lemn );

deseuri verzi din gospodarii, parcuri si gradini publice;

textile;

deseuri menajere periculoase

o      chimicale ( casnice ),

o      uleiuri uzate si fluide de motor,

o      ingrasaminte,

o      vopsele,

o      insecticide,

o      produse de curatare, fluide, uleiuri uzate,

o      medicamente expirate, nefolosite,

vehicule scoase din uz,

anvelope uzate si acumulatori folositi,

deseuri voluminoase (mobila din gospodarii si echipamente electrice si electronice maro)

deseuri stradale

deseuri din piete

namoluri de la statiile municipale de epurare a apei uzate,

deseuri rezultate din constructii si demolari.

Sunt excluse din Plan:

deseuri medicale periculoase si deseuri industriale,

deseuri rezultate din procese termice,

deseurile radioactive,

deseurile miniere,

deseurile de animale si rezultate din prelucrarea acestora,

emisii in aer si apa,

deseuri explozive.

Structura si continutul Planului Regional de Management al Deseurilor

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea Bucuresti Ilfov este structurat pe mai multe sectiuni care prezinta situatia actuala a regiunii, obiectivele, alternativele pentru tratare si metodele de stabilire a costului minim.

Pe scurt, acesta cuprinde:

Situatia actuala. Prezinta informatii asupra situatiei existente privind gestiunea deseurilor in Regiunea Bucuresti Ilfov.

Obiective si tinte privind Managementul Regional al deseurilor: Fixeaza tintele pentru conformarea cu obiectivele nationale si cele apartinand UE.

Prognoza producerii, colectarii, tratarii, eliminarii, reciclarii si minimizarii deseurilor: prevede generarea, colectarea, tratarea, reciclarea si eliminarea deseurilor, asumandu-si investitiile si implementarea actiunilor care trebuie intreprinse.

Evaluarea alternativelor tehnice posibile: studiaza diferitele alternative tehnice care pot fi luate in considerare pentru colectarea, reciclarea, tratarea si eliminarea deseurilor.

Analiza comparativa: contribuie la alegerea celui mai scazut cost pentru scenariul de management al deseurilor.

Cerinte de acceptabilitate: se iau in calcul costurile de operare, finantare si de investitii, inclusiv costurile necesare asistentei pentru implementarea schemelor de granturi si a implementarii principiului “poluatorul plateste”

Masurile de implementare ale PRGD: masurile de implementare includ o lista de actiuni, o planificare care permite implementarea Planului regional, referitoare la:

o      reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile si de ambalaje din deseurile solide municipale,

o      investitii ( echipamente, utilitati )

o      masuri de instruire si pregatire,

o      masuri pentru constientizarea si continua participare a publicului

o      masuri financiare, stimulente si instrumente, masuri legale.

Planuri pentru alte fluxuri de deseuri

o      deseuri menajere periculoase

o      vehicule scoase din uz

o      deseuri de echipamente electrice si electronice si ale deseuri voluminoase

o      namoluri din statiile municipale de epurare

o      deseuri din constructii si demolari

Monitorizarea sistemului include:

o      evaluarea indeplinirii tintelor si prezentarea rezultatelor indicatorilor atinsi

o      raportul anual catre public

Rezumatul tintelor propuse

Tintele de atins sunt prezentate in PRGD si includ:

tinte pentru cresterea gradului de colectare a deseurilor din zonele rurale nearondate in prezent unor servicii de salubritate,

inchiderea vechilor depozite neconforme si reabilitarea ecologica,

construirea si operarea unor depozite noi conforme,

reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ajunse la depozite,

tinte de reciclare pentru deseurile de ambalaje, echipamente electrice si electronice, vehicule scoase din uz.

Tinte si obiective curente, %

NOTA Tintele propuse nu constituie obiective nationale. Acestea sunt redate pentru informarea publicului asupra rezultatelor probabile la nivel regional in urma aplicarii actiunilor de implementare cuprinse in prezentul PRGD Bucuresti.

Ce se va schimba

Odata ce va incepe implementarea Planului, cetatenii si agentii economici vor sesiza schimbari importante in practicile regionale de gestionare a deseurilor. Sunt notabile:

Inchiderea vechilor depozite si conectarea locuitorilor la depozitele existente, care sunt conforme cerintelor legislatiei

extinderea retelei de colectare a deseurilor la nivel rural,

operarea echipamentelor in conditii stricte de protectie a mediului,

recurgerea la solutii cu costuri scazute, acolo unde este posibil ( de exemplu, incurajarea compostarii biodegradabilelor in propria gospodarie in zonele rurale, simpla compostare locala pentru deseurile din parcuri si gradini, etc.)

imbunatatirea continua si planificata a colectarii vehiculelor uzate, ambalajelor, deseurilor de echipamente electrice si electronice, precum si a facilitatilor de tratare si eliminare a acestora

cresterea semnificativa a colectarii selective a deseurilor in propria gospodarie, in comert si institutii prin interzicerea amestecarii deseurilor si promovarea reciclarii si recuperarii (1),

stabilirea de locatii pentru noi centre de colectare separata, pe tipuri diferite de deseuri,

cresterea participarii publicului si a sectorului privat,

noi instrumente financiare si tarifare care sa sustina minimizarea si reciclarea deseurilor (se afla in discutia si atentia autoritatilor romane interesate), si

monitorizarea si raportarea catre public al Planului de implementare si a rezultatelor obtinute.

(1) Actiunile de reciclare si valorificare pentru diferitele tipuri de deseuri colectate separat

pubele separate sau organizarea de centre de colectare separata a reciclabilelor cum sunt: hartia/cartonul, sticlele de plastic/PET-urile, metalele, recipientii de aluminiu, textile, sticla,

infiintarea unor puncte special destinate colectarii deseurilor menajere periculoase, baterii/acumulatori, deseuri solide voluminoase, vehicule scoase din uz, DEEE (obiecte albe si brune), anvelope uzate,

infiintarea unor centre judetene sau regionale de sortare care vor expedia rapid materialele companiilor de reciclare,

colectare separata a deseurilor organice din gospodarii si gradini (deseuri verzi ), care sunt de obicei compostate pe locatia de depozitare/deponie (se incurajeaza compostarea in mediul rural in „spatele casei”)

deseurile din constructii ( caramizi, ciment, tencuiala, tigle, lemne ) – nu vor fi admise pe depozitele conforme, se vor crea locatii separate pentru eliminarea lor, bineinteles reciclarea lor fiind incurajata,

compostarea namolurilor de la statiile municipale de epurare a apelor uzate menajere,

elaborarea de materiale informative privind eliminarea corespunzatoare a deseurilor menajere si a celor provenite din comert si asupra modului de cum se poate evita amestecarea diferitelor tipuri de deseuri.

Evaluarea situatiei curente

Privire de ansamblu

Scurta prezentare a regiunii - date geografice, geologice si hidrologice

Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov este situata in partea sudica a Romaniei, in Valahia, la 44°24’49’’ latitudine nordica si 26°05’48’’longitudine estica.

Regiunea 8 este formata din orasul Bucuresti si sectorul agricol Ilfov.

Orasul Bucuresti reprezinta centrul politic, economic si cultural al tarii si aici locuieste aproximativ 10% din populatia tarii.

Regiunea Bucuresti – Ilfov este localizata la 60 km nord de Dunare, 100 km sud de Carpatii Orientali si 250 km vest de Marea Neagra.

Inaltimea fata de nivelul Marii Negre este:

min. 56 m la statia de epurare a apelor uzate Glina;

max. 95 m pe bulevardul Iuliu Maniu si pe soseaua de centura.

Figura 2.1  Structura Bucuresti - Ilfov, Regiunea 8

Suprafata Bucurestiului acopera 238 km² reprezentand 0.8% din suprafata totala a Romaniei si este dezvoltata in proportie de 70%.

Orasul Bucuresti este format din 6 sectoare administrative:

Tabelul 2.1  Structura administrativa a orasului Bucuresti

Judetul Ilfov este dispus ca o centura in jurul Bucurestiului si include parti ale bazinelor hidrografice: Arges, Ialomita, Snagov, Colentina, Sabar si Dambovita. Are o structura rurala cu o inaltime de + 49 m si + 119 m fata de nivelul Marii Negre.

Judetul Ilfov cuprinde 8 orase (Buftea, Otopeni, Voluntari, Popesti-Leordeni, Bragadiru,Pantelimon, Chitila, Magurele), 29 comune si 67 sate. Suprafata judetului este de 158 328 ha (1 583 km², 5.7 % din suprafata tarii). Urmatorul tabel prezinta distributia suprafetei judetului, oraselor si satelor.

Tabelul 2.2 Suprafata Regiunii 8 Bucuresti-Ilfov

Din: Anuarul Statistic al Romaniei

Geografie

Relieful regiunii Bucuresti este de campie, cu numeroase terase. Regiunea este fertila din cauza straturilor de sol de loes. Este strabatuta de vaile raurilor Dambovita si Colentina.

Bucurestiul este localizat in Campia Valahiei, avand o altitudine maxima de 96 m,iar raurile Colentina si Dambovita o traverseaza pe directia Nord-Vest catre Sud-Est. Cele doua vai ale raurilor impart orasul in mai multe zone.

Relieful este plan, intrerupt de 2 coridoare. Valea Dambovitei este un coridor de aproximativ 22 km lungime, avand o latime variabila de 300 - 2200 m. Valea Colentinei este mai ingusta si mai sinuoasa comparativ cu cea a Dambovitei.

Bazinele hidrografice sunt separate de campii, pasuni, paduri si zone necultivate.

Geologie – Hidrologie

Zona Bucurestiului este de tipul plan si intins, caracterizata prin prezenta a numeroase terase de-a lungul raurilor.

Stratul de la suprafata consta in depozite tipice cuaternare, cum ar fi cele de loes.

In formatiunile cuaternare, sunt incorporate acviferele ce sunt importante pentru producerea apei potabile.

Acviferele sunt unitare, dar litologia variaza pe distante relativ scurte. Incepand cu cel mai adanc punct si urcand catre suprafata, pot fi identificate urmatoarele formatiuni in sedimentul cuaternar:

“straturile Fratesti“, “complexul argila-marmura“, “nisipurile Mostistea”, “depozitele intermediare”, “pietrisul Colentina” si “depozitele de argila-loes”.

Sistemul de vai ca relief conduce la crearea unui sistem de trecere al raurilor, astfel: sistemele Dambovita – Sabar, Dambovita-Colentina si Colentina-Mostistea.

Cele trei rauri care traverseaza Bucurestiul sau formeat in pleistocen, iar straturile de la suprafata albiei raurilor pot fi identificate ca depozite aluvionale si deluvio-eoliene.

Situatia hidrulica a zonei Bucuresti este caracterizata de 3 complexe acvifere:

Complexul freatic acvifer, de la 30-35 m adancime, consta in doua straturi permeabile: un strat de nisip si pietris pana la 1-10 m adancime si un strat de sol mediu-brut cu pietris, la adancimi intre 20-30-35 m cum ar fi pietrisurile Colentinei. Cele doua straturi sunt separate de un strat intermediar argilos, cu o grosime de aproximativ 5-10 m.

Apa din complexul acvifer de la adancimi mici are caracter ascendant sau liber. Nivelul piezometric se afla la o adancime de 1-10 m, in concordanta cu morfologia. Fluxul de curgere al apei este intre 2-4 l/sec.

Complexul freatic mediu se afla la un nivel de 90-95 m si consta in 2 straturi permeabile (nisip fin-mediu si pietris), cunoscute ca “nisipurile Mostistea”. Straturile permeabile sunt separate de forme argiloase impermeabile.

Apa de la complexul freatic mediu are un caracter ascendent, nivelul piezometric este la 2-13 m, in concordanta cu morfologia. Fluxul de curgere este intre 3-7 l/sec.

Complexul freatic de mare adancime este localizat la un nivel intre 200-300 m si consta in 3 straturi permeabile (nisip fin-mediu si pietris), cunoscute ca “nisipurile Mostistea”. Straturile permeabile sunt separate de forme impermeabile de argila.

Apa are un caracter ascensional, nivelul hidrostatic este la 45-75 m adancime. Debitul este de 3-7 l/sec.

Teritoriul judetului Ilfov acopera o parte din sectorul nordic al Platformei Moesic, fiind compus din forme proterozoice cristaline. Depunerile de suprafata (100-350 m) fac parte din cuaternar, fiind compuse in principal din straturi de pietris si nisipuri, separate de argila, complexe de marmura si depozite de loes.

Solurile sunt in general aluviale, compuse dintr-un strat de nisip si pietris marunt cu terasamente de control al inundatiilor din leos si argila. In plus, exista soluri de padure roscat-maronii.

Pe teritoriul judetului Ilfov, exista trei complexe acvifere subterane:

Complex acvifer freatic de mica adancime, la o adancime de 7-30 m, cu o calitate scazuta a apei, din cauza poluarii cu substante organice, nitriti, nitrati si suspensii la suprafata solului;

Complex acvifer freatic de adancime medie, la o adancime de 20-30 m, ce furnizeaza apa de buna calitate;

Complexul acvifer freatic “Mostistea” si “Fratesti”, la o adancime de 160-360 m, care are o calitate a apei foarte ridicata.

In judetul Ilfov se gaseste apa geotermala la o adancime de 2500 m, cu o temperatura de 36⁰ C si un continut bogat in sulf.

Reteaua hidrografica

Arges si Ialomita sunt cele doua bazine hidrografice ale judetului Ilfov.

Calitatea apei in subsistemele celor doua bazine este inregistrata de SGA-Ilfov- Bucharest. Bazinul hidrografic al Argesului include raurile: Dambovita, Sabar, Colentina, Pasarea, Cilnau si Ciorogarla.

Bazinul hidrografic al Ialomitei include raurile: Ialomita, Cociovalistea, Vlasia si raul Snagov.

Raul Dambovita traverseaza Bucurestiul, de la vest catre est pe o lungime de 24 km. Teritoriul orasului este strabatut deasemenea si de raul Colentina, care este un afluent al raului Dambovita. Raul Colentina trece prin 16 lacuri.

Reteaua de alimentare cu apa pentru orasul Bucuresti necesita o conexiune intre bazinele hidrologice “Arges”, “Olt” si “Ialomita” pentru a echilibra productia apei din diferitele bazine.

Lacul Snagov (judetul Ilfov), cu o suprafata de 575 ha si un volum de 17.3 mil.m³ si Caldarusani (judetul Ilfov) cu o suprafata de 224 ha si un volum de 4.5 mil. m³ sunt principalele lacuri ale regiunii.

Lacurile Mihailesti (judetul Ilfov) cu o suprafata de 1013 ha si un volum de 76.30 mil.m³ si Morii (orasul Bucuresti) cu o suprafata de 256 ha si un volum de 14.2 mil m³ sunt principalele baraje pentru controlul raurilor si al inundatiilor.

Condtiile climaterice

In regiunea Bucuresti LIFO climatul continental guverneaza conditiile vremii.

Vanturile dominante deriva din Est si Vest in partea sudica si din Nord si Nord Est in partea nordica. Cateodata, verile sunt extrem de calduroase, cu temperaturi de 35 - 40C, iar temperaturile in timpul iernii sunt uneori mai mici de -20⁰C insotite de zapada si furtuni de zapada.

Influenta maselor de aer din Vest si Sud sunt responsabile pentru toamnele lungi si calduroase, zilele blande de iarna sau primaverile timpurii.

Regimul temperaturii aerului este diferit in intreaga regiune si in orasul Bucuresti.

Bucurestiul sufera de un deficit de umiditate, care este partial compensat prin centura de lacuri din jurul orasului.

Precipitatiile

Precipitatiile variaza intre 500 si 650 mm. Precipitatiile maxime inregistrate in decurs de 24 de ore au fost de 89 mm.

In Bucuresti, precipitatiile sunt cauzate partial de un micro climar pentru ca precipitatiile multianuale sunt usor mai mari comparativ cu zonele inconjuratoare.

Regiunea este afectata de schimbari climaterice continue, care vor creste temperaturile medii si vor scadea cantitatile anuale de precipitatii.

Regimul Vanturilor

Frecventa si viteza vanturilor sunt influentate direct de conditiile locale. In judetul Ilfov, directia vanturilor este Nord-Est si Sud-Vest.

In Sud si in Sud-Est se intalnesc cele mai mici frecvente (1.0 – 4.6%).

O viteza de 3 – 4.5 m/s este tipica pentru directiile dominante si 2.5 – 3 m/s pentru celelalte directii.

Durata maxima fara precipitatii in sezonul cald a fost de 49 de zile in Bucuresti- Filaret.

In general, regimul vanturilor se incadreaza in valorile medii multi anuale.

Morfologia orasului Bucuresti scade viteza media a vantului la 2 – 3 m/s pentru vanturile ce vin din Sud-Est si 1.7 – 1.9 m/s pentru cele din Nord-Est. Umiditatea medie anuala relativa este 72 – 74% in Bucuresti. In vara, umiditatea relativa medie scade sub 60%. Numarul anual de zile cu ceata in Bucuresti este de 23 zile si oscileaza intre 56-61 de zile in zona de periferie.

Resurse naturale

Paduri, teren agricol, pasuni

Padurile sunt localizate in principal in nordul judetul Ilfov si constau in diferite specii, ca stejar, ulm, carpen, tei, fag, sicomor, jugastru si aluni.

Padurile din judetul Ilfov si Bucuresti acopera o suprafata de 21.875 ha. Din acestea, principalele parcuri sunt cuprinse in urmatorul tabel. :

Tabelul 2.3 Parcuri forestiere in judetul Ilfov

Pe terenurile agricole sunt cultivate in general cereale, porumb, lucerna, orz si secara.

Terenul agricol acopera o suprafata de 117965 ha.

Tabelul 2.4 Structura terenului agricol in 2003

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei – 2003

Sunt excavate din malurile si de pe fundul raurilor Arges, Ialomita si Sabar nisip si /sau pietris pentru constructii.

Suprafete protejate

Flora si fauna sunt adaptate conditiilor unei suprafete de campie, in conditii climaterice continentale. Judetul Ilfov a declarat un numar mic de resurse naturale ca zone protejate, cum ar fi padurea Snagov (10 ha) si lacul Snagov (100 ha).

Caldarusani, padurea Raioasa si zona naturala Scrovistea se asteapta sa capete acelasi statut.

Padurea Snagov este declarata un labortor biologic deshis, unde cresc anumite specii de fag (Fagus sylvatica), fag caucazian (fagus orientalis) si anumite specii de fag Taurica, un hibrid intre fagul normal si cel caucazian.

Lacul Snagov contine o fauna si flora importanta. Speciile din punct de vedere stiintific sunt: lamelyibranhiatul Dreissenapolymorfa – fosila ponto-carpatica si copepodul Eudiaptomus gracilis – special in lacul Snagov, guvizi (gobius gymnostrache).

In judetul Ilfov exista un numar mare de specii protejate, prezentate an tabelul urmator

Tabelul 2.5  Speciile de animale si pasari protejate in judetul Ilfov

Resurse naturale ca minerale, gaz si carbune

Resursele naturale subterane sunt identificate in judetul Ilfov ca fiind:

Apa geotermala in zone orasului Otopeni ;

Petrol in Bragadiru, Novaci - Dumitrana, Jilava, Balaceanca.

Infrastructura

Drumuri publice

Tabelul 2.6 Drumuri publice

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei - 2003

Reteaua de cai ferate

Tabelul 2.7 Linii de cale ferata, status 2003

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei - 2003

Regiunea Bucuresti- llfov este traversata in directia Nord-Est de catre al patrulea coridor european si in directia Nord-Sud de catre al noualea coridor European. Instalarea coridoarelor de transport pan-european a fost acceptata la Conferinta transportului pan-european din Creta 1994 si reconfirmata la conferinta de la Helsinki din iunie 1997.

Cele doua coridoare sunt organizate ca sisteme de transport multimodal si sunt foarte importante in structura traficului C.F.R.

Transport aerian

Bucuresti – Ilfov are doua aeroporturi internationale : Bucuresti – Otopeni si Bucuresti – Baneasa.

In programul de “Dezvoltare si modernizare a aeroporturilor” propus de Ministerul Constructiilor si Transportului sunt prevazute masuri de infrastructura si de protectie a navigatiei aeriene pentru aeroportul international Bucuresti- Otopeni.

Transport public urban

Tabelul 2.8 Inventar al facilitatilor de transport public urban

1) numar de vagoane

Transport pe apa

In regiunea Bucuresti-llfov este realizat in proportie de 60% canalul Arges-Dunare, care va lega in viitor locatii aflate la un nivel de altitudine mai mare decat raul. Dunarea apartine celul de-al 7-lea coridor de transport pan-european.

Transportul pe viitoarele canale va fi un factor important pentru dezvoltarea economica a regiunii si va integra regiunea in sistemul de transport european.

Alimentare cu apa

Alimentarea cu apa in Bucuresti se realizeaza cu ajutorul apelor de suprafata si subterane. Apa de suprafata este luata din:

Raul Dambovita, printr-un intrand din Brezoaele;

Raul Arges, prin barajul Crivina ;

Lacurile Cernica si Pantelimon .

Apa subterana provine de la Ulmi, Bragadiru, Arcuda si Bucuresti.

Capacitatea surselor de alimentare cu apa este :

Aductiunea Arges – Crivina max. 11 mc/s;

Canalul Ogrezeni – Rosu max. 3 m³/s;

Raul Dambovita max. 14 mc/s;

Lacurile Cernica si Pantelimon max. 1.25 mc/s;

Ulmi, Bragadiru, Arcuda, Bucuresti max. 1.98 m³/s.

Tratarea apei se realizeaza in 2 statii :

Statia de tratare Arcuda (din raul Dambovita, partial din Arges) cu o capacitate proiectata de 745 000 m³/zi

Statia de tratare Rosu (pentru raul Arges) cu o capacitate proiectata de 520000 m³/zi

Reteaua de distributie a apei potabile in Bucuresti are o lungime totala de 2 755 km si este administrata de S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. .Reteaua de distributie a apei potabile este formata din:

Conducte de transport cu o lungime de 675 km;

Conducte de transport cu dimatre de 250 ÷ 1000 mm si o lungime totala de 588 km;

Tevi de serviciu cu diametre de 100 ÷ 200 mm si o lungime totala de 1493 km.

Apa potabila este pompata in reteaua urbana prin 8 statii de pompare.

Capacitatea actuala a furnizarii cu apa potabila este de 2290000 m³/zi, incluzand o rezerva de 25%.

Sursele de alimentare cu apa pentru judetul llfov sunt:

Aductiunea Potlogi – Bucuresti : 2,0 m³/s

Aductiunea Calugareni – Bucuresti : 1,0 m³/s;

Aductiunea Crivina – Bucuresti: 6,0m³/s

derivatia Glina – Arges din raurile Dambovita si Arges :  10 m³/s;

derivatia Mihailesti – Sabar din acumularea Mihailesti in raul Dambovita : 2,0 m³/s;

Tabelul 2.9 Furnizarea de apa potabila in 2003

Sursa :Anuarul Statistic al Romaniei -2003

Tabelul 2.10 Reteaua de distributie a apei potabile, 2003

Colectarea si tratarea apei uzate

Apa uzata menajera si pluviala este colectata printr-un singur sistem .

Reteaua de canale consta in tevi de canalizare, apeducte de colectare, rezervoare de stocare pentru ape pluviale si statii de pompare.

Reteaua de canalizare are o lungime de 2.541km:

Tevi de canalizare si tevi secundare de canalizare 1446 km;

Principalele canale de solecatre 305 km;

Canale afluente  790 km.

In prezent, apa uzata din Bucuresti nu este tratata. In viitorul apropiat statia de tratare de la Glina urmeaza sa fie modernizata si extinsa cu asistenta financiara europeana.

Tabelul 2.11  Retele publice de canalizare

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei -2003

Alimentarea cu energie

Tipul combustibilului folosit pentru incalzire depinde de nivelul venitului. Chiar si in Bucuresti lemnul este un combustibil comun pentru persoanele care locuiesc la case si au un venit scazut. Centrul orasului in special blocurile mari sunt conectate la sisteme districtuale de incalzire bazate pe gaz si petrol(ulei). Reteaua de distributie a gazului natural are o lungime de 2241 km in Regiune . In afara de Bucuresti, 22 de orase din judetul Ilfov sunt alimentate cu gaz.

Tabelul 2.12 Alimentare cu gaze naturale

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei -2003

La sistemul districtual de distributie a caldurii sunt conectati 1,3 milioane de locuitori. sistemul este alimentat de 5 statii principale pe baza de gaz si pacura, cu o capacitate de 1200 MW co-generare (caldura si electricitate).

Sistemul este suplimentat prin inca 49 de statii mici si 700 de puncte de incalzire pentru a compensa pierderile de caldura prin transportul de distante mari al caldurii.

Date demografice si asezari umane

Tabelul 2.13 Organizatii administrative teritoriale de la 1 iulie 2003

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei- 2003- statistici teritoriale

Aproximativ 89% din numarul total de locuitori apartinand Regiunii 8 sunt localizati in Bucuresti. 9% din populatia totala locuieste in zone rurale.

Intre 2000 si 2004 a fost inregistrata o descrestere a populatiei cu 0.87% pe an.

Table 2.14 Populatia Regiunii Bucuresti – Ilfov, 2003

Sursa Anuarul Statistic al Romaniei

Table 2.15 Evolutia populatiei

Judetul Ifov

Judetul Ilfov cuprinde 8 orase (Buftea, Otopeni, Voluntari, Popesti-Leordeni, Bragadiru,Pantelimon, Chitila, Magurele), 29 comune si 67 sate.

In tabelul urmator este prezentata distributia suprafetei judetului pe orase si sate.

Tabelul 2-16 Suprafata judetului

Sursa: Statisticile teritoriale

Aspecte economice

Regiunea Bucuresti are o mare varietate de activitati industriale, comerciale si institutionale. Numarul total al diferitelor intreprinderi si institutii a fost de 77.822 in 2001. In prezent, dezvoltarea pozitiva a economiei reduce rata somajului incepand cu 2004.

Lista de mai jos arata diferitele ramuri de activitate, cat si numarul intreprinderilor pe fiecare ramura de activitate:

Tabelul 2.17  Ramuri si numar de intreprinderi

Sursa: Planul de Gestionare a Deseurilor la nivelul municipiului Bucuresti

Numarul mediu de angajati in 2002:

• Agricultura si silvicultura 11.353 1,5%
• Industrie 225.081 30%
• Constructii 58.938 8%
• Comert 42.952 6%
• Hoteluri si restaurante 9.979 13%
• Transport, comunicatii 46.528 6%
• Sectorul tertiar 34.436 5%
• Administratie publica 3.311 0,4%
• Educatie 3.492 0,4%
• Alte activitati 319.656 42%

Numar total de angajati 746.744

Sursa:Anuarul Statistic al Romaniei -2002

Tabelul 2.18 Produsul intern brut

Figura 2.3  PIB

Gestiunea deseurilor

Generarea de deseuri

Remarci generale

Acest plan se concentreaza pe dezvoltarea sectorului de gestionarea deseurilor municipale. Cuprinde toate tipurile de deseuri menajere, deseuri comerciale asimilabile celor menajere, deseuri voluminoase, deseuri din gradini, parcuri si piete si deseuri din curatenia stradala. Sunt adaugate fluxuri specifice de deseuri cum ar fi deseuri periculoase ca parte din deseurile menajere, deseuri din serviciile municipale cum ar fi namolul de la statii de epurare a apei uzate si deseuri din constructii si demolari si in final deseuri electrice si electronice si vehicule scoase din uz.

Serviciul de colectare este mai mult sau mai putin privatizat. Colectarea deseurilor menajere din gospodarii necesita o autorizatie de la municipalitate. Acesta include, pe langa obligatiile specifice si pretul care trebuie cerut gospodariilor. Pentru a controla competitia, la fiecare 5 ani serviciul va fi oferit spre licitatie de catre municipalitate. In prezent, pretul pe gospodarie este de 1,7 euro de persoana pe luna.

Pentru a uniformiza valorile din cele 8 regiuni s-au folosit indicatorii specifici de generare a deseurilor : 0,9 kg/loc./zi pentru zonele urbane si 0,4 kg/loc/ zi petru zonele rurale. Valorile in ceea ce priveste generarea deseurilor sunt specifice pentru fiecare tara, iar acesti indici reprezinta o medie a lor.

Anul de baza pentru compilarea datelor si pentru realizarea de estimari pe urmatorii 10 ani este anul 2003.

Definirea populatiei urbane si rurale se face in functie de definirea termenilor de “municipiu”, “oras” si “sat”. lndependent de numarul locuitorilor si de gradul de dezvoltare, ”rural” inseamna a trai intr-un sat sau o ferma.

Tabelul 2.19 Populatia Regiunii 8 (2003)

Sursa: Institutul National de Statistica

Structura specifica a componentei deseurilor este adoptata din Planul National de Gestiune a Deseurilor, care se bazeaza pe cifre din 2002. Poate exista o marja de eroare intre 2002 si 2003 datorita schimbarii modalitatii de raportare. Valori cu adevarat realiste si corecte pot fi obtinute prin analiza compozitiei deseurilor si prin procese succesive de cantarire pe un interval de mai multe sezoane.

Pot fi observate discrepante semnificative pentru hartie si carton, pentru sticla si textile. Abaterea pentru hartie si sticla poate fi explicata prin structura urbana a Bucurestiului. Cifrele pentru textile au nevoie de o revizuire.

Cunostintele de astazi referitoare la structura deseurilor sunt limitate, pentru ca lipseste o analiza sistematica a acestora. Ambele valori din “Varianta initiala pentru Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 8” si din Planul National de Gestionare a Deseurilor sunt bazate pe estimari. In special valoarea pentru “Altele” este prea mica iar valorile pentru plastic si textile trebuie reduse. De accea sunt preluate si utilizate valori orientative din alte tari.

Structura componentei deseurilor din zona rurala nu este cunoscuta. Deseurile rurale constau in principal din “Altele”, deseurile biodegradabile nu exista in realitate, deoarece deseurile verzi si alimentare sunt folosite drept hrana pentru animale. Hartia si cartonul vor fi incinerate. O valoare realista ar fi 85% din “Altele”. Estimarile anticipeaza potentiala compozitie viitoare.

Intentiile viitoare ar trebui sa fie colectarea a aproximativ 50% din greutatea acestor deseuri separat. Situatia curenta prezenata in Tabelul 2-22 arata o rata de colectare separata de aproximativ 14%.

Tabelul 2.20 Estimarea compozitiei medii a deseurilor menajere pentru 2002/2003

Surse: Baza de date ICIM , recensamantul statistic pilot

Structura Bucurestiului ca si capitala a tarii si structura rurala a judetului llfov este semnificativ diferita fata de restul tarii. Bucurestiul are o structura urbana in proportie de 90%, iar llfov in proportie de 10%. Ambele entitati au propria dezvoltare in sectorul gestionarii deseurilor, dezvoltari ce vor urma a fi descrise separat, intr-un al treilea tabel vor fi rezumate datele obtinute.

Generarea deseurilor in judetul llfov

Ilfov are o populatie de 234.152 locuitori dintre care 87% locuiesc in zonele rurale.

Cantitatile de deseuri menajere se bazeaza pe chestionare, interviuri, estimari si valori reper. Pentru a avea o abordare unitara, valorile din cele 8 regiuni s-au folosit indicatorii specifici de generare a deseurilor : 0,9 kg/loc./zi pentru zonele urbane si 0,4 kg/loc/ zi petru zonele rurale. Valorile in ceea ce priveste generarea deseurilor sunt specifice pentru fiecare tara, iar acesti indici reprezinta o medie a lor.

Valorile pentru generarea specifica de deseuri sunt foarte mari pentru zonele rurale, la fel ca si presupusa structura a deseurilor din mediul rural cu multe deseuri din hartie si plastic. Dar judetul llfov reprezinta o centura in jurul Bucurestiului, cu multe activitati comerciale, deci nu o zona rurala tipica.

Tabelul 2. 2.1 Situatia generarii deseurilor in judetul Ilfov

Rata de producere a deseurilor este mai mult sau mai putin constanta. Locuitorii din zona rurala erau conectati la serviciul de colectare in proportie de 25% in 2003.

Din moment ce colectarea separata a deseurilor este in stadiu incipient si cantitatea totala de deseuri colectate separate de catre persoane fizice neautorizate nu este cunoscuta, rata de colectare separata a deseurilor se estimeaza a fi in jurul a 8% din deseurile menajere colectate.

O parte din deseurile din demolari si constructii sunt depozitate ilegal.

Generarea specifica pentru judetul llfov este de 200 kg/loc/an referitor la populatia totala.

Generarea deseurilor in Bucuresti

Datele referitoare la deseuri se bazeaza pe informatiile obtinute din chestionarele statistice si pe indicatori de generare. Date mai credibile au fost obtinute in 2002 si 2003, dupa introducerea Listei Europene a Deseurilor.

Numarul actual de locuitori este inmultit cu rata specifica de generare a deseurilor 0,9 kg/loc/zi.

Aceste valori sunt comparate cu inregistrari ale serviciilor de salubritate cum ar fi Rosal Grup SA, Rebu, Urban, Supercom SA al caror numar de clienti este de 1.014.628, aceasta valoare include si clienti din sectorul comercial.

Datele primite din evidenta tinuta de aceste companii privind generarea anuala de deseuri menajere, din 2003, este semnificativ mai mica decat indicatorul de generare agreat cu Agentia Nationala de Protectia Mediului si utilizat in continuare la elaborarea prognozei de generare, si anume 0.9 kg/locuitor/zi .

20% din aceasta valoare se adauga deseurilor comerciale, industriale si institutionale asimilabile celor menajere. Pentru a ajunge la valori reale, comparabile cu cele din diferite tari europene similare, aceasta valoare reper va fi baza urmatoarelor estimari. In raportarea anuala, agentii de salubritate furnizeaza date separate pentru deseurile menajere colectate de la populatie si cele colectate de la agentii economici.

Valoarea pentru cantitatea anuala de deseuri colectate selectiv este stabilita cu Agentia Regionala de Protectia Mediului – Bucuresti si este comparata cu valorile propuse de Asociatia Romana a Producatorilor de Ambalaje.

Suma tipurilor de deseuri colectate separat atinge aproximativ 8% din cantitatea de deseuri menajere si comerciale similare cu cel menajer. Valori comparabile din Europa Centrala arata o rata de peste 50% pentru colectarea selective a deseurilor. Acest fapt indica potentialul unei dezvoltari viitoare a colectarii selective si in Romania.

Cantitatea deseurilor colectate separat de catre persoane fizice neautorizate este total necunoscuta. Exista in jur de 250 de companii care se ocupa de colectarea separata. Presupunand ca aceste companii iau o parte din materialele colectate de la persoane fizice neautorizate, o mare proportie a deseurilor colectate poate sa nu fie inregistrata. Aceasta poate varia intre 20-30% din cantitatea inregistrata.

Cea mai mare fractiune din deseurile colectate separat o reprezinta hartia si cartonul cu 47%, urmata de sticla cu 16% si metale 14%.

Cea mai importanta deosebire in informatii, exista in cazul metalelor. Valorile inregistrate de diferite institutii variaza intre 197.000 si 350.000 t/an. Sunt probabil incluse aici si reziduurile de productie si parti din vehiculele scoase din uz. Din acest motiv, cantitatea estimata de metale, provenite din gospodarii trebuie sa fie mai mica cu 5% din aceste valori.

Pentru plastic nu sunt disponibile valori credibile, de aceea cantitatea colectata separat se estimeaza a fi de 2% din totalul materialului colectat separat.

Datele privind deseurile din gradini, parcuri si piete ca si cele stradale sunt apropiate de valorile considerate ca reper.

Productia specifica pentru Bucuresti este estimata la 442 kg/loc*an in 2003 si este cu aproape 15% mai mult decat media pentru Romania, calculata de Eurostat la 383 kg/loc*an pentru 2003.

Valoarea este relativ mare comparativ cu tari ca Polonia, Cehia, Slovacia si Statele Baltice, toate tari integrate in UE cu un fundal economic similar.

Table 2.22 Generarea deseurilor in Bucuresti

	Categorii de deseuri			Codul deseului	Anul
					t/an	t/an	t/an
	Deseuri municipale din care:
	Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie
	Deseuri asimilabile celor menajere colectate in amestec din comert, industrie, institutii
	Deseuri colectate separat din care
	Hartie si carton
	sticla
	plastic
	metale
	lemn
	biodegradabile
	Altele (compusi, textile etc.)
	Deseuri voluminoase
	Deseuri din gradini si parcuri
	Deseuri din piete
	Deseuri stradale
	Deseuri necolectate

Generarea deseurilor in Regiunea 8

Tabelul 2.23 Situatia generarii deseurilor municipale pentru Regiunea 8

Bucuresti –Ilfov

Producerea specifica de deseuri pentru Regiunea 8 este estimate la 416 kg/loc*an.

Colectarea si transportul deseurilor municipale

Colectarea deseurilor in judetul Ilfov

Tabelul 2.24  Operatori de salubritate – date generale – llfov (2004)

Pe langa cele 6 companii de colectare private, mai sunt inregistrate in jur de 25 de servicii de colectare publice sau detinute majoritar de catre administratia publica. Un numar de 31 de companii servesc aproximativ 104.000 loc, ce reprezinta o rata de conectare de 38%. Acest lucru indica o conectare la servicii de salubritate a populatiei urbane de 100% si a populatiei rurale de 25% .

Tabelul 2.25  Colectare de deseuri organizata public – date generale (2004)

Statutul proprietatii:

· integral de stat 10

· majoritar de stat 20

· majoritar privat 25

· autohton integral privat 30

proprietate cooperatista 40

integral privat cu capital mixt, roman si strain 50

integral privata cu capital strain 60

publica de interes national/local 70

Tabelul 2.26  Dotarea agentilor de salubrizare pentru transportul deseurilor menajere

Valorile privind capacitatea containerelor si a pubelelor nu sunt disponibile. Capacitatea de colectare a vehiculelor poate fi estimata la 8700m³/saptamana presupunand la colectare 2 drumuri de pe zi si o rata de compactare de 50%. Acest volum este cu 70% mai mare decat volumul necesar de aproximativ 5 000 m³ /saptamana care este bazat pe productia anuala de deseuri din gospodarii de 66.981t, dar varsta medie a vehiculelor este de 10-20 de ani. De aceea, disponibilitatea este presupusa a fi foarte mica.

Colectarea deseurilor in Bucuresti

De la jumatatea anului 2000, in jur de 210 companii (vezi anexa) au fot inregistrate oferind servicii de tipul colectarii separate si in amestec a deseurilor. 20% din acestea se ocupa de colectarea deseurilor de metal, celelalte concentrandu- se pe colectarea in amestec din gospodarii si sectorul comercial, precum si pe colectarea selectiva a hartiei si cartonului, a plasticului (in principal PET), sticlei si textilelor. Companii mai mari deservesc prin departamentele speciale sau filiale exclusive sectorul comercial si industrial.

Romania este prin ECO ROM ambalaje S.A. partener al “Duales System Deutschland” DSD care organizeaza colectarea, tratarea, valorificarea si reciclarea ambalajelor din gospodarii. In Germania, sunt colectate aproximativ 63 kg/loc/an. Ca sector informal, colectarea selectiva de catre persoane fizice neautorizate nu are cifre controlate, de aceea valorile pentru colectarea selectiva din acest sector sunt necunoscute si nu pot fi inregistrate oficial.

Valorile ce descriu cantitatea si tipul deseurilor inregistrare anual de companiile specializate sunt colectate de APM. Prezentul document se bazeaza pe chestionarele statistice pe baza carora se face raportarea la EUROSTAT.

Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare, pubere si cantainere), prezentat in urmatorul tabel, prezinta volumul necesar saptamanal pentru colectarea deseurilor generate de aproximativ 50.000 m³/week (634.000 t/an deseuri din gospodarii cu o greutate specifica de 0, 25 kg/liter).

Numarul mare de containere mari ar putea fi explicat de conditiile specifice de colectare ale orasului Bucuresti. Majoritatea locuitorilor traiesc in blocuri mari, echipate cu un sistem de colectare ce consta in tobogane de gunoi prin care deseurile cad de la fiecare etaj intr-o incapere de la parter, la care accesul se face prin spatele blocului. Deseurile sunt colectate in containere mari sau in pubele de 240 l, care sunt ridicate periodic sau camera este golita de automat sau manual intr-un descarcator sau un vehicul de compactare. Blocurile de patru etaje, care in general nu sunt echipate cu ghene au la dispozitie contrainere de dminesiuni mari, plasate uneori cate unul la doua blocuri.

Referitor la cantitatea de deseuri din gospodarii estimata la aproximativ 633.203 t/an ( ~50.000 m³/sapt. 0,25 kg/l) volumul existent al containerelor acopera cererea pentru colectarea deseurilor din gospodarii, ca si pentru 20% din cantitatea presupusa a deseurilor comerciale similare celor menajere (vezi tabelul 2-21, 2-23 si 2.27 – 2.28).

Aceasta inseamna ca exista suficiente pubele si containere ca si capacitate totala dar s-ar putea ca in anumite zone distributia de pubele si containere sa fie excedentara iar in altele sa fie deficitara. In general in zonele de case distributie de pubele se face per gospodarie si nu per numar de locuitori.

Tabelul 2.27 Numarul si tipul containerelor de colectare (2005)

Sursa: Companiile de colectare, administratia locala

Parcul auto al vehiculelor de colectare va fi continuu modernizat astfel incat pe langa 180 de vehicule de compactare si 43 de vehicule de transport disponibile sa fie achizitionate vehicule suplimentare.

Cu o rata de compactare estimata la 50%, un vehicul cu doua osii poate incarca 14 m³ sau 7 t. Frecventa de colectare variind in functie de tipul de locuite de la o data pe saptamana pana la de 3 ori pe saptamana).

Preuspunand trei drumuri de colectare pe vehicul de compactare pe zi (drumul insemnand colectarea si transportul la depozitul de deseuri) si pentru celelalte vehicule 3 drumuri pe zi este disponibila o capacitate de colectare si transport de 106.500m³/ saptamana. Aceasta acopera cererea de 60.000m³ (din sectorul comercial si din gospodarii) cu o rezerva de 75%.

Tabel 2.28 Facilitati de colectare si transport (2005)

Sursa: Agenti de salubritate

Tratarea deseurilor

Colectare separata si sortare

Situatia actuala

Exista o statie pilot de sortare manuala a SC URBAN SA in Bulevardul Iuliu Maniu, nr. 15, sector 6, Bucuresti care are o capacitate de 1000 t/luna. Deseurile sunt pre-sortate si vin din punctele de colectare, de testare, de la companii de colectare si de la locuitori (proiect pilot pentru colectarea selectiva).

La depozitul Iridex sunt colectate si presate butelii PET. Capacitatea acestui proces este foarte scazuta.

Informatii despre facilitatile de reciclare nu sunt disponibile, in jur de 10% din totalul deseurilor municipale sunt colectate separat, lucru realizat mai mult de persoane fizice neautorizate.

Sunt inregistrate 210 de companii pentru colectare si colectare separata a deseurilor. Aproximativ 150 dintre acestea intreprind activitati de colectare a deseurilor din ambalaje. Presupunand ca in medie fiecare firma are in jur de 10 oameni, ca si angajati sau ca persoane fizice neautorizate, care colecteaza pentru ei ambalaje si ca pe zi o persoana colecteaza 50 kg ambalaje, ceea ce nu inseamna asa mult, se ajunge la o rata de colectare anuala de aproximativ 22.500 t. In plus, ambalajele transportate pe distante mari - de la producatori la supermarketuri si angrosisti- vor fi colectate separat. Acesta cantitate se ridica la 15.000 t/an.

In unele cazuri, in cantitatile de deseuri colectate separat se includ reziduuri ale liniilor de productie. Acest lucru este evident pentru colectarea metalului ce se presupune a fi de 350.000 t/an. Dar ca un maxim, 5% din acea valoare provine din gospodarii.

Fara un control strict al inregistrarilor privind colectarile firmelor, nu exista o baza de date valida.

Alte activitati de tratare a deseurilor in Bucuresti:

PET  266 t /an maruntirea si/sau compactarea si transportul catre producatori

Hartie si carton 59.616 t/an presarea si transportul la manufactori

Baterii 5.583 t/an Separarea acidului, plumbului si PVC-ului

Cauciucuri 388 t/an

Uleiuri uzate 355 t/an

Companiile actioneaza ca angrositi. Primesc materiale din toate partile regiunii, le compacteaza si le transporta catre producatori.

Companii similare sunt partial localizate in judetul Ilfov, cum ar fi:

SC Amplitecna Romania SRL : 5600 t/an de hartie si carton (colectare si transport)

SC Renap SRL : 9000 t/ an de hartie si carton (colectare si transport)

SC Rom Recycling : 7000 t/ an de hartie si carton (colectare si transport)

SC Remat : 2200 t/ an de hartie si carton (colectare si transport)

Proiecte pilot de reciclare in desfasurare sau terminate pentru Regiunea 8

8 proiecte pilot pentru colectare selectiva si pentru reciclare sunt rezumate in Tabelul 2.29. PET, sticla, hartie si carton sunt colectate si sortate.

Tabel 2.29 Proiecte pilot in Regiunea 8

Activitati comerciale de reciclare planificate in Regiune 8

1. In Regiune este in constructie o statie de sortare cu o capacitate proiectata de 130.000 t/an pe amplasamentul de la Glina. Se intentioneaza a se pune in functiune la o capacitate mai mica urmand ca apoi sa fie marita treptat.

Proiectarea statiei se bazeaza pe urmatoarea compozitie a deseurilor estimata de un studiu al ICIM :

~15% Hartie si carton 

~ 7% Sticla

~ 4% Metal

~12% Plastic

~ 4% Textile

~34% Biodegradabile

~24% Materiale inerte si altele

Eliminarea deseurilor

Bucuresti si Ilfov depoziteaza deseurile in 3 depozite, amplasate in judetul Ilfov.

Tabelul 2.30 3 Depozite de deseuri operationale in Bucuresti si Ilfov

Tipul:

- depozit pentru deseuri ne-periculoase:”b”

Tabel 2.31 Deseuri depozitate in Chiajna Rudeni, Vidra si Glina

Pana in 2004, aproximativ 15% din capacitatea totala a depozitelor a fost ocupata. Din 2004, ramanand o capacitate de aproximativ 29 mil tone, presupunand o cantitate anuala depozitata in jurul a 1 mil tone, capacitatea ramasa fiind suficienta pentru urmatorii 30 de ani.

Planificarea pentru inlocuirea acestei capacitati de depozitare trebuie inceputa dupa 2013, care reprezinta orizontul de timp pentru acest plan.

Scurta descriere a situatiei curente a celor 3 depozite ecologice

Toate cele 3 depozite sunt in procesul unei reabilitari si imbunatatiri pas cu pas. Partile vechi vor fi reabilitate, iar cele noi vor fi construite conform cerintelor Directivei UE privind depozitele de deseuri.

Serviciul de depozitare va fi suplimentat cu o statie de sortare cu o capacitate de aproximativ 130.000 t/an ce va functiona in vecinatatea depozitului de la Glina pentru aceasta statie fiind deja alocata o suprafata de 3 ha si cu o statie de sortare cu o capacitate de aproximativ 130 000t/an ce va contribui la reducerea cantitatii ce urmeaza a se depozita.

Trebuie imbunatatita tehnologia instalatiilor de operare a depozitului pentru a obtine o rata de compactare suficienta.

Chiajna Rudeni / Iridex SRL

Documentul de autorizare declara depozitul a fi in conformitate cu directiva europeana privind depozitele de deseuri. Asta inseamna ca un sistem mineral de etansare este folosit in combinatie cu o membrana geotextila si cu o folie de plastic ca bariera finala impotriva patrunderii apei subterane. Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare si tratare a apei si a gazului si cu un sistem de control al apelor subterane, prin puturi adanci in amonte si in avalul directiei de curgere a apelor subterane.

Taxele percepute sunt intre 5-7 euro/ tona, ceea ce este putin pentru un depozit ecologic. Investitia pentru un asemenea depozit este de 2, 5 – 5€/t. Trebuie tinut cont si de investitia pentru zona de intrare, incluzand puntea de cantarire, sistemul de tratare si colectare a apei si a gazului precum si costurile de operare.

Capacitatea depozitului este suficienta pentru urmatorii 12-15 ani daca sunt depozitate anual 250.000 -300.000 t.

Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare si pregatire. Depozitul este operat de 25 de persoane.

Drumul de acces este pregatit pentru vreme de iarna. Vehiculele sunt descarcate langa rampa de acces si va rezulta un strat de deseuri gros de cativa metri. Acest lucru va cauza o rata de compactare scazuta. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decat de la 1 la 3. Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinti in timpul verii sau sa ia foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de constructie si demolari.

Depozitul are un numar suficient de compactoare si buldozere. 1 turn de colectare de gaz este localizat in partea stanga a zonei de descarcare. Apa uzata este colectata intr-un bazin care este conectat la o statie pilot de osmoza inversa. Apele meteorice se scurg de pe suprafata depozitului intr-un canal colector ce inconjoara depozitul, iar apa din canalul colector este combinata cu levigat ca rezultat al unei neprotejari a depozitului , in special pe versanti.

In partea noua a depozitului, suprafata are o panta mica, pentru colectarea apei.

Pe langa depozit este organizata activitatea de compactare si separare a PET-urilor.

Este localizata langa depozit o statie de incinerare a deseurilor periculoase, de tip Muffle.

In momentul de fata capacitatea de incinerare a deseurilor periculoase existenta este de 6000 t/an, inclusiv deseurilor periculoase din deseurile municipale la IRIDEX. Se intentioneaza ca in viitor aceasta capacitate sa fie crescuta pana la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un compartiment de ardere secundara, dispozitiv de curatare a gazelor de ardere printr-un proces umed si cu un dispozitiv de analiza a compozitiei gazelor de ardere care este important atat pentru controlul procesului de incinerare in sine precum si controlul indicatorilor de mediu

Glina / Ecorec SA

Zona depozitului este o vale naturala, cu un strat natural de argila.

Vechiul depozit de 120 ha se inchide pe masura deschiderii celulelor noi (exista un permis de constructie pentru 16 ha, cu o instalare in etape de celule a cate 1 ha).

Ca parte a inchiderii vechiului depozit, 100 de turnuri de colectare a gazului, cu o adancime de 15 m au fost instalate. Incepand cu 2007, gazul colectat va fi incinerat.

Depozitul are un drum de acces si in zona de intrare este instalata o punte de cantarire, care trebuie sa verifice greutatea vehiculelor care intra si care ies.

Sunt depozitate in jur de 30.000 t/luna.

Zona de descarcare a vehiculelor de colectare este situata la aproximativ 50 m de drumul de acces. Deseurile sunt mutate spre o panta si lasate sa cada aproximativ 20 m. Rata de compactare a unui strat de 20 m este scazuta.

Este disponibil un numar suficient de compactoare si buldozere.

In octombrie 2006 a fost introdusa o statie de tratare a levigatului, constand intr-un tratament pre-biologic intr-un helesteu deschis, cu intrare de apa si osmoza inversa.

O suprafata de 3 ha este pregatita pentru instalarea unei statii de sortare cu o capacitate de 60.000 t/an, constand in unitati de maruntire, un ciur (lungime: 10m si diametru: 3m) si curea transportoare pentru o sortare manuala in spatii inchise. Fractii mici, <60 mm vor fi depozitate si din fluxul a 4 fractii: plastic, hartie, sticla si materiale feroase vor fi sortate.

In viitor, vehiculele vor fi descarcate pe o suprafata pregatita. Cantitatea totala de deseuri ce va merge spre depozitare va fi maruntita si transferata printr-o curea transportoare catre un punct de descarcare. Este sortat un procentaj de aproximativ 20%.

Depozitul are taxe mai mici de 10 €/t.

Vidra / ECOSUD SRL

Operarea depozitului a inceput in 2001. depozitul de la Vidra are o suprafata totala de 24 ha, din care 4,2 sunt inchise. 2 celule cu 4,2 ha sunt in folosinta si inca o celula de 4,2 ha este in constructie.

Noua suprafata este profilata la baza pentru instalarea unui sistem de drenaj si are un mal inconjurator. Protectia apei subterane consta intr-un strat de argila compactata, o membrana de plastic si una geotextila.

Se intentioneaza a fi instalate in zona noua puturi pentru colectarea gazului.

Calitatea apei subterane este controlata de 2 puturi in amonte si in aval.

Constructia indeplineste cerintele Directivei UE privind depozitele de deseuri.

Inaltimea totala a depozitului este planificata a fi de 40 m, ceea ce este unic in tehnologia depozitelor de deseuri.

Capacitatea ramasa va fi suficienta pentru inca 20 de ani, daca se vor depozita anual 300-400.000 t.

Vehiculele care sosesc sunt descarcate la o rampa. De acolo, este organizat un transport intern catre depozit cu propriile vehicule.

Aria de descarcare va fi suplimentata cu o statie de sortare manuala mai tarziu.

Depozitul a investit in 2 stadii un tratament al levigatului cu o capacitate de 8m³/ora.

Depozitul este echipat cu un numar suficient de compactoare, buldozere, excavatoare, incarcatoare si vehicule de transport.

Drumul de acces este pavat si este conectata o punte de cantarire pentru un sistem de inregistrare si facturare, care inregistreaza informatii despre greutatea de pe puntea de greutate, despre client, numele soferului si numarul de inmatriculare a masinii printr-un card magnetic ce este introdus intr-o cutie de control de catre sofer. Sunt produse astfel date privind inregistrarile zilnice de deseuri.

Depozitul are o taxa de aproximativ 7 €/t.

Depozite ce trebuie sa fie inchise

Pe langa cele 3 depozite centrale descrise mai sus, judetul Ilfov mai are 29 de mici depozite care sunt operate la nivel de comune. Data de inchidere pentru toate va fi 2009, conform tintelor nationale.

Suprafata totala ce trebuie inchisa este de 36, 5 Ha.

Tabel 2.32  Depozite ce urmeaza a fi inchise

Fig. 2.4 FLUXURI DE DESEURI IN REGIUNEA BUCURESTI – ILFOV, 2003

Obiective si tinte

Principii

Principiile definite in Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enumerate mai jos:

• Principiul protectiei resurselor primare – este formulat in contextul mai larg al dezvoltarii durabile cu accent pe utilizarea materiilor prime secundare.
• Principiul masurilor preliminare se refera la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologica.
• Principiul prevenirii stabileste o ierarhie a activitatilor de gestionare a deseurilor, ierarhie care situeaza pe primul loc evitarea generarii deseurilor, minimizarea cantitatilor eliminate si tratarea in vederea valorificarii si in vederea eliminarii in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei.
• Principiul poluatorul plateste corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului necesita un cadru legislativ si economic adecvat in asa fel incat costurile privind gestionarea deseurilor sa poata fi acoperite de generatorii de deseuri.
• Principiul substitutiei subliniaza nevoia de a inlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deseurilor periculoase.
• Principiul proximitatii stabileste ca deseurile trebuie tratate sau eliminate cat mai aproape posibil de locul unde au fost generate.
• Principiul subsidiaritatii stabileste ca responsabilitatile sa fie alocate la cel mai scazut nivel administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national.

Principiul integrarii stabileste ca activitatea de gestionare a deseurilor este o parte integranta a activitatilor social-economice care le genereaza.

Principiile sunt parte integranta a obiectivelor si tintelor regionale.

In Bucuresti si ilfov exista o situatie specifica:

1. Arhitectura orasului, in special casele particulare vor complica introducerea colectarii selective a deseurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deseurile mixte sunt colectate in containere amplasate la subsolul blocurilor. Spatiul aditional necesar pentru containerele pentru colectarea selectiva nu este disponibil. Locuitorii nu au fost dornici sa duca sticlele sau deseurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru este reprezinta concluzia proiectelor pilot anterioare. Introducerea unui sistem de colectare selectiva poate fi reusita numai in cazul in care se va gasi o solutie pentru amplasarea diferitelor tipuri de containere si locuitorii vor accepta sa duca deseurile de ambalaje la puncte de colectare. Altfel, capacitatea de sortare a depozitelor de deseuri trebuie adaptata pentru a atinge tintele.

2. Din fericire, capacitatea depozitelor ecologice va acoperi cantitatea de deseuri generata pentru urmatorii 30 ani, care poate fi extinsa prin reducerea continua a cantitatii ce urmeaza a fi eliminata prin depozitare.

Obiective si tinte regionale

Tabel 3-1 Obiective si tinte pentru gestionarea deseurilor la nivel regional