Posibilitati de valorificare a deseurilor de sticla

POSIBILITATI DE VALORIFICARE A DESEURILOR DE STICLA

1. Descrierea procesului de reciclare a deseurilor de sticla

In vederea reciclarii deseurilor de sticla si reintroducerea lor in circuitul economic, se va folosi un echipament special de granulare, (figura 1.) cu ajutorul caruia vom obtine granule de sticla. (figura 2.)

Figura nr.1. Echipament de granulare

Figura 2. Produsul finit

Specificatiile utilajului:

Capacitatea...................1 tona/ora

Dimensiuni (lungime-latime-inaltime)......470 x 140 x 305mm

Greutatea...................1135 kg

Alimentare cu electricitate.............208/460/480 VCA

Motoare..............(2) 1,5 CP, (1) ½ CP, (1) 1 CP

Banda transportoare................305" x 406mm

Ciur rotativ......................integrat

Este un sistem de procesare alcatuit din trei utilaje:

a) Masina de spargere, care are menirea de a sparge materiale din sticla foarte mari si foarte groase;

b) Masina de forfecare, care marunteste materialul la dimensiunea dorita. Marunteste orice fel de sticla, indiferent de grosimea acesteia (chiar si fundul sticlelor groase de vin);

c) Masina de triere (clasare), unde are loc procesul final de prelucrare, in care sticla este adusa la dimensiunea dorita (de la dimensiuni mari, pana la dimensiuni foarte mici - praf de sticla ).

Figura 3. - Sistemul de procesare a deseurilor de sticla

In mod normal, orice astfel de sistem este alcatuit dintr-o palnie de alimentare cu vibratii, masina de prelucrat sticla si 2 benzi transportoare.

Procesul incepe prin incarcarea materiei prime (sticla intreaga sau cioburi) in palnia de alimentare.

Alimentatorul cu vibratii depoziteaza sticla din palnie pe o banda transportoare, care poate atinge o capacitate de incarcare de pana la 1 tona/ora.

Apoi sticla este trimisa in unitatea de spargere unde este sparta, si apoi procesata prin intermediul a 3 procese. Materialul rezultat urmeaza sa intre in unitatea de forfecare, unde sticla este in continuare maruntita si sunt indepartate etichetele de hartie si sunt eliminate elementele de plastic de pe sticle. Apoi sticla intra in unitatea de calibrare, unde materialul este maruntit cu ajutorul unor serii de tamburi.

Materialul rezultat ajunge pe o banda transportoare si este dus in ciurur rotativ. Aici este separata sticla de impuritati (etichete, capace din plastic, metal, inele din plastic etc).

Din ciurur rotativ, impuritatile sunt trimise cu ajutorul unui plan inclinat intr-un recipient pentru deseuri, in timp ce particulele de sticla trec prin ciurur rotativ pentru a fi depozitate intr-un container.

Prin intermediul acestui sistem de prelucrare se obtine o cantitate mai mare de produs finit , fiind in acelasi timp de o calitate superioara si mult mai curat decat prin alte metode. Particulele de sticla sunt rotunjite, netaioase, cu o dimensiune dorita, doar printr-o singura trecere prin sistemul de prelucrare. Acest echipament poate produce materialul finit cu dimensiuni intre 0,1 mm si 10 mm.

Acest echipament este unul robust, construit din otel rezistent si este astfel construit pentru a putea intretine usor elementele active.

Costurile de energie si intretinere sunt foarte scazute.

Avantajele sistemului de procesare

• este eliminat procesul de pre-spargere;
• prelucreaza containere de sticla intregi;
• necesita costuri de intretinere foarte scazute;
• elimina impuritatile;
• produce o cantitate maxima de material finit, doar la o singura trecere prin sistemul de prelucrare;

2. Piata alternativa pentru sticla reciclata

Cea mai mare parte din sticla provenita din deseurile menajere si cele industriale este reprezentata de sticla din recipiente.

Industria sticlei pentru recipiente produce in general sticla alba, verde si maro. La fabricarea sticlei albe este necesara o puritate a culorii pentru sticla veche utilizata, de aproximativ 99,5 %, pentru a putea obtine, la un adios de 50 % cioburi, o cantitate suficienta a sticlei. De asemenea, la fabricarea sticlei maro, pot fi utilizate putine cioburi de culori diferite. Recipientele din sticla avand alte culori decat cele trei mentionate anterior, pot fi colectate impreuna cu recipientele din sticla verde, deoarece la fabricarea sticlei verzi pentru recipiente este tolerat cel mai mare adaus de cioburi de culori diferite. Este posibila o pondere de sticla veche amestecata de pana la 70 % in cazul sticlei albe, 60 % in cazul sticlei maro si 95 % in cazul sticlei verde.

Necesarul de energie la fabricarea sticlei se diminueaza pe punct de procent al adaosului d ecioburi de circa 0,2 pana la 0,5 %.

Pe langa efectele pozitive in managementul deseurilor (de exemplu diminuarea volumelor de la rempele de depozitare prin reducerea cantitatilor de deseuri, marirea puterii calorice a gunoiului ramas), prin reciclarea sticlei vechi se pot obtine si alte avantaje ecologice, cum ar fi:

- economisirea energiei si reducerea emisiilor la recuperarea, transportul si pregatirea materiilor prime;

- reducerea investitiilor asupra peisajului si a prejudiciilor asupra apei freatice cauzate de exploatarea materiilor prime;

- diminuarea poluarii apelor reziduale la fabricarea sodei.

Datorita economisirii de energie si de materii prime, utilizarea granulelor de sticla ofera de obicei fabricilor de sticla avantaje economice. Pe langa economiile in energie, mai ales posibilitatea amestecarii cantitatilor de sticla veche in vanele de topire, se obtine o durata de topire mai scurta, in comparatie cu folosirea numai a materiilor primare.

Granulele de sticla pot fi folosite si in alte domenii, cum ar fi:

a)     in piatra concasata ca si - material de umplere drumuri;

- pavare asfaltica;

- fibra de sticla;

- parchet industrial;

- tigle de acoperis;

b) in producere beton ca si - piatra de pavaj;

- blocuri stabilizatoare pentru pereti;

- ornamente pentru gazon;

- in olarit;

c) in drenaj ca si - material de umplutura in jurul conductelor;

- elemente filtrante pentru apa, fose septice;

- rembleu;

d) in filtrare ca si - sisteme de filtrare septice;

- filter de apa;

e) pentru rucrari de arhitectura ca si - tigla ceramica;

- auxiliare peisagistice.

Sticla care nu este sortata dupa culoare este acceptata pentru fabricarea materialelor de constructii .

Praful de sticla, care nu mai poate fi utilizat la fabricarea altor recipiente, poate fi valorificat prin realizarea vatei de sicla, material foarte utilizat in izolarea termica si fonica.

In ceea ce priveste preturile de pe piata sticlei vechi din Romania, nu se pot face estimari in acest moment, pentru ca depind in general de cantitatile de sticla veche disponibile si de necesarul industriei. Totusi se cunoaste faptul ca fabricile de sticla achizitioneaza deseurile de sticla la preturi variind intre 0,2 RON/kg pentru sticla colorata si 0,4 RON/kg pentru sticla incolora.

3. Program de informare si constientizare a populatiei

Decizia lansarii proiectului are in vedere cetatenii municipiului Hunedoara, pentru ca are drept efect imbunatatirea modului de viata a celor aproximativ 72.000 de locuitori ai sai.

Pentru a pune in aplicare ideile moderne privitoare la gestionarea deseurilor, publicul trebuie mai intai sa le cunoasca, sa fie constient de existenta lor.

In atingerea acestor scopuri, publicul va trebui sa fie informat cu privire la implementarea unor sisteme noi de colectare selectiva a deseurilor. Astfel, vor fi aduse in atentia sa aspectele gestionarii separate a deseurilor insistand pe faptul ca modul in care s-a procedat cu deseurile in trecut trebuie sa se schimbe, si ca exista motive intemeiate ca din aceasta schimbare vor aparea beneficii pentru comunitate.

Prin brosuri, proiecte - pilot de colectare si spoturi publicitare se va realize o schimbare treptata a mentalitati, fara care nu se poate realize nimic. Oricati bani s-ar investi, daca nu se schimba mentalitatea cetateanului, nu se poate realiza nimic.

Trebuie pus un accent deosebit pe educarea copiilor de varsta prescolara si scolara, idea de baza fiind ca, prin cei mici, sa sensibilizam si sa educam adultii.

Prin implementarea acestui proiect se doreste ca municipiul Hunedoara sa devina un exemplu pentru intreaga tara, prin modul in care locuitorii sai se vor implica in protejarea naturii sale si a curateniei, devenind, din acest punct de vedere, un oras cu adevarat European.

Intrucat acest proiect implica modificarea unui comportament social pentru a-si asigura succesul, dorim sa se demareze o campanie de comunicare ce sa se desfasoare in mod integrat, folosindu-se de mai multe instrumente de comunicare, cum ar fi:

seminare;

conferinte de presa;

difuzare spoturi;

prezentari video;

amplasarea unor banere in zone centrale;

afise in locatii publice;

brosuri trimise catre gospodariile locale;

concurs cu premii.

Toate aceste materiale vor avea un limbaj, care sa poata fi inteles si de catre un nespecialist, folosindu-se metode atractive si interesante pentru public.

Se doreste schimbarea mentalitatii si a comportamentului fata de mediu, prin:

crearea de programe de educatie privind protectia mediului la nivel  

judetean;

sprijinirea organizarii in mod regulat a unui Forum judetean al ONG-urilor cu activitate in domeniul protectiei mediului din zona;

constituirea de parteneriate active intre institutiile de invatamant, ONG-urile active in domeniul protectiei mediului si Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului in vederea realizarii de programe de educatie ecologica;

Scopul este implicarea populatiei municipiului Hunedoara in aceasta campanie.

Municipiul Hunedoara este situat, cu aproximatie, in mijlocul judetului omonim si se afla la poalele Muntilor Poiana Rusca, in zona confluentei raului Cerna cu paraul Zlasti. Altitudinea medie la care se afla orasul este de 255 m fata de nivelul marii. In aceasta portiune valea Cernei prezinta pe ambele maluri terase pleistocene dispuse succesiv, iar orasul urca din lunca pe acestea. Relieful zonei orasului se prezinta ca o elipsa orientata pe directia N-S, inconjurata de dealuri nu prea inalte (Buituri-280 m ; Sampetru-320 m; Dealul Castelului-240m; Chitid-300 m).

Ca unitate administrativ-teritoriala, municipiul este format din localitatile Hunedoara, Racastia, din satele Grosi si Bos si din catunele Zlasti, Buituri si Hasdat. Orasul Hunedoara ocupa o suprafata de 9.743 ha, circa 2% din suprafata judetului cu acelasi nume. Arealul municipiului este marginit la N de comuna Pestisul Mic, la est de orasul Calan, la sud de comuna Teliucul Inferior, la sud-vest de comuna Ghelari, la vest de comuna Lelese si la nord-vest de comuna Cerbal.

Municipiul este plasat intr-o zona depresionara pe latura de est a Muntilor Poiana Rusca ce tine de unitatea geo-morfologica numita depresiunea Petrosani-Hateg-Strei care a functionat ca golf al depresiunii Transilvaniei. Masivul Poiana Rusca este consituit, in cea mai mare parte, din sisturi cristaline, calcare dolomitice si roci magmatice (in nord-est si nord). Acesta face parte din subunitatile cristalino-mezozoice, mai exact din Masivul Meridional, grupa cristalinului Lotrului, alaturi de Muntii Fagaras, Lotru, Semenic,Cindrel. Vaile care fragmenteaza masivul sunt in general adanci si stramte, atat din cauza calcarelor jurasice pe care le strabat in partea de est, cat si din cauza ridicarii acestor munti pe verticala, incepand cu pliocen.

Vaile au fost locuite, in consecinta, foarte putin, asezarile fiind dispuse mai cu seama pe culmile insorite si domoale, sub forma unor catune adunate, cum este cazul Vadu Dobrii, Ghelari, Lunca Cernii, poiana Rachitelii etc. In prelungirile masivului catre est s-au format, datorita proceselor de fragmentare, mineralizari (zona Ghelari-Teliuc) in timpul ciclului prebaikalian, ce face parte din epoca prehercinica (proterozoic si inceputul de paleozoic), etapa orogenezelor precambriene. Aici se afla depresiunea Hunedoara (Strei) formata in tortonian (subetaj al celui de al doilea etaj mediteranean al miocenului, reprezentat prin depozite marine si lagunare si caracterizat printr-o fauna lamelibranhiata, de gasteropode, echinide, alge calcaroase s.a.m.d.). Activitatea intensa din agricultura si din industrie a facut ca zona sa fie despadurita. In acelasi timp, asezarile de la Hunedoara, Ghelari si Teliuc s-au dezvoltat in ritmul pe care-l cunoastem datorita existentei zacamintelor de fier din Muntii Poiana Rusca.

Din punct de vedere geo-morfologic se constata efecte de eroziune si forme de relief determinate de acestea. Zona dolomitelor- folosite si la constructia Castelului Corvinestilor- este strabatuta de vai cu pereti abrupti.

Solurile din zona studiata prezinta o mare varietate.Raportandu-se la Harta solurilor constatam ca in zona municipiului Hunedoara predomina grupa solurilor automorfe si hidromorfe, solurile litomorfe sunt rare ca aparitie. Acestea reprezinta asociatii de soluri montane si submontane din care fac parte solurile de padure podzolice brune si brune-galbui - acestea dezvoltandu-se pe rocile calcaroase si dolomitice din zona dealurilor Ghelari, precum si soluri brune acide. Din grupa solurilor litomorfe se intalnesc redzine rosu-brune si pamanturi rosii. Solurile slab dezvoltate sunt reprezentate prin cele aluviale cu carbonati din lunca raului Cerna.

Clima zonei Hunedoarei poate fi incadrata intr-un climat continental temperat, putandu-se afirma ca exista un microclimat hunedorean cu nuante banatice datorat unor elemente locale, precum forma de caldare a reliefului localitatii, radierea calorica de la "Siderurgica S.A." si stratul de pulberi aflat in atmosfera. Temperatura medie anuala este de +9,6°C, media lunii celei mai reci -ianuarie- este de -2,8°C si media lunii celei mai calde este de +20,2°C in luna iulie. Durata medie a zilelor fara inghete este de 195-200 zile, prima zi cu inghet fiind, de obicei, la mijlocul lunii octombrie si ultima la sfarsitul lunii martie.

Presiunea atmosferica este in medie/an de 742 mm Hg variind intre maxima de 762 mm Hg in luna decembrie si minima de 732 mm Hg in luna iulie.

Cele mai abundente precipitatii atmosferice cad in luna iulie, iar luna cea mai saraca in precipitatii este februarie. Media multianuala a cantitatii de precipitatii este cuprinsa intre 600-700 mm.

Vanturile caracteristice lunii mai au directia predominanta sud-vest, iar vanturile lunilor iunie-august au directia est-nord-est si est.

Hidrografia. Reteaua hidrografica a municipiului Hunedoara este formata din raul Cerna si afluentii sai avand un bazin de receptie de 740 km².

Principalele bogatii naturale ale subsolului zonei Hunedoarei care sunt zacamintele de fier acumulate in forme lenticulare cutate de un tip genetic particular denumite zacaminte de tip teliuc-Ghelari, limonita (campul de exploatare cel mai important incepe de la Hunedoara si se contunua pe linia Teliuc-Ghelari-Vadu Dobrei), dolomite superioara (o varietate de calcar in care carbonatul de calciu este amestecat in proportii variabile cu carbonatul de magneziu, continand un procent ridicat de mangan), talcul (in partea de vest a arealului), calcarul (folosit la obtinerea varului) si bineinteles, nisipurile din albia Cernei si piatra de constructie exploatata din dealurile Teliucului Inferior, Zlastiului si Hasdatului.

Situatia existenta a utilitatilor si analiza acesteia

Situat in partea centrala a judetului, 220-270 m altitudine, pe Valea Cernei, la 19 km de municipiul Deva, ocupa o suprafata de 97 kmp. In teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatile Racastie si satele apartinatoare Bos, Gros, Hasdat si Pestisul Mare.

Zona dispune de infrastructura obisnuita pentru un oras modern: retele de energie electrica, termica, gaze naturale si apa, statie de epurare, mijloace de transport in comun, cai de acces rutier si feroviar, telefonie fixa si mobila.

Este strabatuta de DJ 687: Santuhalm-Hunedoara drum national care face legatura cu drumul European E68 care strabate tara de la Arad-Deva-Orastie-Sibiu-Brasov-Bucuresti si drumuri judetene care fac legatura intre Hunedoara si Calan, respectiv Hunedoara si Hateg.

Obiectivul general al proiectului este de a reduce volumul deseurilor si de a stimula colectarea selectiva.

S.C. PROSERV. S.A. Hunedoara are ca si obiectiv domeniul gestionarii deseurilor implementarea sistemului de colectare a deseurilor de sticla si procesare primara in vederea reintroducerii in circuitul economic.

Prin implementarea sistemului integrat de gestionarea deseurilor pentru un numar aproximativ de 72.000 locuitori se vor obtine urmatoarele rezultate:

I. aria de acoperire a serviciilor de colectare selectiva a deseurilor va creste anual cu 4 % si eficientizarea acestei activitati prin optimizarea fluxului deseurilor.

II. suplimentarea parcului de utilaje de colectare si procesare cu o autoplatforma cu macara pentru transportul containelelor pentru colectarea selectiva si masina de macinat sticla.

III. reducerea cantitatiilor de deseuri provenite din ambaje prin colectarea selectiva cu 40 % in conditiile cresterii cantitatii de deseuri de ambalaje.

IV. cresterea numarului locurilor de munca si perfectionarea personalului.

V. educarea prin publicitate privind scopul proiectului si protectia mediului in aria de proiect a cel putin 30 % din populatie si peste 3.000 de elevi.

5. Analiza si selectia alternativelor optime

Elaborarea scenariilor pentru colectarea, transportul si procesarea deseurilor de sticla in vederea proiectarii sistemului de colectare a deseurilor de sticla si procesare primara in vederea reintroducerii in circuitul economic.

Elaborarea scenariilor pentru colectarea, transportul si procesarea deseurilor de sticla

Scenariile au fost elaborate conform prognozei evolutiei gestiunii deseurilor in Regiunea 5 Vest pentru perioada 2004-2012. Pentru aceasta perioada s-au stabilit obiective si tinte pe termen scurt, mediu si lung. Fiecare scenariu a avut acceasi baza care include evolutia istorica a sistemului de gestiune a deseurilor pe anul 2006.

In cadrul scenariilor s-au stabilit alternative. Fiecare altenativa descrie un sistem integrat de management al deseurilor care include o anume metoda tehnica disponibila si aplicabila de reciclare, tratare, respectiv de eliminare a deseurilor.

Principalele criterii de selectie pentru scenariul optim pentru Regiunea 5 Vest trebuie sa indeplineasca principiile dezvoltarii durabile:

a)     sa aiba efecte negative minime asupra mediului inconjurator;

b)     sa fie acceptabil din punct de vedere social;

c)     sa fie fezabil din punct de vedere economic.

Metodologia de dezvoltare a scenariilor

Fiecare scenariu va lua in considerare cantitatile de deseuri colectate in vederea tratarii si/sau eliminarii pentru o perioada de 20 ani.

Un alt punct de start in elaborarea scenariilor va fi reprezentat de prevederile legale care se aplica in domeniul gestiunii deseurilor si care au influenta directa in planificarea sistemului de gestiune a deseurilor pentru perioada mentionata.

Astfel fiecare scenariu va pleca de la identificarea factorilor relevanti in gestiunea deseurilor si transpunerea evolutiei acestora in cantitati de deseuri colectate cu dezvoltarea unei prognoze pentru perioada mentionata.

De asemenea, se vor propune ipoteze de evolutie pentru anumiti factori relevanti, cum ar fi evolutia colectarii selective sau a compozitiei deseurilor municipale (atat menajere cat si asimilabile din industrie).

Primul rezultat va fi reprezentat de cantitatea totala de deseuri colectate in vederea tratarii si/sau eliminarii si evolutia acesteia pentru o perioada de 20 ani.

Urmatoarea etapa este reprezentata de evaluarea potentialului regiunii pentru tratarea si eliminarea deseurilor colectate. Un accent special va fi pus pe deseurile de ambalaje, pentru care exista prevederi legale direct aplicabile, respectiv HG 349/2002. Conform acestui act normativ, sunt stabilite tinte de recuperare si reducere.

Fiecarui scenariu i s-au asociat un set de alternative. Alternativele vor diferii in special prin tehnologiile de tratare, dar si prin gradul de colectare separata a deseurilor.

Pentru deseurile de ambalaje. In regiune exista facilitati de reciclare pentru deseurile de hartie, carton, sticla si metal, aceeasi metoda de atingere a tintelor a fost utilizata in fiecare alternativa. Deseurile de ambalaje se regasesc in procent important in cantitatea de deseuri municipale si asimiabile din comert, industrie, etc. colectate selectiv. Pentru evidentierea cantitatilor de deseuri de ambalaje din cantitatea de deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, etc. colectate selectiv s-au facut estimari pentru fiecare tip de material de ambalaj. Din aceste cantitati disponibile s-au estimat cantitatile posibil de tratat in functie de potentialul de tratare existent in regiune. In aceste cantitati intra cel putin cantitatea tinta pentru fiecare tip de material cat si o cantitate suplimentara care sa acopere refuzurile in urma tratarii. In functie de calitatea colectarii refuzurile in urma tratarii pot varia. In general, refuzul a fost estimat la 10 %, dar el poate creste. Acesta este si motivul pentru care cantitatile de tratat au fost estimate la o valoare mai mare decat cantitatea tinta de atins.

Sticla. In centrele comerciale deja se colecteaza deseuri din sticla. Acestea fac un discount la cumparaturile realizate in cadrul centrului comercial, in functie de numarul deseurilor din sticla returnata. Aceasta colectare trebuie extinsa la cat mai multe centre comerciale si chiar adoptata si de agentii de salubritate.

Aproape toata sticla reciclata este utilizata pentru producerea de noi recipiente din sticla. O cantitate mica de sticla este utilizata la producerea vatei de sticla sau fibrelor de sticla pentru izolare, materialele de pavat si materialelor de constructii precum caramizi, tigle, ceramica si beton de greutate mica.

Raportul volum/greutate pentru deseurile de sticla este mic. Deseurile din sticla constituie o componenta raspandita a deseurilor municipale. Deoarece acest procent este destul de mare, recilarea sticlei reprezinta o oportunitate importanta pentru a evita depozitarea si reutilizarea ei intr-un mod ecologic.

Deseurile din sticla pot fi foarte usor contaminate cu alte tipuri de deseuri menajere, dar sunt usor de curatat, respectiv sortat prin introducerea unei etape in plus in procesul de reciclare. Insa, pentru a reduce costurile de reciclare este indicata colectarea deseurilor din sticla in containere corespunzator amenajate cu o deschizatura speciala care sa ingreuneze introducerea si altor tipuri de deseuri menajere.

Oportunitati de reciclare. Producatorii de recipiente din sticla prefera sa includa cioburile in materialul brut (nisip, cenusa de soda, calcar), deoarece temperatura din cuptor se reduce semnificativ. Chiar daca cerintele pentru cioburile de sticla transparenta sunt mari, reciclarea variaza de la o regiune la alta datorita costurilor de colectare, prelucrare si transport. Piata pentru sticla colorata variaza de asemenea in functie de instalatiile de fabricare a recipientelor din sticla colorata.

Sticla care nu se poate sorta dupa culoare este acceptata pentru fabricarea materialelor de constructie chiar daca contaminatii precum metalele feroase si aluminiul trebuie sa fie indepartate magnetic. Praful de sticla care nu mai poate fi utilizat la fabricarea altor recipiente poate fi valorificat prin realizarea vatei de sticla, material foarte utilizat in izolarea termica si fonica.

Sticla ce trebuie folosita pentru recipiente noi trebuie sa fie in general sortata dupa culoare si trebuie sa nu contina contaminatii cum ar fi murdarie, roci, ceramica, farfurii rezistente la temperature mari, sau alte produse din sticla. Aceste materiale cunoscute ca materiale refractare au o temperatura de topire mare. Sticla auto laminata este interzisa deoarece contine urme de plastic. Platourile de sticla, chiar daca nu sunt materiale refractare, afecteaza temperatura de topire a amestecului si nu sunt acceptate. Capacele de aluminiu si etichetele de hartie sunt permise daca sunt indepartate in procesele de prelucrare ulterioara, inainte ca cioburile sa fie aduse la cuptorul de topire. Cand cioburile sunt utilizate pentru recipiente noi sunt trimise la instalatiile de fabricare unde sticla este separata de contaminatii si materiale refractare. Prezenta materialelor interzise intr-o cantitate mare este un motiv de refuzare a intregii incarcaturi.

Schema generala pentru gestiunea deseurilor este prezentata in figura nr.

Elaborarea dezvoltarea si evaluarea alternativelor de atingere a obiectivelor trebuie facuta din prisma resurselor necesare si a posibilitatilor practice oferite de conditiile existente. Repartizarea in timp a resurselor si folosirea "economiei de scara" sunt elemente de luat in considerare la planificarea realizarii diferitelor obiective.

Figura nr. Schema generala pentru gestiunea deseurilor

Descrierea alternativelor

Alternativa 1.

Etapa de colectare a deseurilor de sticla. In acest caz, colectarea va fi atat in amestec cat si separata.

Etapa de tratare a deseurilor de sticla. Recuperarea si reciclarea deseurilor de sticla: pentru atingerea tintelor stabilite pentru recuperare si reciclare a deseurilor de sticla, s-a considerat colectarea separata, dar si sortarea materialelor colectate. Reziduurile care rezulta in urma sortarii, inclusiv cioburi, urmeaza a fi depozitate.

Etapa de eliminare a deseurilor de sticla. Sticla recuperata va fi valorificata prin reintroducerea in circuitul economic. Reziduurile rezultate care sunt eliminate sunt reprezentate de deseuri colectate care nu urmeaza fluxuri de reciclare sau tratare, precum si reziduurile care rezulta din aceste activitati. Aceste reziduuri vor fi depozitate la depozitul regional de deseuri menajere.

Schema pentru gestiunea deseurilor de sticla - Alternativa 1 este prezentata in figura nr. 5.

Figura nr. 5. Schema pentru gestiunea deseurilor de sticla - Alternativa 1

Alternativa 2

Etapa de colectare a deseurilor de sticla. In acest caz, colectarea va fi in amestec.

Etapa de tratare a deseurilor de sticla. Recupararea si reciclarea deseurilor de sticla: pentru atingerea tintelor stabilite pentru recuperare si reciclare a deseurilor de sticla, s-a considerat macinarea materialelor colectate si clasarea glanulometrica a materialului macinat. Reziduurile care rezulta in urma sortarii, respectiv etichete, capace, dopuri, urmeaza a fi depozitate.

Etapa de eliminare a deseurilor de sticla: Sticla recuperata va fi valorificata prin reintroducerea in circuitul economic in vederea fabricarii sticlei si a produselor de sticla. Reziduurile rezultate care sunt eliminate sunt reprezentate de deseuri colectate care nu urmeaza fluxuri de reciclare sau tratare, precum si reziduurile care rezulta din aceste activitati. Aceste reziduuri vor fi depozitate la depozitul regional de deseuri menajere.

Schema pentru gestiunea deseurilor de sticla - Alternativa 2este prezentata in figura nr.6.

Alternativa 3

Etapa de colectare a deseurilor de sticla. In acest caz, colectarea va fi in amestec.

Etapa de tratare a deseurilor de sticla. Recupararea si reciclarea deseurilor de sticla: pentru atingerea tintelor stabilite pentru recuperare si reciclare a deseurilor de sticla, s-a considerat macinarea materialelor colectate. Reziduurile care rezulta in urma sortarii, respectiv etichete, capace, dopuri, urmeaza a fi depozitate.

Figura nr. 6. Schema pentru gestiunea deseurilor de sticla - Alternativa 2

Etapa de eliminare a deseurilor de sticla: Sticla recuperata va fi valorificata prin reintroducerea in circuitul economic in vederea fabricarii sticlei si a produselor de sticla. Reziduurile rezultate care sunt eliminate sunt reprezentate de deseuri colectate care nu urmeaza fluxuri de reciclare sau tratare, precum si reziduurile care rezulta din aceste activitati. Aceste reziduuri vor fi depozitate la depozitul regional de deseuri menajere.

Schema pentru gestiunea deseurilor de sticla - Alternativa 3 este prezentata in figura nr. 7.

Factori care influenteaza gestiunea deseurilor

Factori generali:

• dezvoltarea demografica (evolutia populatiei)
• dezvoltare economica (dezvoltarea industriei si a sectorului economic, evolutia venitului populatiei, evolutia ratei somajului, evolutia PIB-ului)
• dezvoltarea infrastructurii (gradul de acoperire cu infrastructura de transport- rutier, feroviar etc; gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu apa si canalizare, gradul de acoperire cu sisteme centralizate de incalzire)
• utilizarea terenului (zone rezidentiale - urban dens, urban si rural; zone industriale, zone turistice, zone miniere ; suprafete teren agricol; habitate naturale- pajisti, pasuni, fanete, turbarii, stancarii, paduri)
• caracteristice fizice (relief)
• caracteristici climatice (regimul precipitatiilor, temperatura)
• zone cu regim special (zone strategice militare, arii protejate, zone de protectie a resurselor de apa, etc.)

Figura 7. Schema pentru gestiunea deseurilor de sticla - Alternativa 3

Factori specifici pentru sistemul de gestiune a deseurilor:

• aria de acoperire cu servicii de salubritate
• cantitati de deseuri provenind de la populatie, precum si cantitati de deseuri asimilabile provenind din industrie, sectorul economic, cantitati de deseuri din gradini, piete, cantitati de deseuri stradale, cantitati de namol de la statiile de epurare, cantitati de deseuri din constructii si demolari.
• Cantitati de deseuri colectate separat;
• Compozitia deseurilor;

In urma evaluarii prioritizarii factorilor de mai sus pe baza relevantei in domeniul gestiunii deseurilor pentru Regiunea 5Vest, cei mai importanti factori au fost identificati dupa cum urmeaza:

• dezvoltarea demografica- evolutia populatiei
• dezvoltarea economica - numai in ceea ce priveste dezvoltarea industriei si a sectorului economic si evolutia venitului populatiei
• toti factorii mentionati la "Factori specifici pentru sistemul de gestiune a deseurilor"
• aria de acoperire cu servicii de salubritate
• cantitatea de deseuri colectate de la populatie si de la agentii economici, cantitatea de deseuri din gradini, piete, cantitati de deseuri stradale, cantitati de deseuri din constructii si demolari.

Situatia existente in anul 2005 pentru aria de proiect: populatie - 71.257 locuitori, acoperire cu servicii de salubritate - 69,4 % (numar de locuitori pentru care se asigura servicii de salubritate) si cantitatea de deseuri menajere colectata in amestec de la populatie in anul 2007 de 42,280 t/an (deseuri menajere) reprezentand 89 % din cantitatea generata.

Pentru calcularea trend-ului istoric (evolutia istorica) a factorilor relevanti s-a pornit de la datele privind populatia, aria de acoperire cu servicii de salubritate, cantitatea de deseuri menajere si cantitate de deseuri asimilabile celor municipale provenind din sectorul economic, pentru perioada 2002 - 2006 (tabelul nr. 1.)

Tabelul nr. 1. Evolutia istorica a factorilor relevanti pentru sistem pe perioada 2002 - 2006

Scenariile difera din punct de vedere al evolutiei factorilor relevanti (tabelul nr. 2.) pentru sistemul de gestiune a deseurilor, si se propun 3 variante:

• Scenariul istoric - in care evolutia factorilor relevanti ramane identica cu cea istorica (prezentata in tabelul de mai sus)
• Scenariul optimist - in care se propune o solutie pozitiva a factorilor relevanti (trend ascendant; de exemplu in cazul evolutiei populatiei, avand in vedere ca are un trend istoric negative, se poate propune un coeficient 0% - o stagnare a populatiei)
• Scenariul pessimist - in care se propune o evolutie negativa a factorilor relevanti (trend descendent fata de evolutia istorica)

Tabelul nr. 2. Evolutia factorilor relevanti pentru sistem pentru cele 3 scenarii

Pentru fiecare scenariu in parte pe baza trend-urilor stabilite se calculeaza cantitatile de deseuri generate si respectiv, cantitatile de deseuri ce intra in sistem; pentru acestea din urma urmeaza a se alege alternative tehnice de reciclare, tratare si eliminare.

Pentru zona de interes a fost ales scenariul 2 (optimist) conform concluziilor din Planul regional de gestionare a deseurilor in Regiunea 5 Vest, scenariu ce va fi analizat in continuare pentru aria de proiect.

Factori relevanti - Scenariu 2 (optimist)

• Populatie - stagnare (p- indice de variatie a populatiei)
• Aria de acoperire cu servicii de salubritate - crestere 4% pe an (A.C.-aria de acoperire)
• Dezvoltare economica
• Crestere economica, 2% pe an - reprezinta o crestere a cantitatii de deseuri asimilabile provenind din comert datorita cresterii economice (- procentul de crestere economica)
• Venit populatie, crestere 2% pe an - reprezinta o crestere a cantitatii de deseuri menajere generate datorita cresterii venitului (p - procentul de crestere a venitului populatiei)

Prognoza factorilor relevanti

Se prognozeaza o evolutie a populatiei de 71.257 locuitori in anul 2026.

Ex: P₂₀₂₆=P₂₀₂₅ (1+p)= 71.257, (p- indicele de variatie a populatiei)

Evolutia ariei de acoperire cu servicii de salubritate este prezentata in figura nr. 8.

Figura nr. 8. Prognoza ariei de acoperire cu servicii de salubritate

Ex: AC=AC

(A.C. - arie de acoperire cu servicii de salubritate)

Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, etc. este influentata nu numai de evolutia populatiei, dar si de dezvoltarea ecomonica si veniturile populatiei. Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, etc. este determinata de aria de acoperire cu servicii de salubritate.

Pornind de la numarul de locuitori ai regiunii si de la cantitatea de deseuri menajere generate in 2005, se va calcula indicele de generare a deseurilor menajere (pentru anul 2005), exprimat in kg/loc.an.

G.I.=Q/Px AC = 11330000/(24088 x 46/100) =1022 kg/loc/an

(P - populatie totala a regiunii in 2005)

Prognoza privind evolutia indicelui de generare a deseurilor menajere (figura nr. 9.) va fi determinata aplicand o crestere cu 2% pe an, avand in vedere corelarea acestuia cu dezvoltarea ecomonica (exprimata in acest caz prin evolutia venitului populatiei).

Figura nr. 9. Prognoza indicelui de deseuri menajere generate (kg/loc/an)

G.I. = G.I(1+ p) =1042 kg/loc/an

(G.I.- indice de deseuri menajere generate)

Dupa determinarea indicelui de deseuri menajere generate se calculeaza cantitatea de deseuri colectate.

Ex : Q= P x G.I. x A.C./1000 =51529 tone

Tabelul nr. 3. Prognoza cantitatilor de deseuri menajere colectate

In cazul deseurilor municipale asimilabile provenind din comert, industrie, etc. este determinata luand in considerare o crestere a cantitatii cu 2% pe an datorita evolutiei economice si se poate calcula cu formula :

Ex: Q=Q x (1+p)= 6344 x 1,02= 6471 tone

La aceasta cantitate de deseuri colectate de la populatie si agenti economici se mai adauga deseurile provenind din gradini, piete, deseuri stradale, deseuri din constructii si demolari si deseuri colectate selectiv

Pentru a putea alege mai usor solutiile tehnice care urmeaza a fi implementate se va realiza :

• Identificarea fractiilor de deseuri din deseurile menajere colectate in amestec;
• Identificarea continutului biodegradabil in procente (%) si cantitativ (tone) ;

Identificarea tipului de deseu care ajuta cel mai mult la atingerea tintei.

Figura nr. 10. Prognoza cantitatilor de deseuri municipale asimilabile din comert,

industrie, etc. colectate

Tabelul nr. Compozitia deseurilor menajere la nivel de regiune

Metodologia de calcul a generarii deseurilor de ambalaje s-a bazat pe planul de implementare a directivei privind ambalajele. S-a pornit de la cantitatea totala de deseuri de ambalaje la nivel de tara, in anul 2004 de 1.033.938,3 tone, din care:

• 246 077,31 t hartie- carton indice de generare 9,8 kg/loc/an
• 31 328,33 t plastic  indice de generare 1,25 kg/loc/an
• 217 127,04 t sticla  indice de generare 8,69 kg/loc/an
• 118 902,90 t metal  indice de generare 4,76 kg/loc/an
• 105 461,70 t lemn indice de generare 4,22 kg/loc/an

Tabelul nr. 5. Prognoza cantitatilor de deseuri de ambalaje pe tipuri de materiale

Tabelul nr 6. Cantitatile corespunzatoare tintelor nationale si regionale pentru deseuri de ambalaje si biodegradabile

Tip deseu
	Tinta N valorific [tone]	Tinta R valorific [tone]	Tinta L valorific [tone]	Tinta N valorific. [tone]	Tinta R valorific. [tone]	Tinta L valorific. [tone]	Tinta N valorific. [tone]	Tinta R valorific. [tone]	Tinta L valorific. [tone]
Hartie
Plastic
Sticla
Metal
Lemn
Deseuri de ambalaje
Deseuri biodegr.
TOTAL

N - Aceste cantitati reprezinta tintele nationale la nivelul unei singure regiuni

R - Zona regionala de interes

L - Zona locala de interes

Cuantificarea obiectivelor (tinte nationale si regionale)

La acest punct se calculeaza cantitatile de deseuri corespunzatoare tintelor nationale si regionale pentru scenariul optimist.

Tintele nationale reprezinta minimul care trebuie atins conform reglementarilor privind depozitarea deseurilor si gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje. Tintele nationale au in vedere potentialul regiunii de a depasi tintele nationale, in functie de facilitatile existente pentru diferite tipuri de deseuri.

Pornind de la situatia existenta si de la evolutia indicilor de generare, colectare, reciclare, respectiv tratare a deseurilor;s-a realizat prognoza de scenariu optimist. Aceasta prognoza evidentiaza cantitatile care trebuie reciclate, respectiv tratate in vederea reducerii cantitatii de deseuri depozitata.

Tabelul nr. 7. Situatia deseurilor de ambalaje si biodegradabile la nivelul anului 2007

Procentele de 15% pentru fiecare tip de material, respectiv 25% pentru deseurile de ambalaje reprezinta tintele minime impuse de HG 349/2002.

Pentru Regiunea 5 Vest s-a stabilit o tinta intemediara de 6% reducere biodegradabil depozitat, respectiv o cantitate de aprox. 30 000 t.

In ceea ce priveste cantitatea de deseuri de ambalaje reciclabile s-a tinut cont ca exista firme autorizate pentru valorificarea deseurilor de hartie, plastic, si metal; pentru aceste tipuri de deseuri s-au stabilit la nivel de regiune tinte mai mari decat cele nationale.

Pentru 2012, Regiunea 5 Vest si-a propus, conform scenariului optimist, incadrarea in tinta nationala de reducere a deseurilor biodegradabile si depasirea tintelor nationale de valorificare si reciclare pentru deseurile de ambalaje de hartie, plastic, sticla si metal. Pentru zona de proiect au fost calculate cantitatile de deseuri de ambalaje de hartie, plastic, sticla si metal conform tintelor regionale.

Tabelul nr.8. Situatia deseurilor de ambalaje si biodegradabile la nivelul anului 2010

Procentele de 15% pentru fiecare tip de material, respective 25% pentru deseurile de ambalaje reprezinta tintele minime impuse de HG 349/2002.

Pentru 2010 scenariul optimist prognozeaza atingerea tintei de reducere a biodegradabilului depozitat si depaseste tintele de reciclare a deseurilor de ambalaje de hartie, sticla si metal.

Tabelul nr. 9. Situatia deseurilor de ambalaje si biodegradabile la nivelul anului 2013

6. Analiza comparativa si ierarhizarea scenariilor pe baza analizei multicriteriale

Selectia alternativelor la nivelul zonei proiectului, s-a facut prin metoda analizei multicriteriale. In acest sens, s-a stabilit un set de criterii si subcriterii. Subcriteriilor li s-au asociat indicatori pentru a usura cuantificarea acestora in vederea ierarhizarii alternativelor. Atat criteriile cat si subcriteriile au fost ponderate, au primit valori procentuale pana in 100% astfel incat suma ponderilor criteriilor si a subcriteriilor din cadrul unui criteriu sa dea 100%. Indicatorilor li s-au acordat scoruri functie de importanta acestora, scoruri care au fost normalizate in vederea aducerii in acelasi interval de comparatie. Modul de acordare a scorurilor a diferit functie de indicator.

Astfel, au fost propuse urmatoarele criterii si subcriterii:

• Criteriul tehnic, cu urmatoarele subcriterii :
• Suport tehnic necesar (care este necesarul de suport tehnic pentru tehnologiile selectate in cadrul unei alternative)
• Aplicabilitate (se pot aplica tehnologiile selectate in cadrul unei alternative?)
• Consum de resurse (consumul de resurse pe care il presupune implementarea tehnologiilor selectate in cadrul unei alternative)
• Criteriul de protectia mediului

o      Nivelul si caracterul emisiilor

o      Cantitati de deseuri depozitate

• Criteriul legislative

o      Tinte nationale (gradul de atingere a tintelor nationale prin tehnologiile selectate in cadrul unei alternative)

Rezultatul in urma ierarhizarii scenariilor si alternativelor indica alternativa 3 care corespunde si Planului regional de gestiune a deseurilor pentru Regiunea 5 Vest, ca fiind cea mai fezabila. Aceasta alternativa va fi luata, in continuare, in considerare in stabilirea operatiilor de tratare si/sau eliminare a deseurilor colectate. Pentru partea de tratare a deseurilor, alternative pentru zona de proiect presupune construirea unei statii de transfer si implementarea managementului integral de mediu care presupune colectarea selectiva.

DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE

Durata de executie este propusa la 12 luni

Etapele principale sunt:

Realizarea proiectului si obtinerea avizelor si acordurilor necesare

Organizarea licitatiilor pentru achizitia de utilaje

Achizitia utilajelor

Amplasarea containerelor

Specializarea personalului

Receptia lucrarilor