PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

1. Agricultura

Agricultura se ocupa cu procesul producerii de hrana vegetala si animala, fibre, respectiv diverse materiale utile prin cultivarea sistematica a anumitor plante si cresterea animalelor. Termenul de agricultura provine din cuvintele din latina agri desemnand camp si cultura insemnand cultivare, in sensul de prelucrare mecanica si chimica a solului pentru a fi apt pentru cultivarea plantelor.

In termenul generic de agricultura se regasesc ocupatii distincte, asa cum sunt: acvacultura, agrofitotehnia, apicultura, avicultura, horticultura, moluscocultura, piscicultura, sericicultura, silvicultura si zootehnia.

Agricultura (cultivarea pamantului) a constituit ramura principala de la inceputurile civilizatiei. Ea asigura cea mai mare parte a alimentelor, materialelor necesare pentru imbracaminte si alte materii prime pentru industrii.

In urma cu 10-12 milioane de ani a avut loc o mare revolutie in dezvoltarea rasei umane. Aceasta a insemnat descoperirea faptului ca hrana se obtine nu doar prin strangerea plantelor salbatice si vanarea animalelor ci si prin cultivarea plantelor din seminte si prin cresterea in captivitate a anumitor animale.

Solul, este principala noastra resursa naturala, de el depinde, in mare masura, recolta culturilor agricole si aprovizionarea populatiei cu produse alimentare prin practicarea agriculturii.

Intre agricultura si mediu exista o relatie extrem de complexa. Agricultura este afectata de un mediu afectat de poluarea atmosferica, de schimbarile climatice si de competitia cu alte sectoare de activitate privind folosinta terenurilor.

Pe de alta parte, datorita intensificarii si specializarilor care au aparut in ultimele decenii, agricultura la randul sau reprezinta un factor principal in poluarea apelor, in eroziunea si poluarea solului, in producerea de emisii de gaze cu efect de sera, in distrugerea habitatelor si a diminuarii diversitatii biologice.

Cu toate acestea, agricultura, poate juca un rol pozitiv prin introducerea unor procese si tehnologii care pot reduce poluarea, efectul de sera si declinul mediului in general.

O prioritate pentru protejarea mediului o reprezinta dezvoltarea durabila a agriculturii prin diminuarea utilizarii fertilizatorilor chimici si cresterea utilizarii celor naturali si de asemenea prin crearea de sisteme viabile si structuri pentru organizarea si managementul culturilor agricole.

1.1. Interactiunea agriculturii cu mediul

Agricultura este una din activitatile importante care se desfasoara in judetul Arad. Acest lucru se datoreaza pozitiei geografice si a traditiilor pastrate de locuitorii judetului.

Nu totdeauna activitatile agricole sunt in concordanta cu pastrarea calitatii mediului. Schimbarile in conduita exploatatiilor agricole si in tehnologiile utilizate au un impact mare asupra mediului inconjurator.

O parte dintre problemele cele mai importante care au luat nastere in urma interactiunii mediului cu agricultura sunt:

in primul rand, efectele nocive asupra sanatatii omului, efecte datorate reziduurilor de pesticide si ingrasaminte chimice, a metalelor grele, a aditivilor din alimentatia animala si a altor substante poluante prezente in sol, apa, in intregul lant alimentar;

contaminarea apelor de suprafata si a celor subterane si eutrofizarea apelor de suprafata din cauza nitratilor si fosfatilor folositi ca nutrienti pentru culturi si nu de putine ori folositi in exces, fara controlarea sau dozarea stiintifica a acestora;

poluarea agricola legata de dezvoltarea cresterii intensive a animalelor;

poluarea atmosferica datorita stropirii culturilor si imprastierii pe camp a dejectiilor de animale semilichide si lichide;

depozitarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din diverse activitati zootehnice - cresterea animalelor in ferme;

poluarea accidentala provenita prin arderea nesupravegheata a esturilor vegetale;

degradarea solurilor prin aplicatii incorecte si in cantitati necontrolate de ingrasaminte chimice precum si tasarea si eroziunea solurilor;

cultivarea necorespunzatoare a terenurilor fara a tine cont de rotatia culturilor;

defrisari necontrolate;

degradarea peisajului si a habitatului speciilor salbatice.

1.2. Evolutiile din domeniul agriculturii, estimarile noilor efective de animale si perfectionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

1.2.1. Evolutia suprafetelor de paduri regenerate

Programul de regenerare a padurilor, urmareste asigurarea integritatiii si permanentei padurilor, exercitarea continua a functiilor de protectie, de productie, precum si extinderea suprafetei fondului forestier national.

Capitolul 6.5.9. Suprafete de paduri regenerate in anul 2008, prezinta detaliat aspectele legate de situatia suprafetelor de paduri regenerate in judetul Arad in anul 2008.

In tabelul 1.2.1.1., este evidentiata suprafata de paduri regenerate la nivelul judetului Arad, atat in cadrul Directiei Silvice cat si in cadrul Ocoalelor Silvice private, in anul 2008.

Tabelul 1.2.1.1 .

Suprafata de paduri regenerate

Suprafetele impadurite reprezinta suma suprafetelor ocupate cu paduri de rasinoase, fag, stejar si altele.

Evolutia suprafetelor impadurite in perioada 2001 - 2008, in cadrul Directiei Silvice Arad, este prezentata in tabelul 1.2.1.2. si graficul din figura 1.2.1.1.

Tabelul 1.2.1.2.

Evolutia suprafetelor impadurite in perioada 2001 - 2008

Fig. 1.2.1.1.

Dupa cum se observa din datele prezentate, perioada in care procesul de impadurire a fost mai intens este cea cuprinsa intre anii 2003 - 2005, cu un punct culminant in 2004. Incepand cu anul 2005, procesul de impadurire a intrat in declin: in anul 2005 a scazut cu 47,4% fata de anul 2004, in 2006 a scazut cu 26,5% fata de anul 2005, iar in anul 2007 s-a inregistrat o usoara crestere, cu 7,75% fata de anul precedent.

Anul 2008, pastreaza un ritm crescator, inregistrandu-se o crestere a suprafetelor impadurite fata de anul 2007 de aproximativ 1,5 ori.

1.2.2. Evolutia septelului

In anul 2008, efectivele de animale la nivelul judetului Arad inregistreaza, fata de anul precedent, atat variatii negative, la categoriile de animale:

bovine - o scadere cu aproximativ 14,5%,

porcine - o scadere cu aproximativ 45,5%,

pasari - o scadere cu aproximativ 55,4%,

precum si variatii pozitive, la categoriile de animale:

cabaline - o crestere cu aproximativ 34%

ovine - o crestere cu aproximativ 43,2%.

Evolutia efectivelor de animale este redata in tabelul 1.2.2.1. si ilustrata in graficul din figura 1.2.2.1.

Analizand datele detinute pentru toata perioada considerata, se constata in general variatii pozitive si aproximativ constante, cu exceptie la categoria cabaline, al caror numar a ramas aproape constant fata pe primii ani ai intervalului pana in 2006. In anul 2007, la categoria cabaline se inregistreaza o scadere importanta, pentru ca in anul 2008 numarul lor sa inregistreze o recuperare apreciabila, crescand fata de anul precedent cu 34% .

Estimarile pentru viitor ale specialistilor sunt optimiste, acestia afirmand ca evolutia efectivelor de animale si pasari la nivelul judetului Arad, va fi in crestere.

Tabelul 1.2.2.1.

Evolutia efectivelor de animale

nr. de capete

Fig. 1.2.2.1.

1.2.3. Agricultura ecologica

Agricultura ecologica constituie una din caile necesare pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile. Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, care vizeaza spatiul rural si asigura cadrul implementarii Programului SAPARD, are ca obiectiv strategic, dezvoltarea durabila a sectorului agroalimentar, in stransa legatura cu protectia mediului si conservarea resurselor naturale. Deoarece agricultura ecologica are o contributie majora la dezvoltarea durabila, prin sporirea biodiversitatii, protectia mediului si cresterea fertilitatii solului, producatorii din acest sector sunt sprijiniti prin programele de agro-mediu ale Comisiei Europene.

Agricultura ecologica certificata este un sector nou in Romania. Numarul fermelor care aplica metode de productie ecologice este in crestere.

Agricultura ecologica (termen similar cu agricultura organica sau biologica) este un procedeu modern de a cultiva plante, de a ingrasa animale si de a produce alimente prin utilizarea acelor procedee si tehnologii care se apropie foarte mult de legile naturii - nu utilizeaza fertilizanti si pesticide de sinteza, stimulatori si regulatori de crestere, hormoni, antibiotice si sisteme intensive de crestere a animalelor si este un element important al efortului global pentru a face activitatile umane compatibile cu cererile ecosistemului

Agricultura ecologica se deosebeste, astfel, fundamental de agricultura conventionala. Procesul si procedurile de obtinere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli si principii de productie stricte, care pleaca de la calitatea pe care trebuie sa o aiba pamantul si pana la obtinerea efectiva a produsului final. Rolul acestui sistem de agricultura este de a produce hrana mult mai curata, mai potrivita metabolismului organismului uman, dar in deplina corelatie cu conservarea si dezvoltarea mediului. Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica nu se face brusc, ci prin parcurgerea unei perioade tranzitorii, numita "perioada de conversie". Aceasta este perioada pe care fermierii o au la dispozitie pentru adaptarea managementului fermei la regulile de productie ecologica.

Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica se face prin respectarea perioadei de conversie, care in productia vegetala are o durata de 2 ani pentru culturile anuale si  3 ani pentru culturile perene.

Sistemul de agricultura ecologica se bazeaza pe respectarea unor reguli si principii de productie stricte in conformitate cu legislatia comunitara si legislatia nationala in vigoare de implementare a legislatiei comunitare

Prevederile europene privind etichetarea produselor obtinute din agricultura ecologica sunt foarte precise.

Pe eticheta aplicata produselor ecologice sunt obligatorii urmatoarele mentiuni specifice sistemului de agricultura ecologica: referirea la modul de productie ecologic, sigla, numele si codul organismului de inspectie si certificare care a efectuat inspectia si a eliberat certificatul de produs ecologic, si incepand cu anul 2006, sigla ,, ae ". 

Sigla ,,ae"  garanteaza ca produsul, astfel etichetat, provine din agricultura ecologica si este certificat de un organism de control, permitand consumatorului o identificare facila a acestor produse pe piata. Regulile de utilizare a siglei ,,ae" sunt cuprinse in Anexa nr.1 la Ordinul comun pentru modificarea si completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 317/2006 si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice, publicat in M.O nr. 593 din 11 iulie.

Studii ale Academiei Romane estimeaza vanzari de produse agroalimentare ecologice de aproape 2 milioane de euro anual in Romania, ceea ce inseamna aproape 1% din piata agroalimentara totala.

In Strategia Nationala de Export 2005-2009 se precizeaza ca fermele ecologice reprezinta un nou sector. Romania beneficiaza de conditii corespunzatoare pentru a promova agricultura ecologica, cum ar fi:

v    sol fertil si productiv;

v    folosirea intensiva a substantelor chimice si a tehnologiilor aferente nu creeaza un impact negativ, ca si cel din tarile dezvoltate;

v    agricultura traditionala romaneasca se bazeaza pe abordari care nu dauneaza mediului si exista posibilitati de a identifica zone ecologice nepoluate, unde agricultura ecologica ar putea fi dezvoltata.

La sfarsitul anului 2003, la Arad s-a constituit filiala locala a Federatiei Nationale de Agricultura Ecologica, avand ca presedinte un fermier si un birou executiv.

In tabelul 1.2.3.1. se prezinta suprafetele cultivate in sistem ecologic si evolutia acestora, in judetul Arad.

Tabelul 1.2.3.1

Evolutia suprafetelor cultivate ecologic

Din studiul tabelului se constata, ca desi in anul precedent a existat atat o crestere usoara a suprafetelor de teren folosite in mod ecologic precum si o crestere semnificativa (cu 100%) a numarului de producatori care practica acest tip de agricultura, fata de anul 2006, in anul 2008 s-a inregistrat atat o scadere a suprafetelor de teren folosite in mod ecologic cu aproximativ 30%, precum si o scadere a numarului de producatori care practica acest tip de agricultura cu aproximativ 45%, fata de anul 2007.

1.3. Impactul activitatilor din sectorul agricol asupra mediului

Activitatile agricole, prin tehnologiile aplicate, produc efecte mai mult sau mai putin intense, asupra calitatii mediului mai ales asupra factorului sol. Astfel, in situatia fertilizarilor unilaterale are loc crearea de carente de elemente nutritive in sol. In acelasi timp, utilizarea irationala a fertilizatorilor conduce la aparitia unor excese de cantitati de fosfati si nitrati, fapt ce are un efect toxic asupra solului, ajungandu-se in final la acumularea acestor substante in vegetatie. Calitatea solului sufera deteriorari care apar in urma executarii diverselor lucrari mecanice in special cele efectuate in zone cu potential crescut de eroziune a solului (terenuri in panta). De asemenea, exista unele suprafete in care se constata remanente ale diferitelor substante chimice provenite de la utilizarea pesticidelor: substante organo-clorurate si, organo-mercurice, desi s-a interzis utilizarea acestor categorii de pesticide in urma cu 10 ani. In tabelul 1.3.1. si graficul din figura 1.3.1., este prezentata evolutia consumului de ingrasaminte chimice (azotoase, potasice si fosfatice) utilizata in perioada anilor 2003 - 2008.

Tabelul 1.3.1.

Evolutia consumului de ingrasaminte chimice (azotoase, potasice si fosfatice)

Fig. 1.3.1.

Analizand graficul si tabelul de mai sus, se observa faptul ca, in ceea ce priveste cantitatea de ingrasaminte utilizata, se inregistreaza o crestere accentuata a acesteia in anul 2008 fata de anul precedent, cu aproximativ 65,98%, dupa ce, incepand cu anul 2003 pana in anul 2007, variatia cantitatilor de ingrasaminte a ramas aproximativ constanta de la an la an.

O categorie importanta de produse chimice care se folosesc in agricultura sunt pesticidele. Acestea sunt produse chimice folosite pentru combaterea daunatorilor plantelor si a produselor agricole stocate, precum si pentru combaterea vectorilor biologici ai bolilor animalelor. Daunatorii includ microbi, plante sau animale care concureaza cu omul pentru hrana, distrug proprietatea, difuzeaza boli sau reprezinta o calamitate.

Pesticidele sunt substante sau un amestecuri de substante ce contin ingrediente chimice, biologic active impotriva daunatorilor. Ingredientele biologic active sunt, in general, substante toxice cu potential de degradare a mediului. Multe pesticide sunt toxice si pentru om. Din aceste motive producerea, ambalarea, depozitarea, transportul si utilizarea pesticidelor sunt reglementate prin lege.

In tabelul 1.3.2. si graficul din figura 1.3.2, este prezentata evolutia consumului de substante pesticide in perioada anilor 2005 - 2008.

Tabelul 1.3.2.

Evolutia consumului de pesticide

Fig. 1.3.2.

Analizand tabelul si graficul privind evolutia consumului de pesticide, se observa o scadere importanta, cu aproximativ 20,4%, a cantitatilor de pesticide folosite in anul 2008 fata de anul 2007.

Activitatile din zootehnie reprezinta un pericol asupra calitatii mediului, in special al solului, in situatia in care nu se iau masurile necesare in vederea depozitarii corespunzatoare si in conformitate cu legislatia in vigoare a dejectiilor animale.

In urmatorii ani, in judetul Arad, va creste numarul fermelor zootehnice   (ex. Corporatia Smithfield - cresterea suinelor), deci atentia asupra monitorizarii calitatii solurilor va trebui sporita, urmarindu-se respectarea OM al MMGA si al MAPDR nr.242/197/2005 referitoare la "Sistemul national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati" si aplicarea celor mai bune tehnici disponibile in domeniul agricol.

In decembrie 2008, a fost emis Ordinul nr. 1552, pentru aprobarea listei localitatilor pe judete, unde exista surse de nitrati din activitati agricole. Astfel, la nivelul judetului Arad, au fost nominalizate 62 de localitati, ca fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.

1.4. Utilizarea durabila a solului

Solul reprezinta, fara indoiala, unul dintre cei mai importanti factori de mediu si, in acelasi timp, o resursa fundamentala pentru dezvoltarea economica. Activitatile umane au condus in timp la degradarea calitatii solului, ceea ce a avut ca efect atat deteriorarea echilibrului ecologic, cat si diminuarea potentialului de dezvoltare. De aceea mangementul dezvoltarii durabile a solului trebuie sa se orienteze spre reabilitarea si utilizarea durabila a solului si resurselor terestre, bazandu-se in primul rand pe studierea proprietatilor fizice si chimice (sunt esentiale efectuarea unor studii cu privire la eroziunea si degradarea structurii solului, acidifierea si salinizarea acestuia, rotatia culturilor si disponibilitatile de aprovizionare cu apa).

In vederea utilizarii durabile a solului se impune implementarea utilizarii actiunilor de protectie, ameliorare si valorificare a resurselor de sol. In acest sens se vor avea in vedere:

dezvoltarea unor sisteme de agricultura care sa se poata autosustine prin conservarea resurselor si imbunatatirea continua a fertilitatii solului;

asigurarea resurselor in primul rand prin regenerarea lor interna;

respectarea inainte de toate a principiilor biologice si ecologice care se manifesta in ecosistemele naturale.

Reducerea poluarii la nivel local, regional reprezinta o necesitate de necontestat in

vederea conservarii resurselor biologice. Este sigur ca prin diminuarea gradului de poluare se va contribui la mentinerea biodiversitatii si astfel se va putea conserva nealterat cadrul natural necesar desfasurarii activitatilor umane.

2. Capacitatea de pescuit

2.1. Pescuitul in apele interioare

Piscicultura, ramura a acvaculturii (defineste cresterea oricaror animale acvatice), este activitatea care se ocupa cu cresterea pestilor.

De asemenea este o ramura a zootehniei, care se ocupa cu elaborarea tehnologiilor de crestere a pestelui, cu efectuarea diferitelor interventii in procesul de reproducere, crestere, ameliorare si protectie a populatiilor de pesti.

In Romania a fost infiintata Autoritatea Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, ca entitate unica pentru stabilirea politicilor in domeniu.

Acvacultura, care se ocupa cu cresterea plantelor si a animalelor care traiesc in apa, in special in mari si oceane este una din multele ramurile si ce se regasesc in termenul generic de agricultura.

In judetul Arad, nu se desfasoara activitati de pescuit comercial in apele din domeniul public, prin urmare nu detinem date cu privire la capacitatea de pescuit.

In tabelul 2.1.1. sunt enumerate asociatiile de pescari sportivi din judetul Arad.

Tabelul 2.1.1.

Situatia asociatiilor de pescuit sportiv din judetul Arad

Pescuitul recreativ sau sportiv, s-a desfasurat in anul 2008 pe bazinele naturale: Mures, Cris si afluentii acestora, pe valea Ierului, lacul de acumulare Taut, lacul Zadareni, etc. Aceasta activitate, s-a desfasurat pe baza permiselor de pescuit sportiv emise de ANPA Bucuresti.

Nu detinem date asupra capturii de peste facuta in urma activitatilor de pescuit sportiv, deoarece in regulamentul asociatiilor de pescuit sportiv nu este prevazuta obligativitatea raportarii cantitatii si a tipului speciilor capturate.

Principalele specii care sunt capturate in urma pescuitului sportiv, sunt: crap, sanger, caras, babusca, batca, cosac, clean, fusar, lin, morunas, mreana, oblete, platica, rosioara, sabita, scobar, vaduvita, cosas precum si o serie de pesti rapitori: avat, somn, salau, stiuca si biban.

Cu toate acestea monitorizarea acestui domeniu ar fi binevenita si necesara pentru a se putea face o estimare a resurselor acvatice vii din bazinele piscicole naturale, obtinandu-se astfel posibilitatea impunerii unor masuri de protectie in cazul in care se observa diminuari sau chiar disparitii a unor specii de pesti.

2.2. Pescuitul marin - nu e cazul.

Acvacultura

Acvacultura este sectorul de productie alimentara cu cea mai rapida dezvoltare din ultimii 10 ani la nivel mondial.

In judetul Arad, acvacultura este reprezentata prin piscicultura. Suprafata exploatata prin piscicultura este de aproximativ 550 ha luciu de apa. Amenajarile piscicole detin licente de acvacultura in baza carora isi desfasoara activitatea.

In amenajarile piscicole se obtin productii care variaza mult de la o amenajare piscicola la alta, productiile de peste fiind cuprinse intre 600 - 1 000 kg peste/ha. In general se practica cresterea semiintensiva si extensiva a pestelui. In localitatea Iratosu, exista o amenajare de crestere intensiva a somnului Clarias.

Cantitatea de peste, produsa in judetul Arad, se comercializeaza in stare vie, prin magazinele de specialitate din pietele agroalimentare, precum si prin reteaua de supermarket-uri, cum ar fi: Metro, Real, Carrefour, unde pestele este comercializat in stare vie sau procesat prin eviscerare, decapitare, filetare. O parte din productia piscicola este valorificata si in judetele limitrofe Aradului.

Locurile de comercializare a produselor piscicole, detin Licente de fabricatie emise de ANPA Bucuresti.

In urma raportarilor lunare ale agentilor economici catre ANPA Bucuresti - filiala Timis, s-a intocmit o situatie privind productiile din acvacultura, situatie redata in tabelul 3.1.

Tabelul 3.1.

Situatia productiei din acvacultura in 2008

4. Industria

Industria a devenit sectorul principal de productie al tarilor dezvoltate. Aceasta ramura a economiei se clasifica in:

• industria grea, care se ocupa cu producerea mijloacelor de productie, si
• industria usoara, care se ocupa cu producerea marfurilor de larg consum.

Judetul Arad dispune de o economie echilibrata, principalele sectoare de activitate productiva fiind industria si agricultura.

Ramurile industriale reprezentative pentru economia judetul Arad sunt:

industria extractiva (petrol, gaze naturale, cariere, balastiere),

productia de energie electrica si termica,

productia de vagoane si material rulant (vagoane marfa si calatori), productia de masini si unelte, masini agricole,

prelucrarea lemnului (mobilier si mobilier tapitat) si productia de cherestea,

industria usoara (textila, pielarie, incaltaminte),

industria chimica (productie de lacuri si vopsele prin ampastare),

articole de feronerie pentru mobila si binale, componente pentru industria autovehiculelor,

prelucrarea metalelor (inclusiv procese galvanice),

industria alimentara, etc.

Din datele oferite de Camera de Comert si Industrie a Judetului Arad, putem spune ca numarul societatilor comercial active este de peste 12.317, din care aproximativ 2.999 sunt in sectorul industrial. De asemenea numarul investitorilor straini la nivelul judetului este de peste 3.370.

Economia judetului Arad detine ponderi importante in economia nationala astfel:

locul 1 la productia de material rulant,

locul 5 la productia de textile si confectii,

locul 7 la productia pielariei si incaltamintei,

locul 13 la productia de mobila.

4.1. Poluarea din sectorul industrial si impactul acesteia asupra mediului

Municipiul Arad concentreaza, atat cea mai mare parte a locuitorilor, cat si a unitatilor industriale cu potential ridicat de poluare. Din acest motiv, orasul este considerat ca punand cele mai mari probleme de mediu, atat la nivel local cat si regional, drept pentru care si actiunile APM Arad pentru limitarea impactului de mediu sunt concentrate in mare parte in aceasta directie.

Alte surse de poluare sunt dispersate in orase, comune si zone miniere izolate din sectorul montan, care dau un impact local, cu semnificatii importante pentru acele regiuni.

Activitatile industriale desfasurate in cadrul judetului Arad genereaza presiuni asupra starii de calitate a mediului. Astfel:

Industria termoenergetica este principalul poluator al atmosferei prin emisiile de gaze rezultate la arderea combustibililor solizi si lichizi si emisiile de pulberi rezultate la manipularea materiei prime si al deseurilor produse. Producatoarea cea mai mare de energie electrica si termica din judet se incadreaza sub incidenta Directivei IPPC si este constituita din 10 instalatii mari de ardere.

Industria constructoare de material rulant feroviar este un poluator al atmosferei prin emisiile de gaze de la diverse cuptoare si cazane pentru producerea aburului, precum si cu compusi organici volatili proveniti de la hala de degresare, cabina de uscare, cabina de grunduire, cabina de vopsire a sectiilor de Boghiuri, Finisaj sau de la diferite constructii. Una dintre unitati este de asemenea sub incidenta Directivei IPPC.

Industria usoara, reprezentata prin productia de confectii, textile, incaltaminte este un poluator atat al atmosferei prin compusii organici volatili continuti de produsele de vopsire folosite, cat si al apelor prin apele uzate evacuate cu continut de substante organice, detergenti si materii in suspensie.

Industria alimentara, este reprezentata prin abatoare si carmangerii, fabrici de procesare a laptelui, instalatii de imbuteliere si conservare a sucurilor si produselor din fructe si legume, vinificatie si industria alcoolului, prelucrarea tutunului, imbuteliere apa minerala. Principalele surse de poluare ale acestor activitati sunt apele uzate evacuate in principal in canalizarile localitatilor respective. Apele uzate sunt incarcate in principal cu substante organice si inainte de evacuare trebuie epurate.

Productia de mobila si de cherestea are impact asupra mediului prin poluarea in principal a atmosferei, datorita compusilor organici volatili continuti in produsele de vopsire sau incleiere folosite si datorita pulberilor evacuate prin sistemele de exhaustare, provenite de la fazele de prelucrare a lemnului.

Extractia de titei si gaze naturale are un impact asupra mediului in zona in care are loc exploatarea, prin eventualele scapari, spargeri de conducte, actiuni ce produc poluari accidentale, dar si prin compusii organici volatili care apar la transportul prin conducte al produselor petroliere.

Industria de masini si echipamente are un impact asupra calitatii atmosferei prin emisia de gaze provenita de la arderea diferitilor combustibili in vederea obtinerii aburului tehnologic si prin emisii de la prelucrarea metalelor.

Depozitarile de deseuri industriale (halde industriale) atat ca urmare a activitatii curente cat si ca efecte remanente (reziduuri ramase dupa incetarea activitatii) reprezinta o sursa de poluare a solurilor, astfel:

o      in anul 2003 s-au depozitat 363.911 t provenite din activitati industriale;

o      in anii 2004, 2005, 2006, inventarierea anuala a fost executata de Institutul National de Statistica in colaborare cu Agentia Nationala de Protectia Mediului, care a stabilit criteriile de selectare a unitatilor si la care au fost transmise formulare de raportare, respectiv pe industrii, iar rezultatul nu a fost comunicat pana la aceasta data.

Emisiile de poluanti, proveniti din activitatile industriale in anul 2008, sunt evidentiate in tabelul 4.1.1. Calculul cantitatilor de poluanti s-a facut conform Programului Corinair.

Tabelul 4.1.1.

Emisii de poluanti gazosi si pulberi din industrie in atmosfera

t / an

Emisiile de poluanti, evacuati in apele bazinului hidrografic Mures, provenite din activitatile industriale in anul 2008, sunt prezentate in tabelul 4.1.2.

Tabelul 4.1.2.

Emisiile de poluanti in ape

t / an

Volumul apelor industriale evacuate in bazinul hidrografic Mures in anul 2008, a fost de 9.771 mii mc. Din volumul total de ape industriale evacuate, se desprind urmatoarele categorii:

ape epurate insuficient:  9.266 mii mc,

ape epurate suficient:  11 mii mc,

ape care nu se epureaza: 494 mii mc.

4.2. Activitati industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea si controlul poluarii industriale

Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) are ca obiect realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea si controlul poluarii provenita de la activitatile specificate in Anexa I a Directivei 96/61/CE.

Scopul sistemului integrat este implementarea de masuri de prevenire sau de reducere a emisiilor in atmosfera, apa si sol, inclusiv a masurilor privind managementul deseurilor, pentru activitatile mentionate in Anexa I, pentru atingerea unui inalt nivel de protectie a mediului ca un intreg.

Cerintele specifice privind abordarea integrata, in conformitate cu prevederile Directivei 96/61/CE, sunt transpuse in totalitate prin OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii aprobata prin Legea 645/2002.

Prevederile OUG nr. 34/2002 au ca scop abordarea integrata a masurilor necesare in vederea prevenirii, reducerii si controlului poluarii, precum si stabilirea cadrului legal de emitere a acordurilor/autorizatiilor integrate de mediu pentru activitatile industriale prevazute in Anexa nr. 1, cu respectarea legislatiei in vigoare si a obligatiilor din conventiile internationale din acest domeniu, la care Romania este Parte.

Directiva a fost transpusa in legislatia romana inca din anul 2002 prin OUG nr. 34/2002 pentru prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, abrogata, modificata si completata in anul 2005 prin OUG nr. 152/10.2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii - aprobata prin Legea nr. 84/2006.

Structura legislativa necesara implementarii Directivei cuprinde:

• Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 860/2002  pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu;
• HG nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii - cadru pentru evaluarea impactului asupra mediului (EIA) si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;
• Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 1144/2002  privind stabilirea Registrului privind poluantii emisi in mediu de activitatile aflate sub incidenta prevederilor OUG nr. 34/2002, aprobata prin Legea nr. 645/2002;
• Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 1440 pentru aprobarea Ghidului National pentru realizarea Registrului privind poluantii emisi;
• Ordinul ministrul apelor si protectiei mediului nr. 37/2003  pentru aprobarea Ghidului privind cele mai bune tehnici disponibile pentru industria de celuloza si hartie;
• Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 566 pentru aprobarea Ghidul de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile in industria producatoare de var si ciment;
• Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 818/ pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu.
• Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 36/2004 de aprobare a Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiilor integrate de mediu.
• Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 169/2004 de aprobare prin metoda confirmarii directe a Documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) aprobate de Uniunea Europeana (pentru   9 documente de referinta: clor-alcali, metalurgia neferoasa, producerea fontei si otelului, industria sticlei, tabacirea blanurilor si pieilor, industria textila, industria alimentara si a laptelui, sisteme industriale de racire, monitorizare).

Autoritatea responsabila cu autorizarea are rolul de a stabili valorile limita de emisie pe baza recomandarilor Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT), in functie de conditiile locale, specifice, inclusiv a acelor masuri de minimizare a producerii de deseuri si de utilizare eficienta a energiei (art. 3, al Directivei 96/61/CE).

Autoritatile competente de mediu au responsabilitatea de a corela, in luarea deciziilor, prevederile Directivei 96/61/CE cu prevederile celorlalte Directive prevazute in Anexa II a acesteia.

Directiva 96/61/CE referitoare la prevenirea si reducerea integrata a poluarii mediului din 30 octombrie 1996 (Directiva IPPC) reglementeaza autorizarea instalatiilor industriale relevante pentru mediu in baza unui concept ce cuprinde toate mediile.   In aceasta abordare sunt cuprinse atat emisiile in aer, apa si sol cat si aspectele economice legate de deseuri, eficienta energetica si a resurselor si prevenirea accidentelor. Scopul este atingerea unui nivel inalt de protectie a mediului, in intregul sau.

Conform prevederilor Directivei, autoritatea competenta ia toate masurile pentru ca exploatarea instalatiei sa se realizeze astfel incat:

sa se previna poluarea in special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;

sa nu se produca nici o poluare semnificativa;

sa fie evitata producerea de deseuri, potrivit prevederilor legale in vigoare; in cazul in care se produc deseuri, ele sunt valorificate, iar daca acest lucru este imposibil tehnic sau economic, sunt eliminate, astfel incat sa se evite sau sa se reduca orice impact asupra mediului;

sa se utilizeze eficient energia;

sa fie luate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora;

sa fie luate masurile necesare pentru ca in cazul incetarii definitive a activitatii sa se evite orice risc de poluare si sa se readuca amplasamentul la o stare satisfacatoare.

Un element esential al Directivei este cerinta aplicarii 'celor mai bune tehnici disponibile' (BAT) in cadrul tuturor instalatiilor noi si cel tarziu incepand cu anul 2007 si in cadrul instalatiilor existente. Directiva defineste in articolul 2(11) cele mai bune tehnici disponibile ca fiind:

' cel mai eficient si inaintat stadiu de dezvoltare al activitatilor si al metodelor de functionare corespunzatoare, al tehnicilor speciale fiind considerat adecvat si practic, in principal ca baza pentru stabilirea valorilor limita de emisie pentru a preveni in general emisiile si efectele asupra intregului mediu sau, daca lucru nu este posibil, atunci sa fie reduse';

'tehnicile' si tehnologia aplicata precum si felul si modul cum este instalatia planificata, construita, exploatata si scoasa din functiune;

'disponibile' - tehnicile, dezvoltate la o scara care, considerand relatia costuri / beneficii, fac posibila aplicarea in conditii economice si realizabile tehnic in sectorul industrial respectiv, indiferent daca aceste tehnici sunt utilizate sau realizate in statul membru respectiv, intrucat sunt accesibile pentru operator in conditii rezonabile;

'cele mai bune' - tehnicile cele mai eficiente in atingerea unui nivel general ridicat de protectie a mediului, in ansamblul sau'.

Fiecare BAT nu este concretizat material in Directiva IPPC. In vederea unei armonizari la nivel european al BAT se prevede in articolul 16(2) al directivei un schimb de informatii asupra celor mai bune tehnici disponibile. Rezultatele acestui schimb de informatii vor fi inscrise in asa numitele documente BAT ce vor fi publicate de catre Comisia Europeana, fiind luate in considerare la stabilirea conditiilor de autorizare.

In judetul Arad au fost incadrate sub incidenta Directivei IPPC urmatoarele societati, (figura 4.2.1. si figura 4.2.2.):

SC CET ARAD SA - cu CET pe lignit si CET pe hidrocarburi, din Arad, str. 6 Vanatori, FN si str. Iuliu Maniu, nr. 65, care sunt instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW (pct. 1.1. din Anexa nr. 1 a OUG nr. 152/2005),

SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL - depozitul de deseuri solide nepericuloase din Arad, Soseaua de Centura Nord, FN (depozit de deseuri care primesc mai mult de 10 t deseuri/zi - pct. 5.3. din Anexa nr. 1 a OUG nr. 152/2005),

SC ASTRA VAGOANE ARAD SA - fabrica de vagoane marfa care cuprinde instalatii pentru tratarea suprafetei materialelor, obiectelor sau produselor, utilizand solventi organici, in special pentru gresare, aplicare de straturi protectoare, degresare, impermeabilizare, vopsire, curatare, cu o capacitate de consum de solvent mai mare de 150 kg/ora sau 200 tone/an (pct. 6.7. din Anexa nr. 1 a OUG nr. 152/2005),

SC CAI CURTICI SA - ferma pentru cresterea porcilor din Macea, jud. Arad, care are mai mult de 2000 de locuri pentru porci de productie (cu o greutate ce depaseste 30 kg, pct. 6.6. litera b din Anexa nr. 1 a OUG nr. 152/2005),

SC SMITHFIELD FERME SRL - fabrica de nutreturi combinate din Vinga, cu o capacitate mai mare de 300 tone produse finite/zi de exploatare (valoarea medie trimestriala, pct. 6.4. litera b, paragraful 2 din Anexa nr. 1 a OUG nr. 152/2005),

SC SMITHFIELD FERME SRL - ferme pentru cresterea porcilor, din localitatile: Apateu, Voivodeni, Satu-Nou, Sintea Mare 1, Sintea Mare 2, Gurba, Cermei, Misca 1, Misca 2 care au mai mult de 2000 de locuri pentru porci de productie (cu o greutate ce depaseste 30 kg, pct. 6.6. litera b din Anexa nr. 1 a OUG nr. 152/2005).

In vederea stabilirii conditiilor de desfasurare a activitatilor de catre instalatiile din judetul Arad, care intra sub incidenta Directivei 96/61/CE (IPPC) au fost studiate documentele de referinta BREF/BAT de pe site-ul oficial al Biroului European de Prevenire si Control Integrat al Poluarii.

Ca urmare au fost stabilite conditii si masuri pentru:

reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera si monitorizarea acestora, depozitarea corespunzatoare a materiilor prime la centralele pe lignit si hidrocarburi apartinand S.C. CET ARAD S.A,

reducerea emisiilor de compusi organici volatili in atmosfera, reducerea emisiilor de poluanti in apa la S.C. ASTRA VAGOANE ARAD S.A,

depozitarea deseurilor nepericuloase in depozitul operat de S.C. ASA SERVICII ECOLOGICE S.R.L,

optimizarea consumurilor de apa, hrana, energie in instalatia de crestere a animalelor (porcilor), depozitarea corespunzatoare a dejectiilor in cazul fermelor   S.C. CAI CURTICI S.A. (are obtinuta o perioada de tranzitie pentru rezolvarea gestionarii dejectiilor pana in 31.12.2009) si SC SMITHFIELD FERME SRL, din localitatile: Apateu, Voivodeni, Satu-Nou, Sintea Mare, Gurba, Cermei, si Misca,

optimizarea consumurilor de energie, reducerea emisiilor de pulberi in atmosfera si monitorizarea acestora, la fabrica de nutreturi combinate - titular SC SMITHFIELD FERME SRL din localitatea Vinga.

Amplasarea instalatiilor IPPC (autorizate) in judetul Arad

Fig. 4.2.1.

Amplasarea instalatiilor IPPC - agricultura (autorizate) in judetul Arad

	SC Smithfield Ferme SRL

Fig. 4.2.2

4.3. Masuri si actiuni intreprinse in scopul prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarii industriale

In anul 2008, si-au putut continua activitatea doar firmele care au obtinut autorizatii integrate de mediu, autorizatii care trebuiau sa fie obtinute pana in anul 2007. Firmele care au obtinut derogari temporare, trebuie sa respecte si prevederile planurilor de conformare prin realizarea la termen a investitiilor la care s-au angajat.

Pentru activitatile noi si pentru extinderea vechilor activitati trebuie obtinut un acord integrat de mediu, iar pentru activitatile existente aflate in desfasurare este necesara o autorizatie integrata de mediu.

Titularii de autorizatii integrate de mediu vor avea urmatoarele obligatii:

. prevenirea poluarilor majore,

. valorificarea, neutralizarea si eliminarea deseurilor,

. utilizarea eficienta a energiei,

. prevenirea accidentelor de mediu,

. aducerea amplasamentului intr-o stare optima pentru reutilizare la incetarea activitatii.

In decursul anului 2008 in urma controalelor efectuate la agentii economici din municipiul Arad si judet de reprezentantii APM si ai Garzii de Mediu, s-au solicitat titularilor de activitati luarea unor masuri de protectie a factorilor de mediu, cum ar fi:

pentru protectia calitatii solului:

platforme sau pardoseli betonate,

magazii, depozite, soproane acoperite,

dotarea unitatii cu materiale absorbante.

pentru protectia calitatii apelor:

statii sau instalatii de preepurare a apelor uzate tehnologic,

statii de epurare mecano - chimice si dupa caz biologice,

filtru presa pentru reducerea materiilor in suspensie in apele uzate,

bazine vidanjabile impermeabilizate pentru colectarea apelor uzate avand un caracter fecaloid menajer sau/si tehnologic.

pentru protectia calitatii aerului / emisii pulberi:

- sisteme de exhaustare a pulberilor prevazute cu sisteme de retinere pe filtre textile sau colectare in saci textili,

- instalatii prevazute cu carbune activ pentru retinerea compusilor organici 

volatili.

Turismul

Judetul Arad, al saselea ca marime din Romania, este situat in vestul tarii si se intinde pe o suprafata de 7,754 km patrati, reprezentand 3,2% din suprafata Romaniei. Se invecineaza la nord cu judetul Bihor, la est cu judetele Hunedoara si Alba, la sud cu judetul Timis si in vest cu Ungaria.

Clima din judetul Arad este continental - moderata, cu influente oceanice.
Relieful judetului Arad este unul variat, intalnindu-se toate tipurile de forme de relief:

-muntii

Muntii Codru-Moma alcatuiesc treapta cea mai inalta din partea de nord-est a judetului, constituind cumpana de ape dintre Crisul Negru si Crisul Alb si avand inaltimile maxime in varfurile: Plesu (1 112 m), Izoiu (1 097 m) si Momuta (930 m);

Muntii Zarandului fac parte din Muntii Muresului si formeaza o zona de cumpana de ape, intre Crisul Alb si Mures si sunt alcatuiti dintr-o suprafata aproape continua de la vest la est. Cele mai inalte varfuri sunt: Highis (799 m), Ivanita (702 m) si Drocea (836 m);

Muntele Gaina, situat la 1486 m, este individualizat de unii geografi ca o subunitate a Muntilor Metaliferi sau ca o parte componenta a Muntilor Bihor. Muntele Gaina este cunoscut printr-o veche manifestare folclorica, unica in tara noastra si anume 'Targul de fete'.

-dealurile: ocupa o suprafata foarte restransa, urmarind in general rama vestica a masivelor montane. Inaltimea dealurilor este cuprinsa intre 200-400 m: Dealurile Crisene, Piemontul Siriei si Dealurile Lipovei.

-campiile: alcatuiesc treapta cea mai joasa ce se desfasoara intre 95 -200 m. Campiile judetului Arad ocupa o pozitie centrala in Campia de Vest, avand totodata doua axe principale: cea nordica ce formeaza Valea Crisului Alb si cea sudica - Valea Muresului.

Teritoriul judetului Arad apartine urmatoarelor bazine hidrografice: Crisul Negru, Crisul Alb, Mures si Bega. Reteaua hidrografica este dominata de cele doua artere:   Mures si Crisul Alb.

Raul cel mai important care strabate judetul este Muresul, cu o lungime totala de 761 km pe teritoriul tarii din care 220 km pe teritoriul judetului Arad, ocupand locul doi ca lungime (dupa Dunare) si tot locul doi, ca suprafata hidrografica (cu 27.890 kmp). Dintre suprafetele lacustre amintim lacurile naturale de lunca (numeroase pe valea Muresului) si lacuri antropice (cum ar fi lacul de baraj de la Taut).

De asemenea, mai exista izvoare termale bicarbonate - sulfurate din zona aferenta bazinului Crisurilor (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa), izvoare carbogazoase feruginoase (in dealurile Lipovei), izvoare bicarbonate calcice termale, carbogazoase si sulfuroase sodice (in zona Muresului).

Judetul Arad dispune de rezerve de minereuri complexe, de zacaminte de pirita si de molibden. Importante depozite de materiale de constructii se afla de-a lungul vaii Muresului (nisip, granit, granodiorit, diorit) si a Crisului Alb (andezit, uraniu, azbest), sau la Monesa (marmura).

Una din bogatiile subsolului, insuficient exploatata la ora actuala, o reprezinta apele termale si minerale recunoscute pentru efectele lor medicale (pentru cura interna si externa). Izvoarele se gasesc la Moneasa, Curtici, Chisineu Cris, Lipova si in multe alte localitati.

5.1. Potentialul turistic

Judetul Arad prezinta un potential turistic ridicat, principalele destinatii turistice sunt:

VALEA MURESULUI:

zona cuprinsa intre localitatile Lipova si Petris,

zona montana pana la creasta Muntilor Zarand,

zona la sud de raul Mures, pana la limita cu judetul Timis,

centru de informare: Muzeul Lipova;

VALEA CRISULUI ALB:

zona cuprinsa intre localitatile Ineu si Halmagiu,

zona la sud de raul Crisul Alb, inclusiv versantul nordic al Muntilor Zarand;  depresiunile Halmagiu si Gurahont,

centre de informare: Halmagiu, Buteni (muzeul local);

ZONA MONTANA CODRU-MOMA:

zona cuprinsa intre localitatile Moneasa - Hasmas, Sebis - Moneasa,

centru de informare: Moneasa;

PODGORIA ARADEANA:

zona cuprinsa intre localitatile Pancota si Baratca,

zona montana pana la Valea Cladovei,

centru de informare: Muzeul "Ioan Slavici" si "Emil Montia" - Siria;

STRANDURILE TERMALE:

perimetrul localitatilor Sofronea, Curtici, Macea, Dorobanti,

centru de informare: Gradina Botanica Macea;

LUNCA MURESULUI:

arealul Parcului Natural "Lunca Muresului", administrat de Directia Silvica Arad,

centru de informare: Padurea Ceala;

MUNICIPIUL ARAD

zona centrala - rezervatie de arhitectura,

Faleza Mures, Strandul Neptun,

padurile de lunca de la est si vest: Ceala, Vladimirescu.

In functie de resursele naturale si antropice existente in judetul Arad, formele de turism practicate se pot clasifica astfel:

Turism cultural-istoric

Judetul Arad, ca spatiu istorico-geografic a fost cunoscut si strabatut de importante artere de circulatie inca din vechime, aflat in contact permanent cu civilizatia occidentala , ceea ce a insemnat si tranzitarea acestor locuri de numerosi calatori. Cat despre cartea de vizita a orasului de pe Mures, supranumit candva ,,mica Viena comparatia cu celebra capitala austriaca nu poate decat sa ne onoreze ca beneficiari ai unei mosteniri nepretuite.

Municipiul Arad  detine un bogat patrimoniu cultural-istoric, oferind vizitatorilor un adevarat muzeu in aer liber al stilurilor arhitectonice specifice sec XVIII, XIX si XX, monumente de arta si istorie.

Astfel, o prima trecere in revista a valorilor cultural-istorice releva bogatia si diversitatea patrimoniului arhitectural:

cetati medievale: Siria, Soimos, Dezna - sec.XIII, Ineu - sec.XVII;

castele si conace pe Valea Muresului: Odvos, Capalnas, Bulci, Conop, Castelul regal de la Savarsin;

bazarul turcesc din Lipova - care dateaza din anul 1672.

Muzee

Complexul Muzeal Arad si sectiile Arta, Istorie si Stiintele naturii;

Muzeul de arta bisericeasca si obiecte de cult - Manastirea Gai;

Muzeul memorial "Vasile Goldis" Arad;

Muzeul orasului Lipova;

Muzeul "Ioan Slavici si Emil Montia'" Siria;

Muzeul "Adam Muler Guttenbrun" Zabrani;

Muzeul de arta si etnografie Savarsin;

Muzeul Viei si Vinului Minis;

Muzeul Codrii si Lunca Beliului;

Puncte muzeale locale: Bata, Buteni;

Macea (Expozitia de caricatura -"Stefan Popa Popa-s"- Castelul Csernovics);

Monumentul Eroilor de la Paulis;

Tabara de sculptura Casoaia;

Casa memoriala "Eugen Popa-Savirsin".

Turism balnear, curativ-recreativ

Apele minerale, acest dar al naturii a fost pretuit din vremuri stravechi, oferind si in prezent posibilitati de ameliorare a sanatatii ca si de recreere, atat generatiilor tinere cat si mai varstnice. Locurile renumite in care apele minerale sunt valorificate sunt:

Statiunea balneo-climaterica Moneasa - emblema a judetului, supranumita "Perla Apusenilor" , a intrat in circuitul turistic de peste un veac. Asezare pitoreasca, aflata la 100 km de municipiul Arad, inconjurata de culmile muntoase calcaroase ale masivului Codru Moma, strabatuta de cursuri de apa limpede, de paduri si pajisti naturale intinse, localitatea este cunoscuta pentru izvoarele sale tamaduitoare inca de pe vremea romanilor.

Statiunea Lipova - Bai, este situata intr-o zona colinara in imediata vecinatate a orasului Lipova si la aproximativ 30 km de municipiul Arad. Resursele sale naturale in ape minerale au fost cunoscute din timpul ocupatiei otomane.

Strandurile cu apa geotermala de la Dorobanti, Curtici, Sofronea, Macea amenajate in ultima perioada in scop recreativ si curativ ofera momente placute tuturor vizitatorilor.

Turism religios

Diversitatea comunitatilor etnice ce traiesc alaturi de romani, precum maghiarii, germanii, sarbii, slovacii, bulgarii, evreii, rromii, se reflecta in diversitatea cultelor existente: ortodox, romano-catolic, reformat, evanghelic-luteran, neoprotestant, greco-catolic, mozaic.

Cele mai cunoscute lacase de cult cu valoare istorica sunt:

Manastirea ortodoxa Hodos-Bodrog, comuna Felnac, una din cele mai vechi asezaminte monahale din Romania, fiind atestata in anul 1177;

Manastirea ortodoxa sarba Bezdin, sat Munar, comuna Secusigiu;

Catedrala romano-catolica Sf.Maria Radna (1756), construita pe locul unei foste biserici a carei piatra de temelie a fost pusa in 1520 si distrusa de catre turci pe la 1551- langa catedrala se afla Manastirea franciscana (1747);

Biserica ortodoxa din Lipova, cu pictura religioasa datata in sec. al XV-lea, refacuta in stil baroc , sec.al XVIII lea;

Schitul Feredeu, comuna Siria, cu izvorul tamaduitor de la care ii provine si numele;

Biserica Catolica din Vinga construita in anul 1892, in stil neogotic, ridicata de catre comunitatea bulgara din Vinga;

Biserici de lemn din sec.XVIII-XIX: Obarsia, Corbesti, Rosia, Petris, Poiana;

In municipiul Arad: Manastirea ortodoxa "Sf.Simion Stalpnicul", Biserica ortodoxa sarba "Sf.Petru si Pavel", Catedrala ortodoxa "Nasterea Sf.Ioan Botezatorul", Catedrala romano-catolica "Sf. Anton de Padova", Sinagoga neologa, Biserica Rosie evanghelic-luterana, s.a.

4.Turismul rural

Caracteristicile geografice si etnografice ale spatiului rural aradean reprezinta elemente de luat in considerare de catre majoritatea turistilor care isi doresc petrecerea vacantei la tara, departe de aglomeratia urbana. Astfel, oferta turistica actuala propune:

pensiuni rurale,

mestesuguri traditionale,

curiozitati,

lacase de cult,

sarbatori traditionale,

obiceiuri de vara, de toamna si de iarna,

manifestari culturale intrate in circuitul turistic,

gastronomie locala,

degustari de vinuri

5.Turism ecologic, de agrement

Pare sa fie o necesitate izvorata din dorinta redescoperirii naturii, de a cunoaste indeaproape flora si fauna, adevarate tezaure naturale, cu valoare stiintifica, turistica si peisagistica insemnata si de care judetul Arad nu duce lipsa. Asadar, pentru vizitatorii care prefera acest tip de turism, propunerile sunt cu adevarat tentante:

rezervatiile botanice "Dosul Laurului" - Zimbru, Poiana cu Narcise de la Rovina, rezevatia naturala mixta Moneasa;

gradina Botanica Macea;

parcuri dendrologice: Arboretum Silva- Gurahont, Savarsin, Odvos, Capalnas, Bulci;

paduri seculare de fag (Archisel-com.Archis si Luncsoara-Halmagel), de gorun (Grosii Noi-com.Barzava);

padurea Ceala, lacul Moltaret si Insula Mures (zona de agrement situata la 2 km de Arad si ocupa o suprafata de 1560 ha);

padurea Vladimirescu - situata la o distanta de 7 km de municipiul Arad, bogata in vegetatie si fauna specifica padurilor de lunca;

trasee montane marcate in Muntii Zarandului, Codru - Moma si Bihorului;

lacuri: Ghioroc si Taut - amenajate cu plaje de nisip - ofera posibilitati de practicare a sporturilor nautice.

Turismul de afaceri

Acest tip de turism s-a dezvoltat in special dupa anul 1989,  cand au fost create in Arad oportunitati de investitii pentru intreprinzatorii straini. Punctele forte pe care Aradul le ofera turismului de afaceri, sunt:

de sali de conferinta, seminarii la hoteluri moderne, confortabile, la standarde inalte;

apropierea de frontiera cu Ungaria;

Zona Libera Curtici, Zona Industriala Arad;

Expo Arad, Centrul Expozitional din cadrul Camerei de Comert Industrie si Agricultura a judetului Arad.

7. Turismul de tranzit

Inca din vechime, orasul Arad era locul unde se intersectau importante artere de circulatie, fapt ce a favorizat tranzitarea lui de numerosi calatori.

In prezent, in special datorita apropierii de frontiera de vest a Romaniei, exista de asemenea,  un important  aflux de persoane care  au diferite alte destinatii  finale.  'Orasul de pe Mures', devine astfel o adevarata poarta de intrare in tara,  un prim loc de popas unde turistii pot lua contact cu valorile cultural - istorice ale Romaniei.

5.2. Impactul turismului asupra mediului

Bogatia, varietatea si frumusetea zonelor turistice, sunt frecvent vizitate de aradeni, indeosebi in weekend-uri si pe perioada vacantelor scolare, ele prezentand interes si pentru turistii romani din tara si pentru cei straini veniti din intreaga lume.

Atata timp cat cei ce se bucura de frumusetile naturii si a locurilor istorice respecta prin conduita lor regulile de baza de curatenie si mentinere a integritatii peisajului natural, zonele vizitate nu au de suferit de pe urma turismului. Daca acest comportament adecvat este dublat de organizarea unor actiuni periodice de ecologizare si evaluare a calitatii ambientale a zonelor de interes turistic si uneori chiar de paza organizata in jurul unor obiective de mare importanta, putem spera ca si generatiile viitoare se vor bucura de ceea ce are de oferit natura in judetul Arad si de ceea ce au construit si lasat in urma lor inaintasii acestor locuri.

Prin practicarea in ultima vreme a turismului organizat sistematic, cu grupuri insotite de specialisti si programe educative - comportament sustinut puternic de Administratia Parcului Natural Lunca Muresului - se poate constata imbunatatirea aspectului unor zone intens frecventate de turisti din Lunca Muresului. Este vorba despre zonele in care s-au facut diverse amenajari usoare, de tipul drumurilor de acces, montarea de cosuri pentru gunoi, crearea de trasee pentru biciclisti prin padure, a unor locuri de campare si a observatoarelor pentru pasari si animale.

Utilizarea capacitatilor de cazare turistica in hoteluri, hanuri, moteluri, cabane si campinguri existente in judetul Arad, se reflecta in numarul de turisti din tara si de peste hotare care au vizitat sau tranzitat judetul Arad. Evolutia, in perioada 1999 - 2007 a numarului de turisti este redata in tabelul 5.2.1.

Tabelul 5.2.1.

Evolutia numarului de turisti in perioada 1999 - 2007

mii persoane

Numarul de turisti care au vizitat sau tranzitat judetul Arad, este aproximativ constant in timp, prezentand o crestere in ultimii ani.

In anul 2007 s-a inregistrat o crestere de aproximativ 10% a numarului de turisti din tara si o crestere de 8% a numarului de turisti straini care au vizitat s-au tranzitat judetul Arad. Desi pentru anul 2008 nu detinem date asupra numarului de turisti care au vizitat   s-au tranzitat judetul Arad, putem spune ca numarul acestora a fost mai mare decat in 2007, urmand trendul crescator al anilor precedenti.

Numarul turistilor care viziteaza sau tranziteaza judetul Arad, precum si baza materiala oferita de judetul Arad, ne indreptatesc sa credem ca turismul nu exercita presiune asupra starii de calitate a mediului in judetul Arad.

5.3.Tendinte de dezvoltare a turismului. Obiective si masuri

Datorita pozitiei judetului, ca important punct de acces in interiorul tarii prin intermediul punctelor de frontiera de la Curtici (cale ferata), Turnu, Nadlac si Varsand (auto) este predominanta circulatia turistica de tip tranzit. Baza materiala, in general destul de redusa (4.363 locuri de cazare din care 34% in municipiul Arad, 30% in zona periurbana, 36% in statiunile balneoclimaterice si alte localitati situate la o departare de peste 40 km), este intr-o continua modernizare si extindere, pentru a putea face fata solicitarilor in crestere.

Fiindca intotdeauna exista loc de mai bine, Consiliul Judetean a luat initiativa realizarii Strategiei turistice a judetului Arad. Acest document a fost realizat prin cooperare cu toate institutiile cu atributii in domeniu si prin larga consultare a publicului si ONG-urilor.

Prin adoptarea acestei strategii se urmareste imbunatatirea politicilor publice in domeniul turismului, eficientizarea activitatii institutiilor care au ca obiect de activitatea promovarea turismului si realizarea parteneriatului integrat public-privat.

Prin implementarea strategiei se asteapta revigorarea acestei ramuri economice care este turismul si care poate deveni foarte profitabila, date fiind multiplele bogatii naturale ale Aradului.

6. Poluari accidentale. Accidente majore de mediu. Poluari accidentale cu impact major asupra mediului

In anul 2008 nu s-au semnalat poluari accidentale grave in judetul Arad. Au avut loc urmatoarele evenimente, pe care le prezentam in tabelul 6.1.

In data de 22.01.2008, in jurul orei 12,00, in apropierea comunei Bata, la cca. 70 km de Arad, un autotren al firmei SC TRANSMAR COMPANY, cu nr. AR 05 NPW, incarcat cu 15 t de ingrasamant chimic - azotat de amoniu ambalat in saci dubli de PE si PP, de la firma SC ARCHIM SA, a derapat si s-a rasturnat in sant. Din totalul de 300 saci doar 10 saci s-au deteriorat, ingrasamantul imprastiindu-se pe marginea drumului. Nu s-au constatat scapari de combustibil din masina avariata.

In data de 06.03.2008 in jurul orei 15,30, GNM - Comisariatul Judetean Arad, a fost anuntat ca pe canalul Ier se observa mortalitate piscicola. Reprezentantii GNM au prelevat o proba de apa pe care au predat-o a doua zi laboratorului APM Arad. In urma analizelor efectuate, rezultatele au fost trecute in R.I. nr. 30.07.03.2008. S-a remarcat o valoare crescuta a indicatorilor: ioni amoniu si fosfor si a CCOMn-ului. Apa canalului Ier, este incadrata in clasa inferioara de calitate conform Regimului de oxigen, prin urmare acest eveniment nu a fost tratat ca o poluare accidentala.

In data de 05.09.2008, la acumularea de apa Taut, in urma coborarii nivelului apei, a ramas pe mal o colonie de scoici. S-au luat masuri urgente de ecologizare a zonei de catre Primaria Taut impreuna cu SHI Chisineu Cris.

In anul 2008 nu s-au inregistrat poluari ale factorilor de mediu cu caracter transfrontier.

Tabelul 6.1.

Evenimente de mediu in judetul Arad in anul 2008