Proceduri de evaluare si autorizare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului

PROCEDURI DE EVALUARE SI AUTORIZARE A ACTIVITATILOR ECONOMICE SI SOCIALE CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI

1. Evaluarea de mediu. Ratiunea procedurii

Complexitatea poluarii mediului obliga tot mai mult autoritatile statale sa adopte masuri corespunzatoare: socio-economice, tehnologice, cultural-stiintifice si, nu in ultimul rand, legislative. Fireste, poluarea nu va putea fi, din pacate, inlaturata in totalitate niciodata, aceste masuri avand doar rolul de a contribui la diminuarea efectelor negative ale activitatilor umane asupra factorilor de mediu. In acest context, preocuparea statelor vizeaza pastrarea unui mediu sanatos prin conservarea si ameliorarea conditiilor de viata ale omului, mentinerea echilibrului ecologic si a ecosistemelor din care omul face parte integranta.

Protectia mediului reprezinta un obiectiv de interes public major si in consecinta, o obligatie generala a statului, care trebuie sa asigure un mediu sanatos si echilibrat ecologic pentru intreaga populatie (art. 5 din O.G. 195/2005). Pentru atingerea acestui obiectiv au fost create o serie de instrumente, mijloace juridice, prin care se asigura protectia mediului.

Unul dintre cele mai importante mijloace juridice prin care se asigura protectia, conservarea si dezvoltarea mediului il reprezinta efectuarea evaluarii de mediu inaintea aprobarii planurilor si programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului.

Evaluarea consecintelor potentiale pentru mediu ale activitatilor economice si sociale preconizate si elaborarea, pe aceasta baza, a unor masuri menite sa conduca la eliminarea sau diminuarea acestora, au devenit astazi obligatorii.

De altfel, potrivit art. 4, lit. b din O.G. nr. 195/2005, procedura de evaluare a impactului asupra mediului reprezinta o "modalitate de implementare" a principiilor generale si obiectivelor strategice ale domeniului si are ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor de protectie a mediului in pregatirea si adoptarea planurilor si programelor.

De aceea, efectuarea evaluarii de mediu are o dubla finalitate:

prevenirea efectelor nedorite, prin autorizarea prealabila;

asigurarea dezvoltarii durabila, deoarece in lipsa unui studiu aprofundat, s-ar omite luarea in calcul, in mod serios, a cerintelor protectiei mediului.

Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu si conditiile de emitere in baza acestuia a avizului de mediu pentru planuri si programe, inclusiv pentru cele cu efecte transfrontaliere, sunt stabilite prin Hotarare de Guvern, la propunerea autoritatilor publice centrale cu atributii in domeniul protectiei mediului.

Notiunea si semnificatia evaluarii de mediu

Institutia/procedura evaluarii de mediu, aparuta in SUA prin National Environmental Policy Act (1969), presupune, in principiu, cerinta ca persoana - fizica sau juridica - care solicita eliberarea unei autorizatii administrative sa asigure efectuarea unei evaluari a efectelor proiectului sau asupra mediului si a solutiilor posibile pentru reducerea ori chiar pentru eliminarea poluarii. Acest instrument juridic este, in prezent, foarte raspandit, in Brazilia fiind prevazut chiar in Constitutie.

Declaratia Conferintei de la Rio de Janeiro (iunie 1992, Princiuliul 17) a consacrat evaluarea de impact ca un instrument esential al politicilor de mediu.

La 25 februarie 1991, in Finlanda, a avut loc Conferinta referitoare la evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier, organizata sub auspiciile ONU.

Dintre reglementarile UE, mentionam Directiva 337/1985 privind evaluarea consecintelor publice si private asupra mediului.

Evaluarea de mediu, denumita si studiul de impact, este o forma procedurala, administrativa, obligatorie, dar necontencioasa. Prin natura sa, studiul de impact nu este, in mod esential o regula de fond, ci una de forma, protejata si legiferata in mod special.

Din punct de vedere al continutului, evaluarea de mediu trebuie sa cuprinda, cel putin, urmatoarele patru elemente principale:

a) analiza starii initiale a locului si mediului sau (inventarul a ceea ce exista);

b) evaluarea efectelor posibile ale proiectului asupra mediului;

c) justificarea economico-sociala si a oportunitatii proiectului pentru parti;

a)   masurile menite sa compenseze si sa limiteze vatamarile (acest aspect poate fi completat cu cerinte suplimentare).

Evaluarea de mediu are un dublu caracter, juridic si stiintific, reprezentand principalul instrument de punere in practica, intr-un mod fundamentat stiintific, a dispozitiilor legale privind protectia mediului. Ca instrument specific de politica ecologica, evaluarea de mediu indeplineste urmatoarele scopuri:

permite autoritatii administrative, care aproba proiectul, sa o faca in deplina cunostinta de cauza, cunoscand toate sau aproape toate implicatiile si riscurile aferente proiectului in ceea ce priveste calitatea mediului unde va fi amplasat obiectivul;

ajuta responsabilul lucrarii sa conduca operatia proiectata in cele mai bune conditii, in vederea respectarii normelor de protectie a factorilor de mediu;

constituie un studiu fundamentat stiintific al consecintelor pe care le poate antrena proiectul asupra mediului.

Ce anume trebuie supus, in mod obligatoriu, evaluarii de mediu

Pe plan international, exista mai multe sisteme de a definii activitatile supuse evaluarii de mediu:

- un sistem caracterizat printr-o mare suplete in alegerea activitatilor supuse evaluarii de mediu (in SUA), vizate fiind, in primul rand, acelea care au un evident si semnificativ impact asupra mediului;

- sistemul listei - activitatile ori lucrarile supuse evaluarii de mediu sunt expres prevazute de lege (lista pozitiva) sau, dimpotriva, sunt stabilite doar activitatile care nu necesita evaluare de mediu, pentru toate celelalte aceasta fiind obligatorie (lista negativa);

- sistemul mixt - o combinatie intre lista pozitiva si lista negativa, in functie si de valoarea investitiei (in Franta).

Cine efectueaza evaluarea de mediu

Procedura poate fi indeplinita de persoane fizice sau juridice, independente de titularul planului, programului, proiectului sau al activitatii si atestate de autoritatea competenta pentru protectia mediului.

Raspunderea pentru corectitudinea informatiilor puse la dispozitia autoritatilor competente pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului, programului, proiectului sau activitatii iar raspunderea pentru corectitudinea intocmirii evaluarii de mediu, bilantului de mediu, raportului de amplasament si raportului de securitate revine autorului acestora. Ori de cate ori apar elemente noi, cu impact asupra mediului, necunoscute la data evaluarii, se poate cere refacerea evaluarii impactului asupra mediului si/sau a bilantului de mediu.

Unde si de catre cine poate fi contestata evaluarea de mediu

Tocmai datorita caracteristicilor sale juridice, evaluarea de mediu sau studiul de impact poate fi contestat in contencios de:

a) administratie, in urma controlului efectuat;

b) public, deoarece se asigura accesul la document si se cere consultarea cu cetatenii;

c) judecator, pe calea controlului jurisdictional.

Procedura obligatorie a evaluarii de mediu se dezvolta vertiginos, fiind insotita si de un contencios din ce in ce mai bogat. Instanta care exercita controlul jurisdictional poate solicita completari sau poate anula evaluarea de mediu din cauza insuficientei sale sau a lipsei publicitatii. De retinut ca publicitatea evaluarii de mediu constituie un element esential al legalitatii actului administrativ ca si dreptul de aviz obligatoriu, in conditiile date. Desi, in mod traditional, publicitatea unui act administrativ conditioneaza numai responsabilitatea acestuia, fiind indiferenta legalitatea sau validitatea acestuia, totusi, in privinta evaluarii de mediu, in special a continutului si necesitatii acestuia, publicitatea a fost considerata un element esential al legalitatii studiului de impact asupra mediului.

1.5. Bilantul de mediu (ecoauditul).

Se stie ca desfasurarea oricarei activitati cu posibil impact semnificativ asupra mediului se poate realiza doar in baza autorizatiei integrate de mediu. Activitatile existente, care nu sunt conforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare, sunt supuse bilantului de mediu (art. 12, alin. 3. OG nr. 195/2005) la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului.

Prin acest bilant se urmareste stabilirea obligatiilor privind refacerea calitatii mediului in zona de impact a activitatii respective. Aceasta procedura are la baza principiul raspunderii civile delictuale, prevazuta de art. 998 din Codul civil. "Orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui gresala s-a ocazionat, a-l repara "[1].

Ce este bilantul de mediu?

In conformitate cu definitia sa legala, bilantul de mediu face parte din actiunea de evaluare a impactului asupra mediului a activitatilor existente si reprezinta modalitatea de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate (anterioare si anticipate).

Fiind un instrument de gestiune (management), ecoauditul permite titularilor de activitati sa-si desfasoare activitatile cu respectarea normelor juridice privind protectia mediului si sa aprecieze potentialele pericole ecologice.

Procedura de realizare a bilantului de mediu este stabilita prom ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Autoritatea competenta pentru protectia mediului negociaza cu titularul activitatii programul pentru conformare, pe baza concluziilor si recomandarilor bilantului de mediu. Indeplinirea masurilor cuprinse in programul de conformare, la termenele stabilite, este obligatorie.

Bilantul de mediu poate fi revizuit daca apar elemente noi, cu impact asupra mediului, care nu au fost cunoscute la data intocmirii acestuia.

Bilantul de mediu nu se substituie evaluarii de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate sau altor proceduri administrative de acest gen.

In functie de gradul de impact asupra meiului, bilantul de mediu poate fi intocmit, concomitent sau consecutiv, la trei nivele, care nu se exclud:

Bilantul de mediu de nivel 0 - este o fisa de verificare, completata de societatea comerciala, care contine informatiile necesare pentru a se determina daca activitatea respectivei societati are impact de mediu si pentru a se stabili obiectivele de mediu minim acceptabile (vezi mai jos).

Bilantul de mediu de nivel I - este un studiu de mediu fara prelevare de probe si fara analiza factorilor de mediu, care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru formarea unei imagini reale privind dimensiunea efectiva a impactului de mediu, prezentat de societatea care se privatizeaza, si luarea unei decizii in acest sens. O sectiune a acestui bilant contine recomandari pentru obiectivele de mediu minim acceptate, o descriere a obligatiilor de mediu de tip B si raspunderi potentiale legate de mediu, identificate in afara bilantului contabil.

Bilantul de mediu de nivel II - este un studiu de mediu referitor la societatea care se privatizeaza sau la activul care se vinde, efectuat pentru a se cuantifica dimensiunea contaminarii factorilor de mediu, prin prelevare de probe si prin analize chimice sau fizice.

1.6. Consecintele absentei evaluarii de mediu

In dreptul romanesc al mediului, situatia in care obligativitatea evaluarii de mediu este prevazuta iar acesta nu a fost efectuat conduce la anularea avizului, autorizatiei si/sau acordului de mediu. O a doua cerinta de legalitate a evaluarii de mediu o constituie efectuarea controlului de catre administratie. Solutia optima, ar fi atribuirea prerogativei efectuarii acestui control unui organ impartial, unui expert si unui organism public. In prezent, in Romania, atributul exercitarii controlului evaluarii de mediu cade in sarcina Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, ca autoritate centrala in domeniul protectiei mediului.

1.7. Procedura autorizarii evaluarii de mediu in dreptul romanesc.

Potrivit Legii protectiei mediului si O.G. nr. 195/2005, autorizarea activitatilor economico-sociale cu impact asupra mediului se face prin intermediul urmatoarelor categorii de acte administrative:

a) avizul de mediu

b) acordul de mediu si

c) autorizatia de mediu - autorizatii integrate de mediu

Aceste categorii de acte administrative sunt considerate acte administrative individuale, prin care se stabilesc drepturi si obligatii concrete pentru subiectul caruia i se adreseaza.

Aceste autorizatii se bazeaza, de fapt, pe un drept de apreciere si deci au un caracter precar si revocabil.

Avizele de mediu sunt emise de autoritatea competenta pentru protectia mediului si pot fi de mai multe feluri, dupa cum urmeaza:

a) avizul de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supus adoptarii;

b) avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu - act tehnico-juridic emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului la schimbarea titularului unei activitati cu impact asupra mediului, vanzarea pachetului majoritar de actiuni, vanzarea de active, fuziunea, divizarea, concesionarea dizolvarea urmata de lichidare, lichidarea, incetarea activitatii faliment si avand ca scop stabilirea obligatiilor de mediu, ca prevederi ale unui program pentru conformare, in vederea asumarii acestora de catre partile implicate in situatiile mentionate anterior;

c) avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor, respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice - act tehnico-juridic emis de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, necesar in procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor si respectiv de autorizare a ingrasamintelor chimice:

d) aviz Natura 2000 - act tehnico-juridic emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica in planul sau programul supus adoptarii;

Solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru planuri si programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului si au ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor de protectie a mediului in pregatirea si adoptarea acestor planuri si programe.

Conditiile de emitere a avizului de mediu, procedura de evaluare de mediu si structura raportului de mediu pentru planuri si programe, inclusiv pentru cele cu efecte transfrontaliere, se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 pentru protectia mediului, in art. 8, alin. 4 precizeaza fara echivoc ca aprobarea planurilor si programelor, la orice nivel ierarhic, este conditionata de existenta avizului de mediu pentru respectivul plan sau program.

Solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu sunt obligatorii si in cazul in care titularii activitatii cu posibil impact semnificativ asupra mediului urmeaza sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau in alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii, precum si in caz de dizolvare urmata de lichidare, lichidare, faliment, incetarea activitatii conform legii. In toate aceste cazuri, in termen de 60 de zile de la data emiterii/semnarii documentului care atesta inceperea unei dintre procedurile mentionate, partile implicate (trebuie sa transmita?) transmit in scris autoritatii competente pentru protectia mediului obligatiile asumate privind protectia mediului, printr-un certificat pentru conformitate cu originalul. Toate actele, precum si obligatiile de mediu prevazute in ele, au un caracter public.

Indeplinirea obligatiilor de mediu este prioritara in cazul procedurilor de dizolvare urmata de lichidare, lichidare, faliment, incetarea activitatii.

Avizul de mediu pentru planuri si programe are aceeasi perioada de valabilitate ca si planul sau programul pentru care a fost emis, cu exceptia cazului in care intervin modificari ale respectivului plan sau program.

Avizul de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu ramane valabil pana la indeplinirea scopului pentru care a fost emis, cu exceptia cazului in care intervin modificari ale conditiilor in care a fost emis.

Acordul de mediu este definit de lege drept actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a unui proiect sau a unei activitati, din punct de vedere al impactului asupra mediului.

Acordul de mediu reprezinta decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care, din punct de vedere al protectiei mediului, da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul.

Acordul de mediu este obligatoriu pentru proiectele publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor existente,inclusiv pentru proiecte de dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupra mediului.

Pentru importul organismelor modificate genetic este nevoie, de asemenea, de acordul de import - act tehnico-juridic emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care da dreptul titularului sa realizeze o activitate desfasurata cu organisme/microorganisme modificate genetic si stabileste conditiile in acre aceasta poate avea loc.

Este important de retinut ca acordul de mediu se emite in paralel cu celelalte acte de reglementare emise de autoritatile competente potrivit legii.

Acordul de mediu este valabil pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului sau a activitatii pentru care s-a acordat. El isi pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost emis nu incep in termen de doi ani de la data emiterii, cu exceptia proiectelor cu finantare externa pentru care acordul de mediu isi pastreaza valabilitatea pe toata durata desfasurarii acestora, pana la finalizarea investitiei.

Acordul de mediu poate fi suspendat de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului care a emis actul de reglementare, pentru nerespectarea prevederilor acestuia sau ale programelor pentru conformare/planurilor de actiuni, dupa o notificare prealabila prin care se poate acorda un termen de cel mult 30 de zile pentru indeplinirea obligatiilor. Suspendarea se mentine pana la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendarii, desfasurarea proiectului sau activitatii este interzisa. In situatiile in care nu se indeplinesc, in termen, conditiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competenta pentru protectia mediului va dispune, dupa expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu. Dispozitia de suspendare ca si cea de incetare a desfasurarii proiectului sau activitatii sunt executorii de drept. Litigiile generate de aceasta procedura se solutioneaza de instantele de contencios administrativ.

Autoritatea competenta pentru protectia mediului emite, revizuieste si actualizeaza, dupa caz, actele de reglementare.

Desfasurarea activitatilor existente precum si inceperea activitatilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizeaza numai in baza autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. Procedura de emitere a autorizatiei (autorizatiei integrate?) de mediu si lista activitatilor supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

Pentru obtinerea autorizatiei de mediu, in cazul activitatilor existente, care nu sunt conforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare, sunt supuse bilantului de mediu, la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului. Procedura de realizare a bilantului de mediu este stabilita prin ordin al conducatorului autoritatii ventrale pentru protectia mediului.

Autoritatea competenta pentru protectia mediului negociaza cu titularul activitatii programul pentru conformare, pe baza concluziilor si reglementarilor bilantului de mediu. Indeplinirea masurilor cuprinse in programul pentru conformare, la termenele stabilite, este obligatorie.

1.8. Ce este autorizatia de mediu

Este un act tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile si parametrii de functionare, pentru activitatile existente si pentru cele noi, pe baza acordului de mediu. Atat acordul de mediu cat si autorizatia de mediu se elibereaza dupa obtinerea tuturor celorlalte avize necesare, care sunt "avize conforme", deci ele trebuie solicitate de la autoritatea competenta, ministerul de resort sau agentiile judetene de protectie a mediului iar opiniile si recomandarile pe care le contin sunt obligatorii. Ca si evaluarea de impact, avizele necesare in prealabil nu constituie acte administrative de sine statatoare, ci doar operatiuni administrative foarte importante, indispensabile, ce stau la baza emiterii avizului, acordului si autorizatiei de mediu. Ele conditioneaza legalitatea acestor acte administrative, iar nu existenta acestora.

In cazul instalatiilor cu risc nuclear - reactoare, centrale nucleare s.a. - avizul, acordul si autorizatia de mediu se emit de catre Guvern.

Obtinand toate actele administrative - avizul, acordul si autorizatia de mediu - titularul dobandeste dreptul de a realiza proiectul sau de a desfasura activitatea respectiva.

Actele de reglementare se emit numai daca planurile si programele, proiectele, respectiv programele de conformare privind activitatile existente prevad prevenirea, reducerea, eliminarea sau, dupa caz, compensarea consecintelor negative asupra mediului in raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice si reglementarile in vigoare. Titularii activitatilor au obligatia de a respecta termenele stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului pentru derularea acestor proceduri. In caz contrar, derularea procedurilor de reglementare inceteaza iar solicitarea actului de reglementare este respinsa.

Aceste autorizatii sunt eliberate sub rezerva drepturilor tertilor si nu acorda dreptul de a polua. Autorizatiile obtinute nu-l scutesc pe poluator de raspunderea civila si penala a actelor sale. El nu poate sa se prevaleze de autorizatii - ca proba - in cazul unei vatamari a dreptului tertilor.

Fiind acte administrative ele sunt eliberate sub controlul instantelor de contencios administrativ.

Autorizatia de mediu este valabila 5 ani, iar autorizatia integrata de mediu este valabila 10 ani.

Prin exceptie, autorizatiile de mediu si autorizatiile integrate de mediu emise cu program pentru conformare, respectiv cu plan de actiune, sunt valabile pe toata perioada derularii programului/planului. Perioada de valabilitate a autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu nu poate insa depasi ultimul termen scadent al programului de conformare, respectiv al planului de actiune.

Avizul de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu, acordul de mediu si autorizatia de mediu se revizuiesc daca apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii. In acest caz se poate solicita si refacerea evaluarii impactului asupra mediului si/sau a bilantului de mediu.

Revizuirea lor este si in cazul reinnoirii acestora (cand se poate cere si refacerea raportului privind studiul de impact asupra mediului). Cu prilejul revizuirii sunt supuse reevaluarii toate elementele acestor acte, deci se elibereaza, de fapt, un nou act.

Daca continutul lor nu este respectat, avizul, autorizatia sau acordul de mediu se suspenda in urma unei notificari prealabile, cu termen de cel mult 30 de zile. Suspendarea nu poate depasi 6 luni. Ea poate fi anulata in cazul in care cauzele care au generat-o sunt remediate. Dupa expirarea termenului de suspendare, autoritatile pentru protectia mediului dispun, dupa caz, anularea avizului de mediu sau a autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu.

1.9. Solutionarea litigiilor.

In conformitate cu Legea nr. 29/1990, litigiile generate de eliberarea, revizuirea sau suspendarea acordului sau autorizatiei de mediu sunt supuse regimului contenciosului administrativ. In contenciosul de legalitate, jurisdictiile administrative pot fie sa anuleze actul contestat, fie sa respinga actiunea, dar nu se pot substitui niciodata administratiei pentru a reface un act ilegal. Cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, contestarea la executare a fost admisa, cererea nu este suspensiva de executare a deciziei administrative.

Conform Legii contenciosului administrativ (Legea 29/1990, art. 11), pentru a stabili legalitatea acordului sau autorizatiei de mediu, instanta de judecata are obligatia de a pune si problema legalitatii operatiunilor tehnico-administrative prealabile, concomitente sau posterioare emiterii actului administrativ atacat (evaluare de mediu, avize, dezbatere publica).

2. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului reprezinta o etapa preliminara, absolut necesara a autorizarii. Ea are mai multe faze:

- faza preliminara;

- faza propriu-zisa;

- faza de analiza si validare.

Decizia asupra aplicarii fazelor procedurii precum si asupra ordinii in care acestea se vor derula apartine autoritatii pentru protectia mediului. Dupa ce titularul proiectului sau al activitatii adreseaza autoritatilor pentru protectia mediului cererea, insotita de descrierea proiectului, urmeaza operatia de incadrare a actiunii propuse in tipurile de activitati care se supun sau nu evaluarii de mediu. Pentru aceasta, scopul actiunii propuse este analizat cu participarea autoritatilor pentru protectia mediului, a unor experti, a reprezentantilor administratiei publice locale si, bine inteles, a titularului.

In urma acestei analize, autoritatea de mediu are dreptul si, mai ales, obligatia de a intocmi un indrumar cu problemele pe care raportul privind studiul de impact asupra mediului? trebuie sa le urmareasca. Acest indrumar va fi comunicat titularului impreuna cu lista celorlalte avize pe care trebuie sa le obtina.

2.1. Regimul evaluarii de mediu

In intelesul Legii protectiei mediului, evaluarea impactului asupra mediului este un proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului.

In urma stabilirii obiectivelor studiului de impact, acesta poate fi realizat prin unitati specializate ori persoane fizice sau juridice atestate. Cheltuielile pentru realizarea studiului sunt suportate, in toate cazurile, de solicitant, respectiv titularul proiectului sau activitatii.

Raportul privind evaluarea de mediu trebuie sa ia in considerare toate variantele, inclusiv pe aceea de renuntare la actiunea propusa.

2.2. Procedura de luare a deciziei finale

Autoritatea pentru protectia mediului, in baza unei analize preliminare a raportului prezentat de titularul proiectului sau activitatii, poate sa accepte evaluarea de mediu ori sa dispuna, motivat, refacerea acesteia. Odata acceptat, documentul va fi adus la cunostinta si supus dezbaterii publice (autoritatea are obligatia sa asigure mediatizarea proiectelor si activitatilor pentru care se cere acord sau autorizatie de mediu precum si a evaluarilor de mediu). Observatiile si concluziile vor fi consemnate.

Dupa parcurgerea acestor faze si pe baza ultimei forme a raportului de evaluare de mediu, autoritatea va face publica si motivata decizia finala.

Eliberarea sau respingerea motivata a avizului, acordului sau autorizatiei trebuie sa aiba loc in maximum 30 de zile de la decizia finala.

3. Raspunderea pentru evaluarea de mediu

Am mentionat la un moment dat ca instantele de contencios administrativ pot examina legalitatea evaluarii de mediu numai daca acordul sau autorizatia de mediu, ca acte administrative care se bazeaza pe aceasta evaluare, sunt contestate. In acest caz, constatarea unor vicii de procedura care afecteaza evaluarea de mediu (fie ele erori sau ilegalitati) antreneaza anularea actului atacat.

Pentru a se aprecia corectitudinea continutului evaluarii de mediu se urmareste ca acesta sa fie completa si serioasa si sa respecte principiul proportionalitatii, deci continutul sau sa fie corelat cu importanta proiectului ori activitatii si cu incidentele lor asupra mediului.

Pentru ca acordul si autorizatia de mediu sa fie valabile, legea romana cere ca evaluarea de mediu sa prevada, in conformitate cu standardele si reglementarile in vigoare, eliminarea efectelor negative pe care respectiva activitate le are asupra mediului.

Depistarea unor erori sau ilegalitati in realizarea evaluarii de mediu, in redactarea memoriului sau in acordarea avizului si acordului de mediu atrage dupa sine, in functie de caz, raspunderea titularului proiectului sau activitatii in cauza, raspunderea executantului evaluarii de mediu sau raspunderea administratiei. In acest sens, legea protectiei mediului se limiteaza sa precizeze ca raspunderea pentru realitatea informatiilor furnizate privind actiunea propusa revine titularului, iar pentru corectitudinea raportului evaluarii de mediu, executantului acesteia.

Daca in urma activitatii desfasurate apar consecinte ecologice neprevazute in evaluarea de mediu, antreprenorul isi angajeaza raspunderea fata de terti, in conditiile dreptului comun. In nici un caz, previziunile evaluarii de mediu nu-l exonereaza de acest fel de raspundere.

In raport cu administratia, problema raspunderii se pune doar in situatia in care, in mod voluntar, evaluarea de mediu a fost realizat eronat, cu intentia de a se insela autoritatea administrativa. In acest caz este vorba, in primul rand, de o raspundere penala.

Putem vorbi despre raspunderea administratiei, in cazul in care se constata o culpa in exercitarea de catre aceasta a controlului tehnic sau in acordarea unei autorizatii, care ulterior a fost anulata datorita continutului necorespunzator al evaluarii de mediu. La aceasta raspundere administrativa se adauga prejudiciul direct suportat de catre victima, care poate fi titularul insusi sau un tert.

Raspunderea penala. Legea protectiei mediului prevede doar trei infractiuni:

a) constituie infractiune eliberarea acordului si/sau autorizatiei de mediu fara documentatia obligatorie si completa (art. 98, alin. 6, 8);

b) prezentarea in studiile ori analizele de impact, in bilantul de mediu sau in raportul de amplasament a unor concluzii si informatii false.

c) Continuarea activitatii dupa suspendarea acordului de mediu sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu.