Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor

Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor

1. Ingrasaminte

Ingrasamintele de orice tip, aplicate in mod rational constituie premisa mentinerii si sporirii fertilitatii solurilor, in scopul cresterii productiei agricole. Cercetarile efectuate au demonstrat insa ca ingrasamintele pot provoca dereglarea echilibrului ecologic, in cazul in care sunt folosite fara a lua in considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile plantelor. Utilizarea nerationala a ingrasamintelor determina aparitia unui exces de azotati si fosfati care au un efect toxic asupra microflorei din sol si conduce la acumularea in vegetatie a acestor elemente. Limita dintre deficitul si excesul unui element este greu de sesizat, totul depinzand de natura plantelor si de conditiile de mediu.

S-au folosit ingrasaminte chimice (tabel 1.1.) in cantitate mai mare in anul 2008 (fata de anul precedent), un total de 26.180 tone. Se constata ca din aceasta cantitate cele azotoase sunt cel mai solicitate, reprezentand 69,63% din totalul ingrasamintelor chimice folosite. Datele au fost preluate de la DADR Arad si sunt evidentiate in tabelul 1.1.

Tabelul 1.1.

Ingrasaminte chimice folosite in anul 2008

In anul 2008 fermierii au imbunatatit calitatea solurilor, aplicand in medie 52,45 kg substanta activa /ha, valoare in concordanta cu media multianuala pentru cantitatea de ingrasaminte aplicate /ha.

Alaturi de ingrasamintele chimice s-au aplicat si ingrasaminte organice (naturale) 40.000 tone pe o suprafata de 1.000 ha, in special in sectorul privat, respectiv in exploatatiile individuale. Tot in acest sector s-au aplicat si amendamente pe o suprafata de 240 ha in cantitate de 240 tone.

2. Produse pentru protectia plantelor (fitosanitare)

Tratamentele fitosanitare s-au aplicat, conform tehnologiilor de cultura, la marile exploatatii agricole. La culturile de grau si porumb s-a facut erbicidarea atat in sector de stat cat mai ales in sector privat.

In anul 2008 se evidentiaza faptul ca au scazut cantitatile de fungicide si erbicide aplicate culturilor in vederea protectiei fitosanitare, cu aproape 10%, fata de anul precedent.

Situatia realizarii actiunilor de protectie a plantelor, in intervalul 2005 - 2008 este prezentata in tabelul 2.1.

Tabelul 2.1.

Situatia utilizarii produselor fitosanitare in agricultura

In cursul anului 2008 nu s-au aplicat produse de uz fitosanitar cu remanenta ridicata.

Fig. 2.1.

Din tabelul si graficul prezentate rezulta faptul ca tratamentele cu produse fitosanitare s-au facut mai ales pe culturi din sectorul privat, culturile de pe suprafete din sectoare cu capital majoritar de stat au beneficiat de cantitati reduse de astfel de produse (diferenta intre cantitatile totale si cele din sectorul privat sunt foarte mici). Dintre categoriile de pesticide utilizate, cele mai mari cantitati s-au aplicat din erbicide, care au inregistrat o crestere permanenta in prima perioada a intervalului considerat (pentru care au fost date), in timp ce insecticidele sunt in scadere continua.

Intrucat produsele fitosanitare cu grad mare de remanenta in sol sau in plante au fost interzise, se constata presiuni reduse asupra factorului de mediu sol.

In ultima perioada se constata cresterea utilizarii de capcane cu feromoni pentru evaluarea corecta a tipurilor de daunatori specifici si pentru stabilirea corecta a dozelor de aplicare a insecticidelor.

3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

In judetul Arad exista o serie de agenti economici a caror principala activitate o constituie cresterea animalelor. Reziduurile provenite din activitatea de zootehnie pot afecta calitatea solurilor fie prin aplicarea acestora in doze excesive fie prin depozitarea acestora direct pe sol pe suprafete neprotejate in vederea infiltratiilor.

Dejectiile zootehnice aplicate in doze excesive (apreciate la peste 45 t/ha), care depasesc cerintele plantelor, pot afecta negativ fertilitatea solului, prin influenta pe care o pot avea asupra starii fizice, permeabilitatii, capacitatii de retinere a apei, continutului in oxigen, etc.

Continuturile de saruri solubile din sol devin excesive, putand impiedica cresterea plantelor sau pot fi levigate in apele freatice.

Pentru administrarea dejectiilor zootehnice pe terenurile agricole, trebuie sa se tina seama de panta terenului, permeabilitate, nivelul apei freatice si clasa de salinitate cat si de compozitia acestora in elemente fertilizante si poluante.

Principala sursa potentiala de poluare a solului o reprezinta transportul si depozitarea dejectiilor provenite de la animale. De asemenea, depozitarea apelor uzate in bazine vidanjabile constituie sursa potentiala de poluare a solului, in conditiile exploatarii si intretinerii necorespunzatoare. Fermele din judetul Arad specializate pe cresterea animalelor sunt prezentate in tabelul 3.1.

Pentru reducerea si limitarea poluarii provenite de la dejectiile animalelor din diferite ferme, APM Arad a impus, prin actele de autorizare, ca toate fermele si complexele vechi de animale care au inceput sa fie repopulate sa realizeze impermeabilizarea corespunzatoare a platformelor pentru dejectii si/sau a bazinelor colectoare de dejectii lichide. De asemenea s-a impus tuturor detinatorilor de ferme si complexe zootehnice sa detina (sau sa aiba in folosinta) suprafete de teren agricol necesar pentru imprastierea dejectiilor.

Se impune ca si la nivel comunal (local) sa se realizeze platforme de depunere a dejectiilor animaliere provenite de la gospodariile populatiei.

Pentru fermele noi infiintate, prin autorizatiile de mediu, se reglementeaza depunerea dejectiilor solide doar pe suprafete betonate, impermeabilizate, cu capacitate corespunzatoare; iar a dejectiilor fluide in bazine/iazuri impermeabilizate, dimensionate corespunzator pentru a asigura fermentarea pe timp de 6 luni.

Prin reorganizarea fermelor zootehnice si infiintarea noilor unitati se realizeaza sisteme ecologice de gestionare a dejectiilor prin fertilizare pe solurile detinute, cu respectarea dozelor admisibile, in functie de continutul de azot si fosfor al solurilor respective, cu respectarea Ordinului comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.242/197/2005 referitoare la "Sistemul national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati" si aplicarea celor mai bune tehnici disponibile in domeniul agricol. Prin acelasi ordin s-a aprobat Programul de organizare a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Tabelul 3.1.

Soluri ocupate de reziduurile zootehnice

Lista localitatilor din judetul Arad unde exista surse de nitrati din activitati agricole este prezentata in tabelul 3.2., conform anexei din Ordinul 1552/743/2008 al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Tabelul 3.2.

Localitati cu surse de nitrati din activitati agricole

Fata de anul trecut sunt mult mai multe localitati cuprinse in lista celor unde exista surse de nitrati din activitati agricole.

In ceea ce priveste prevederile specifice ale Programului de Actiune pentru zonele vulnerabile la nivel de unitati teritorial - administrative, referintele pentru localitatile din judetul Arad sunt:

v       Aplicarea ingrasamintelor organice si a celor minerale se va face in zona vulnerabila pe baza Planurilor de fertilizare aprobate de OSPA, elaborate in acord cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole. Perioadele de interdictie a aplicarii ingrasamintelor organice, pentru evitarea scurgerilor provocate de terenul inghetat sunt: - interdictie totala cuprinsa intre cea mai tarzie data de aparitie a primului inghet si cea mai timpurie data de aparitie a ultimului inghet.

v        Din punct de vedere pedoclimatic vulnerabilitatea la poluarea cu nitrati este dependenta de raportul dintre precipitatii (Prec.) si evapotranspiratia potentiala (ETP). Valoarea medie a acestui raport pentru seria de ani climatici 1961-1990, considerata ca serie de referinta in studiile privind impactul climatic, induce regimuri diferite ale transferului nitratilor catre corpurile de apa subterana.

In termen de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2012, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului - ICPA Bucuresti, impreuna cu Administratia Nationala "Apele Romane', va revizui zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, la nivel de cadastru agricol, si va intocmi hartile cu aceste zone.

4. Situatia amenajarilor de imbunatatiri funciare / agricole

In procesul de dezvoltare economico-sociala a judetului este foarte important sa fie luate in considerare si evaluate amenajarile hidroameliorative (irigatii, desecari si combaterea eroziunii solului) existente la ora actuala, mai cu seama ca au o pondere insemnata in balanta suprafetelor judetului.

In ultima perioada in cadrul judetului Arad nu s-au executat lucrari majore de amenajari agricole, cu exceptia catorva lucrari locale de combaterea eroziunii solurilor pe suprafete foarte restranse. Lucrarile existente, anterioare au inceput treptat sa se degradeze datorita exploatarii nerationale si neluarii masurilor de intretinere curenta.

Avand in vedere aceste aspecte, apreciem ca la nivelul judetului Arad se inregistreaza o crestere a suprafetelor degradate prin exces de umiditate, eroziune de suprafata, eroziune de adancime, salinizare secundara si solonetizare (alcalinizare).

Situatia lucrarilor de imbunatatiri funciare efectuate de Societatea de Imbunatatiri Funciare, Sucursala Mures - Cris la nivelul judetului Arad, in cursul anului 2008, este prezentata in tabelul 4.1.

Tabelul 4.1.

Situatia lucrarilor de imbunatatiri funciare

5. Poluarea solurilor in urma activitatii din sectorul industrial

Activitatile industriale desfasurate in cadrul judetului Arad produc presiuni asupra starii de calitate a solurilor prin depozitarii de deseuri industriale (halde industriale) atat ca urmare a activitatii curente cat si ca efecte remanente (reziduuri ramase dupa incetarea activitatii)   tabel 5.1.

Sectorul minier in judetul Arad se afla in procedura de sistare a activitatii. Actualele halde de steril reflecta exploatarile anterioare (minele din Ranusa si Milova).

La exploatarea de la mina Brusturi au inceput in anul 2006 lucrari specifice de inchidere: lucrari miniere subterane si demolare constructii de suprafata.

In cadrul judetului Arad se exploateaza titei in mai multe structuri: Sanpetru German, Bodrog, Turnu, Seitin, Zimand si Simand. Poluarea factorului de mediu sol se poate produce prin spargeri accidentale de conducte sau deversari accidentale de apa de zacamant (salinizare secundara a solurilor) (foto 9 - anexa).

O alta sursa de poluare este halda de cenusa si zgura, a SC CET Arad SA pe lignit, care, in special vara si in perioade cu vant, produce poluarea aerului cu cenusa (pulberi) ca urmare a intretinerii insuficiente a digului de protectie si a neumectarii depozitului. S-au facut investitii importante, pentru suprainaltarea digurilor de contur a haldelor de cenusa si pentru umectarea haldelor pe timp de vara. Cu toate aceste investitii, sunt perioade din an, in special vara, cand se produce antrenarea cenusii, poluand cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sanleani si culturile agricole din jur cu pulberi.

De asemenea, prin infiltrarea apelor provenite prin scurgerea apelor din precipitatii se pot polua cu substante minerale si apele freatice.

Tabelul 5.1.

Poluarea solurilor in urma activitatilor din sectorul industrial

6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe carbune

In judetul Arad sectorul energetic este reprezentat de o centrala termica ce functioneaza cu lignit si o centrala ce functioneaza pe gaz metan si pacura.

Impactul major asupra mediului al functionarii centralei pe lignit il constituie emisiile de pulberi, SO₂ si NOx . Pulberile emise de Centrala Termica pe lignit provin de la arderea combustibilului, de la statia de concasare si macinare a carbunelui si de la depozitul de zgura si cenusa. Pulberile sunt alcatuite din cenusi zburatoare, hidrocarburi nearse si din praf de carbune. Aceste pulberi, in conditii de vant in directia est-vest afecteaza comuna Livada, sat Sanleani. Suprafata afectata este de aproximativ 800 ha prin depunerea pe sol a pulberilor aeropurtate de la halda de steril a SC CET Arad SA pe lignit.