Din zona de pregatire a semifabricatelor se transfera solutiile semifabricate, prin pompare, in camerele de umplere (imbuteliere) situate in capul liniilor de fabricatie.

In incinta de imbuteliere, in afara de materialul lichid gata preparat pentru a fi imbuteliat, se transfera prin conveior. Camera de imbuteliere este racordata la reteaua de CO₂ si N₂.

Dupa imbuteliere, conveioarele transfera buteliile tip pet spre liniile automate de produs baksuri, apoi acestea se organizeaza tot in flux automat, in paleti.

Paletii sunt depozitati in hala depozit, in rafturi sau direct pe pardoseala, in functie de cat de scurt este intervalul de livrare spre beneficiari.

Livrarea din depozit se realizeaza cu manutanta mecanizata, cu ajutorul stivuitoarelor care incarca direct in camioane specializate pentru transport racoritoare. Aceasta incarcare se realizeaza sub protectia de intemperii a unei copertine situata pe latura de Vest a halei monobloc.

Pentru beneficiarii situati la distante mari fata de amplasamentul obiectivului, livrarea produselor (paletilor) se realizeaza prin incarcarea la rampa nivelatoare a TIR-urilor direct din hala.

Peturile sunt formate in cadrul unei linii automate, cu proces termic care transforma preformele de dimensiuni mici prin suflare in matrite metalice care le dau dimensiunea comerciala.

Fazele tehnologice derulate pentru obtinerea produselor tehnologice din Linia 9 PEPSI - PET sunt urmǎtoarele:

pregatirea ambalajelor PET presupune umflarea preformelor din mase plastice cu ajutorul unei masini speciale; PET-urile astfel obtinute sunt trecute printr-o masina de spalat (RINSER), la care se foloseste apa tratata, fara adaos de agenti de curatire;

prepararea siropului se face cu ajutorul unei masini automate de dizolvare continua, in care zaharul este dizolvat in apa si apoi solutia este agitata, iar siropul astfel format este mixat ulterior cu ingredientele specifice, conform retetei de preparare; ulterior se adauga CO₂ alimentar si apa;

umplerea PET-urilor se face printr-un sistem dozator, dupa care acestea sunt directionate catre masina de etichetat; in functie de tipul produsului, inainte sau dupa masina de etichetat este pozitionat printerul de inscriptionare a datelor de identificare a fiecarui recipient;

ambalarea produselor finite in scopul comercializarii dupa etichetare, presupune infolierea PET-urilor in bax-uri de cate 6 sau 12 recipienti, in functie de capacitatea acestora;

paletizarea bax-urilor astfel pregatite consta in asezarea acestora pe paleti din lemn, delimitarea randurilor facandu-se cu ajutorul separatoarelor din carton; paletii astfel pregatiti sunt infoliati la randul lor, dupa care sunt incarcati cu motostivuitoarele si transportati in spatiile special amenajate pentru depozitarea produselor finite.

Fazele tehnologice derulate pentru obtinerea produselor tehnologice din Liniile 3-5 PEPSI - PET , 7 UP - PET sunt urmǎtoarele:

pregatirea ambalajelor PET presupune umflarea preformelor din mase plastice cu ajutorul unei masini speciale; PET-urile astfel obtinute sunt trecute printr-o masina de spalat (RINSER), la care se foloseste apa tratata, fara adaos de agenti de curatire;

prepararea siropului se face cu ajutorul unei masini automate de dizolvare continua, in care zaharul este dizolvat in apa si apoi solutia este agitata, iar siropul astfel format este mixat ulterior cu ingredientele specifice, conform retetei de preparare; ulterior se adauga CO2 alimentar si apa;

umplerea PET-urilor se face printr-un sistem dozator, dupa care acestea sunt directionate catre masina de etichetat; in functie de tipul produsului, inainte sau dupa masina de etichetat este pozitionat printerul de inscriptionare a datelor de identificare a fiecarui recipient;

ambalarea produselor finite in scopul comercializarii dupa etichetare, presupune infolierea PET-urilor in bax-uri de cate 6 sau 12 recipienti, in functie de capacitatea acestora;

paletizarea bax-urilor astfel pregatite consta in asezarea acestora pe paleti din lemn, delimitarea randurilor facandu-se cu ajutorul separatoarelor din carton; paletii astfel pregatiti sunt infoliati la randul lor, dupa care sunt incarcati cu motostivuitoarele si transportati in spatiile special amenajate pentru depozitarea produselor finite.

Fazele tehnologice derulate pentru obtinerea produselor tehnologice din Linia 8 PRIGAT - PET sunt urmǎtoarele:

pregatirea ambalajelor PET presupune umflarea preformelor din mase plastice cu ajutorul unei masini speciale; PET-urile astfel obtinute sunt trecute printr-o masina de racire parte interioara PET , la care se foloseste apa tratata, fara adaos de agenti de curatire;

prepararea siropului (apa si zahar) se face cu ajutorul masinii automate de dizolvare continua, in care zaharul este dizolvat in apa si apoi solutia este agitata, dupa care se adauga ingredientele specifice conform retetei, urmand ca acest amestec sa fie supus unui proces de pasteurizare;

umplerea PET-urilor se face printr-un sistem dozator, dupa care acestea sunt directionate catre instalatia de capsulat, iar apoi sunt trecute prin tunelul de racire cu apa;

PET - urile racite sunt directionate catre masina de etichetat; in functie de tipul produsului, inainte sau dupa masina de etichetat este pozitionat printerul de inscriptionare a datelor de identificare a fiecarui recipient;

ambalarea produselor finite in scopul comercializarii dupa etichetare, presupune infolierea PET-urilor in bax-uri de cate 9 sau 12 recipienti, in functie de capacitatea acestora;

paletizarea bax-urilor astfel pregatite consta in asezarea acestora pe paleti din lemn, delimitarea randurilor facandu-se cu ajutorul separatoarelor din carton; paletii astfel pregatiti sunt infoliati la randul lor, dupa care sunt incarcati cu motostivuitoarele si transportati in spatiile special amenajate pentru depozitarea produselor finite.

Tratarea apei brute

Pentru a fi folosita la prepararea bauturilor racoritoare, apa bruta de alimentare se trateaza prin trecerea acesteia printr-o instalatie specialǎ, care asigurǎ dedurizarea prin intermediul a doua schimbatoare de ioni panǎ la valori cuprinse intre 0 si max. 50 ppm duritate de calciu.

Dupǎ dedurizare, apa este sterilizatǎ prin clorinare, cu ajutorul unei pompe dozatoare al cǎrei debit este corelat cu debitul de intrare al apei.Pentru eliminarea totalǎ a clorului introdus in faza de dezinfectare, apa este trecutǎ printr-un filtru de cǎrbune activ.

Spǎlarea si dezinfectarea instalatiilor se face periodic, dupa cum urmeaza

zilnic sunt spalate mixerele, masinile de umplut si demineralizatoarele, folosindu-se o solutie de clor 6 ÷ 8 ppm;

sǎptǎmanal sunt spalate instalatiile de imbuteliere, folosind solutii de sodǎ causticǎ cu concentratii de 2 - 2,5 %, dupa care se face clatirea cu apǎ caldǎ la 85⁰C si cu apa rece sterilǎ.

De asemenea, spalarea instalatiilor tehnologice se face ori de cate ori este schimbat tipul produsului ce urmeaza a fi fabricat.

Bilantul de materiale

Principalele materii prime si materiale ce vor fi folosite in activitatile productive sunt prezentate in urmatorul tabel:

Tabelul 2.2. - Principalele materii prime si materiale

2.5.6. Manipularea materiilor prime

Manipularea materiilor prime se realizeaza cu ajutorul utilajelor si echipamentelor existente specifice activitatilor productive desfasurate in cadrul societatii QAB. Sunt in principal instalatii si masini pentru:

despachetat sticle;

umflare PET-uri;

spalare ambalaje;

impregnare; dozare;

etichetare,

infoliere/ impachetare.

La acestea se adauga unele instalatii/utilaje conexe cum ar fi: benzi transportoare; motostivuitoare, s.a.

2.5.7. Depozitarea materiilor prime

Tabelul 2.3. Modul de ambalare si stocare al materiilor prime

Depozitul de ingrediente, coloranti si ambalaje este compartimentat pe boxe, fiecare fiind prevǎzutǎ cu stelaje metalice sau paleti de lemn.

Depozitul de produse finite este alcǎtuit din incǎperi prevǎzute cu guri de aerisire, pentru mentinerea temperaturii si umiditǎtii produselor depozitate pe paleti de lemn.

2.6. Valori limita atinse prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

Valorile limita atinse prin tehnologia propusa, comparativ cu valorile limita realizate prin cele mai bune tehnici existente (BAT) sunt prezentate in tabelul 4.

Tabelul 2.4. - Valori limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici

Din analiza valorilor limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse comparativ cu cele mai bune tehnici disponibile se constata ca la toti parametrii, tehnologia propusa prin proiectul analizat indeplineste baremurile celor mai bune tehnici (BAT).

2.7. Activitati de dezafectare

Nu este cazul

3. DESEURI

3.1. Generarea deseurilor

Principala categorie de deseuri rezultate ca urmare a activitatilor productive o constituie deseurile de ambalaje produse si introduse pe piata, respectiv:

deseuri de ambalaje din material plastic (PET, PE, PVC);

deseuri de ambalaje din hartie si carton;

deseuri de ambalaje din lemn;

Deseurile sunt predate catre societati autorizate cu care societatea a incheiat contracte.

3.2. Surse de deseuri

Din activitatea de functionare a obiectivului studiat vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri :

Deseuri nepericuloase

Tabelul 3.1. Categorii de deseuri nepericuloase

Deseuri periculoase

Tabelul Categorii de deseuri periculoase

Depozitarea definitiva a deseurilor

Tabelul 3.3. Depozitarea definitiva a deseurilor

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE

4.1. Apa

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului.

Judetul Ilfov

Pe teritoriul judetului Ilfov se afla trei complexe acvifere subterane:

• stratul acvifer de mica adancime (7-30 m) folosit de catre majoritatea populatiei rurale pentru alimentarea cu apa a gospodariilor care furnizeaza apa de calitate slaba datorita impurificarii cu substante organice;
• strat acvifer medie adancime (20-30 m) furnizeaza apa de buna calitate;
• strat acvifer de mare adancime de panze de apa sub forma captiva (acviferele freatice Mostistea si Fratesti, 160-360 m) dispunand de cantitati insemnate de apa calitativ superioara.

Amplasamentul obiectivului studiat

Date generale

Obiectivul de investitii - Fabrica de imbuteliere bauturi racoritoare ( PEPSI COLA), este localizat in bazinul hidrografic al raului Dambovita , respectiv in interfluviul Dambovita - Ciorogarla.

Zona Dragomiresti apartine reliefului de campie, facand parte integranta din Campia Romana si ocupand partea centrala a acesteia, cunoscuta sub numele de campia Vlasiei.

Localitatea Dragomiresti apartine reliefului de campie, facand parte integranta din campia Romana si ocupand partea centrala a acesteia, cunoscuta sub numele de campia Vlasiei.

Localitatea Dragomiresti vale se incadreaza in subzona geomorfologica Campiei Calnaului. Aceasta campie este representata prin spatiul interfluvial dintre Dambovita si Arges, delimitata la Nord de campia de subsidenta Titu - Mizil , iar la Sud de confluenta celor doua rauri.Acest interfluviu este fragmentat de Ciorogarla, in amonte si de Cocioc si Calnau, in aval .

Altitudinea scade de la 110 m ( la Bolintin Deal ) la 50 m (la Gruiu ), in apropiere de Bucuresti, avand in zona studiata valoarea de 90 - 95 m.

Inclinarea generala intre aceste valori este de 1,3 %, iar fragmentarea reliefului este destul de mica in nord (0,3 - 0,5 km/ km² ) si putin mai mare in sud (1,5 km/km² ) .

Reteaua hidrografica autohtona este considerata aceea care se formeaza in conditiile proprii Campiei Romane si care poarta amprenta evidenta a conditiilor climatice si morfologice ale campiei.Aici pot fi incluse vaile Ciorogarla, Sabar, Cocioc, etc.

Panta mica a profilului longitudinal , ca urmare a unei energii de relief redusa si valoarea mica a coeficientului scurgerii superficiale au dus la crearea conditiilor optime pentru construirea a numeroase iazuri pe vaile apartinand retelei hidrografice autohtone .

Reteaua hidrogrografica autohtona este cea care isi are obarsia in alte unitati de relief, avand stabilita deja particularitatile de baza ale regimului hidrologic, dar fiind influetata de zona de campie prin care trece. In aceasta categorie intra reteaua hidrografica majora: Argesul si Dambovita .

Date hidrologice si hidrochimice

Campia Romana a constituit obiectul a numeroase cercetari hidrologice, constand in cartari de suprafata si foraje.

In cadrul perimetrului Dragomiresti datele de cunoastere furnizate de forajele de cercetare, precum si de forajele de alimentare cu apa a unor obiective industriale au aratat ca stratele acvifere de adancime, care corespund cerintelor de alimentare cu apa sunt localizate in orizonturile poros - permeabile ale depozitelor cuaternare si pliocen superioare .

In functie de modul de dezvoltare si alimentare, stratele care canoteaza acvifere pot fi grupate in :

strate acvifere freatice ;

strate acvifere de medie adancime ;

strate acvifere de mare adancime.

Strate acvifere freatice sunt localizate in baza depozitelor loessoide, precum si in "pietrisurile de Colentina " .

Stratul acvifer din baza depozitelor loessoide are o grosime cuprinsa intre 3-8 m si dispune de capacitati de debitare reduse, datorita constitutiei granulometrice predominant pelitice ale acestuia.

Alimentarea stratului se face direct din precipitatii , iar calitativ, apa depaseste prevederile STAS- ului de potabilitate.

In zona studiata, stratele acvifere freatice cantonate in baza depozitelor loessoide si in "pietrisurile de Colentina " constituie principala sursa de alimentare cu apa a gospodaririlor taranesti .

Grosimea orizontului "pietrisurilor de Colentina " depuse in paleovalea Argesului se reduce treptat spre nord sin u se mai regasesc la nord de linia Buftea - Otopeni - Stefanesti - Afumati .

Din "pietrisurile de Colentina " se pot exploata debite de 2- 6 l/s, cu denivelari de 0.6 - 5 m, nivelul piezometric fiind situat la adancimi de 3-7 m(anexa grafica nr.3 ).

Deoarece exista pericol de poluare, apele din acest acvifer se recomanda a fi exploatate numai in scopuri industriale.

Stratele acvifere freatice cantonate de medie adancime sunt prezente in formatiunile poros- permeabile din baza Pleistocenul superior ( "nisipurile de Mostistea") si din Pleistocenul mediu ( " complexul marnos " ).

"Nisipurile de Mostistea " au dezvoltare continua intre Arges si Mostistea , ele aflandu-se in zona studiata la adancimea de 40 - 45 m (anexa grafica nr.4 ). In unele zone, argilele ce le separa de "pietrisurile de Colentina" se efileaza , cele doua acvifere venind astfel in contact direct.

Din orizontul " nisipurilor de Mostistea " impreuna cu intercalatii permeabile din " complexul marnos " au fost obtinute debite de 3,00 - 10,50 l/s, pentru denivelari de 1,4 - 15 m ; acviferul are caracter ascensional, cu nivelul piezometric situate la adancimi de 7 - 15 (anexa text nr. 1).

Directia generala de curgere in cadrul acestui complex este NW - SE , aceasta prezentand anumite modificari locale, in zonele captarilor si a cursurilor de apa.

Domeniul de alimentare al acviferului de medie adancime il constituie in principal zona de aflorare a "nisipurilor de Mostistea " in bazinul mijlociu al raurilor Arges si Dambovita.

Analizele chimice efectuate pe probe de apa extrase din acviferul cantonat in " nisipurile de Mostistea " indica, uneori, un continut ridicat de Fe ⁺ , Mn ²⁺ si depasiri ale duritatii totale.

Aceasta situatie coroborata cu posiblitatea poluarii apei prin contaminarea in zonele de contract direct cu "pietrisurile de Colentina", determina aparitia anumitor retineri pentru exploatarea in scopuri potabile a apei cantonate in orizontrul "nisipurilor de Mostistea".

Stratele acvifere de mare adancime sunt cantonate in complexul "stratelor de Fratesti ", precum, precum si orizontrurile poros - permeabile din Romanianul superior.

Datorita faptului ca separarea acviferelor Romaniene si a celor corespunzatoare Pleistocenului inferior ("stratele de Fratesti ") este foarte dificila in absenta datelor paleontologice, iar constitutia litologica este asemanatoare, forajele de hidroobservatie executate in zona au testat cumulate acviferele.

Prin corelarea datelor obtinute din foraje, principalele orizonturi poros-permeabile au fost sinonimizate astfel : A, B, C, dar tinand seama de faptul ca in zona orasului Bucuresti cele trei strate principale se ramifica prin intercalarea unor orizonturi argiloase, stratele vor apare denumite : A₁ ,A₂ ,B_1, etc.

Precizam ca "stratele de Fratesti " , au la sudul Bucurestiului, grosimi de 60-70 m, fiind intalnite la adancimi de 80-100m iar la nord de municipiul Bucuresti ating grosimi de 150 m , fiind interceptate la adancimi mai mari de 250 m. In zona Ciorograla - Chiajna, "stratele de Fratesti " se regasesc la adancimi de 150-160 m.

In complexul acvifer de mare adancime, apele subterane au o directie generala de curgere NW- SE ,iar temperatura lor variaza strans in jurul valorii medii de 11,5 s C.

Aceasta dispozitie a curgerii apelor subterane plaseaza zona de alimentare in bazinele hidrografice medii de la vest de Arges si de la est de Vedea, unde ele apar la zi sau sunt acoperite de depozite permeabile la cote relative ridicate, corespunzatoare altitudinii luncilor si teraselor joase.Potrivit aceluaiasi considerent, reiese ca zona de drenare a acestui orizont acvifer se gaseste in Lunca Dunarii.

Este insa de presupus ca alimentarea "stratelor de Fratesti" nu poate fi limitata numai la infiltratiile provenite din precipitatiile atmosferice si apelor superficiale din bazinele raurilor specificate, iar aceasta fiind asigurata si din aportul orizonturilor acvifere din " stratele de Candesti " cu care vin in contact in zona din Campia interna .

Stratul A al complexului de Fratesti are grosimi mai mari in zonele cu aspect depresionar structural (30-40m ). Permeabilitatea stratului prezinta valori cuprinse intre 4-12 m/zi , iar debitele specifice sunt cuprinse intre 1.5 - 10 l/s/m.Cota nivelului piezometric are valoarea maxima in vest (+54 m ) si de numai +24 m, in zonele depresionare create de exploatarea intense a apelor subterane.

Stratul B are grosimea medie de 20-25 m , iar caracteristicile structurale sunt asemanatoare cu cele ale stratului A.Valoarea cotei nivelului piezometric variaza intre + 40 + 56m.

Stratul C a fost a fost pus in evidenta in foraje intre adancimile de 130 m, in partea de sud a orasului Bucuresti si 360 -370 m, in partea de nord (anexa text nr.1).Grosimea medie este cuprinsa intre 25-30 m, nivele piezometrice scad dupa o linie W- E (+40 +52 m), in timp ce valoarea izodebitelor specifice evidentiaza cresteri in zona de sud a Bucurestiului (8 l/s/m).

In general , presiunile de strat cresc structural, de la sud la nord, valorile maxime ale gradientilor hidraulici crescand cu adancimea.Transmisivitatile medii ale stratelor A, B si C sunt cuprinse intre 2-100 m²/zi, valorile maxime scazand de la stratul A catre stratul C.Debitele acestor orizonturi variaza intre 2,50 - 10,00 l/s pentru denivelari de 5 - 25 m. 

Apa din "stratele de Fratesti " prezinta o mineralizatie ce creste de la vest spre est.In zona de alimentare, apele subterane au o compozitie chimica comparabila, in linii mari, cu cea a apelor raurilor din bazinul mijlociu al Argesului ; mineralizatia nu depaseste 300 mg/l, fiind constituita, in principal din bicarbonati alcalini si alcalino-pamantosi.

Spre est, mineralizarea apelor subterane sufera variatii incepand din dreptul municipiului Bucuresti ; desi mineralizarea incepe sa fie mai ridicata, apele au totusi calitati superioare.

Pe suprafete in general reduse, in care complexul "stratelor de Fratesti " ia contact cu stratele acvifere din orizonturile permeabile ale Pliocenului superior, apa debitata de stratul C si, in mai putine cazuri , de stratul B, are un grad de mineralizare mai ridicat .

Dintre stratele acvifere cantonate in complexul de Fratesti, stratul A este cel mai exploatat, stratul B mai prezinta disponibilitati, iar stratul C, datorita continutului ridicat de H₂S, este cel mai putin exploatat.

4.1.2. Informatii de baza privind corpurile de apa de suprafata.

Raul Dambovita

Dambovita este un rau care curge in Romania, fiind artera hidrogafica principala a municipiului Bucuresti. Riul isi are izvorul in Muntii Fagaras la confluenta a doua brate: Boarcasu si Valea Vladului. Trece prin Bucuresti si se varsa in raul Arges in apropiere de Budesti, Judetul Calarasi.

Harta 5 - Hidrografia regiunii

Canalul de irigatii

Un canal de irigatii este localizat chiar in partea de Est a amplasamentului studiat in lungul drumului de acces, indreptandu-se spre Nord, unde comunica cu raul Dambovita.Canalul de irigatii este proprietatea SC Apa Nova SA Bucuresti.

Foto 2 - Canalul de irigatii din vecinatatea amplasamentului

4.1.3. Reteaua de alimentare cu apa potabila

Sursa de alimentare cu apa

In zona analizata nu exista retea centralizata de alimentar cu apa.Unitatile ecomonice din zona, se alimenteaza cu apa din sursa proprie, prin intermediul forajelor.

Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime, echipate cu pompe ROVATI.Forajele au fost realizate de catre SC Foradex SA Bucuresti.

Tab. 4.1.1. Caracteristicile forajelor de alimentare cu apa

Intr-o prima etapa, beneficiarul si-a realizat un foraj de exploare cu adancimea de 180 m, conform Referatului de Expertiza INHGA Nr. 510 din 12.11.2007, de catre SC Foradex SA.

In urma interceptarii rezultatelor obtinute la pomparile experimentale realizate in foraj, s-a recomandat ca exploatarea acestuia sa se faca cu un debit de 5,50 l/s ( 475,20 m³/zi ).

Pentru asigurarea necesarului de apa solicitat de beneficiar (5.5 l/s/foraj), se presupune executarea a opt foraje cu adancimea finala de 180,00 m care vor capata acviferul cantonat in intercalatiile poros - permeabile ale Pleistocenului inferior, complexul "A" al "Stratelor de Fratesti ", pe intervalul de adancime 145,00 ÷ 175,00 m.

Exploatarea forajului se realizeaza cu o pompa submersibila tip Rovatti 6ERCR 3/15 610F, P = 7,5 kW, montata la adancimea de H = 65 m de la suprafata terenului.

In etapa actuala, tinand cont de rezultatele obtinute la testarea hidrogeologica a primului foraj (debit optim de exploatare, NHs, NHd ) si de chimismul apei, beneficiarul a solicit executia a inca 7 foraje de mare adancime (cca. 180 m) pentru asigurarea debitului de apa necesar functionarii fabricii.

Cerinta totala de apa va fi de Q_{zi Max} = 4.860,00 m³/zi

Forajele vor fi echipate in vederea exploatarii cu electropompa submersibila , instalatii hidraulice, instalatii electrice, cabina monolit din beton armat, Montana semiingropat.

Utilizarea apei

Tab. 4.1.2. Utilizarea apei

Aceste foraje se vor realiza in sistem hidraulic cu sapa cu diametrul 444,5 mm, cu coloana PVC 180 sau 200 mm plina si filtranta. Fiecare put este prevazut cu contor de apa pentru evidentierea consumului.

In jurul coloanei filtrante se va realiza un strat filtrant de pietris margaritar calibrat in functie de granulometria acviferului.Dupa executie si definitivare, forajele se vor denisipa si testa din punct de vedere hidrologic.

La sfarsitul executarii pomparilor experimentale se va preleva cate o proba de apa de foraj in vederea efectuarii analizelor chimice.In functie de rezultatele analizelor, in situatia in care se vor constata depasiri la unii indicatori de calitate, se pot utiliza instalatii de filtrare si potabilizare a apei pentru incadrarea acesteia in limitele impuse de Legea 458/2002.

Pentru protectia sanitara se va prevedea in jurul forajelor cate o zona de protectie sanitara cu regim sever, conform HGR 930/2005.

Distributia apei la consumatori

Apa va fi stocata in 2 rezervoare din beton, montate semiingropat, cu V = 500 m³ fiecare ce vor asigura necesarul de apa pentru consumul curent ( igienico-sanitar si tehnologic ) si rezerva intangibila de incendiu ( un volum de 12 m³ ).

Inainte de a fi folosita in procesul tehnologic, apa va fi tratata prin trecerea acesteia printr-o instalatie speciala, care asigura dedurizarea prin intermdiul a 2 schimbatoare de ioni pana la valori cuprinse intre

0 si max 50 ppm duritate de calciu.

Dupa dedurizare, apa va fi sterlizata prin clorinare, cu ajutorul inei pompe dozatoare al carei debit a fi corelat cu debitul de intrare al apei. Pentru eliminarea totala a clorului introdus in faza de dezinfectare, apa va fi trecuta printr-un filtru de carbune activ.

Spalarea si dezinfectarea instalatiilor se va face periodic, dupa cum urmeaza:

zilnic vor fi spalate mixerele, masinile de umplut si demineralizatoarele, folosindu-se o solutie de clor de 6 - 8 ppm;

saptamanal vor fi spalate instalatiile de imbuteliere, folosind solutii de soda caustica cu concentratii de 2 - 2,5 %, dupa care se va face clatirea cu apa calda la 85^oC si cu apa sterila.

De asemenea, spalarea instalatiilor tehnologice se va face ori de cate ori va fi schimbat tipul produsului de urmeaza a fi fabricat.

Controlul calitatii produselor finite se va executa strict in conformitate cu normativele firmei si vor consta in urmatorele controale, realizate in cadrul laboratorului propriu:

control organoleptic

control fizico- chimic

control micro-biologic

Din punct de vedere al asigurarii sursei de apa si apararii impotriva inundatiilor, lucrarile se incadreaza conform STAS 4273 -1/1983 , STAS 4046-2/1987 si STAS 1343-1/1995 :

• incadrarea in categoria constructiilor - clasa IV ;
• Rolul functional - secundar.

Obiectivele care intra in componenta viitoarei investitii a gospodariei de apa pentru centru de imbuteliere bauturi racoritoare sunt urmatoarele :

forajele de adancime (180 m) amplasate in incinta unitatii beneficiare cu detalii recomandate de executie, echipate si prognoza de exploatare;

pompe submersibile, cu parametrii de montare si exploatare ce urmeaza a fi definitivati ulterior, prin cartea tehnica intocmita pe baza executiei si testarii experimentale a respectivelor surse de apa;

cabine de protectie construite in sistem semiingropat si dotare cu instalatii hidraulice si electrice necesare functionarii si racordarii pompei la reteaua folosintei de apa de la suprafata incintei beneficiare;

gospodarire de inmagnetizare, pompare si distributie a apei potabile la consummator, gospodarie ce va fi compusa din : 1 bazin colector (V= 120 mc) care asigura alimentarea liniilor de imbuteliere si consumul intern, hidrofor si retea de conducte ingropate din exteriorul cladirii si 2 bazine colectoare (V-300mc ) pentru asigurarea stocului PSI ;

instalatie sanitara de prefiltrare si purificare biochimica a apei tehnologice, ce va fi amplasata pe traseul sursa - rezervor.

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime, echipate cu pompe ROVATI. Forajele au fost realizate de catre SC Foradex SA Bucuresti.

4.1.3.2. Necesarul de apa

Pentru activitatea se desfasoara in cadrul SC R SRL necesarul de apa potabila pe zi este:

• Necesar de apa pentru nevoi igienico-sanitare
• Necesar de apa tehnologica
• Necesar de apa pentru stingerea incendiilor
• Necesar de apa pentru alte utilizari

Necesar de apa pentru nevoi igienico-sanitare

Q _{n zi med} = 65,63 m³/zi

Q _{n zi max} = K_zi x Q _{n zi med} = 1,1 x 65,63 = 72,19 m³/zi

Q _{n orar max} = Q _{n zi max} x K_0/24 = 72,19 x 2,8/24 = 8,42 m³/h

Necesarul de apa tehnologica

Q _{n zi med} = 3860,80 m³/zi

Q _{n zi max} = K_zi x Q _{n zi med} = 1,1 x 3860,80 = 4246,88 m³/zi

Q _{n orar max} = Q _{n zi max} x K_0/24 = 4246,88 x 2,8/24 = 495,47 m³/h

Necesarul de apa pentru consumuri diverse

Q _{n zi med} = 11,35 m³/zi

Q _{n zi max} = (K_zi x Q _{zi med}) = 1,1 x 11,35 = 12,48 m³/zi

Q _{n orar max} = Q _{n zi max} x K_0/24 = 12,48 x 2,8/24 = 1,46 m³/h

Cerinta de apa

Cerinta de apa pentru scopuri igienico - sanitare

Q _{s zi med} = K_p x K_s x Q _{n zi med} = 1,10 x 1,02 x 65,63 = 73,64 m³/zi

Q _{s zi max} = K_p x K_s x Q _{n zi max} = 1,1 x 1,02 x 72,19 = 81,00 m³/zi

Q _{s orar max} = K_p x K_s x Q _{n orar max} = 1,1 x 1,02 x 8,42 = 9,45 m³/zi

Cerinta de apa in scop tehnologic

Q _{s zi med} = K_p x K_s x Q _{n zi med} = 1,10 x 1,02 x 3860,80 = 4331,82 m³/zi

Q _{s zi max} = K_p x K_s x Q _{n zi max} = 1,1 x 1,02 x 4246,88 = 4765,00 m³/zi

Q _{s orar max} = K_p x K_s x Q _{n orar max} = 1,1 x 1,02 x 495,47 = 555,92 m³/h

Cerinta de apa pentru consumuri diverse

Q _{s zi med} = K_p x K_s x Q _{n zi med} = 1,10 x 1,02 x 11,35 = 12,73 m³/zi

Q _{s zi max} = K_p x K_s x Q _{n zi max} = 1,1 x 1,02 x 12,48= 14,00 m³/zi

Q _{s orar max} = K_p x K_s x Q _{n orar max} = 1,1 x 1,02 x 1,46 = 1,64 m³/h

Cerinta totala de apa

Q _{s zi med} = 73,64 + 4331,82 + 12,73 = 4418,19m³/zi

Q _{s zi max} = 81,00 + 4765,00 + 14,00 = 4860,00 m³/zi

Q _{s orar max} = 9,45 +555,92 +1,64 = 567,01 m³/h

4.1.3.4. Bilantul consumului de apa

Tab. 4.1.3. Bilantul consumului de apa

Distributia apei

Apa va fi stocata in 2 rezervoare din beton, montate semiingropat, cu V = 500 m³ fiecare ce vor asigura necesarul de apa pentru consumul curent ( igienico-sanitar si tehnologic ) si rezerva intangibila de incendiu ( un volum de 12 m³ ).

Inainte de a fi folosita in procesul tehnologic, apa va fi tratata prin trecerea acesteia printr-o instalatie speciala, care asigura dedurizarea prin intermdiul a 2 schimbatoare de ioni pana la valori cuprinse intre

0 si max 50 ppm duritate de calciu.

Tratarea apei

APE UZATE MENAJERE

Apele uzate provenite de la grupurile sanitare, cantina, masina de spalat echipament, vor fi tratate prin intermediul unei statii de epurare ape menajere cu urmatoarele caracteristici:

Tab. 4.1.4. Caracteristici ale apele uzate menajere

APE UZATE TEHNOLOGIC

Statia de tratare ape uzate tehnologice permite eliminarea poluantilor (BOD5, COD), suspensii solide

(TSS) si de asemenea fosforul si alte componente specifice.

Date tehnice

Tab. 4.1.5. Caracteristici ale apele uzate tehnologic

Descrierea procesului

Pretratarea

Gratarele sunt destinate sa indeparteze un procent important din solidele biologice lent degradabile.

Rezervorul tampon

Statia de tratare va fi proiectata astfel incat sa faca unor variatii de debit, cu un varf de 200m³/h. Pentru a aproteja partea anaeroba a statiei de epurare impotriva varfurilor de debit si astfel a supraincarcarilor hidraulice si de masa, a fost prevazut un rezervor tampon.

Rezervorul de conditionare

Apa uzata din rezervorul tampon va fi pompata spre rezervorul de condirionare. Aici se va face dozarea cu micronutrienti, precum si reglarea pH-ului. Rezervorul va fi proiectat sa asigure un timp suficient de retentie hidraulica in vederea preconditionarii apei uzate ce va intra in reactorul anaerob.

Preconditionarea consta in dozarea de NaOH, FeCl₂ si micronutrienti, si in mixarea cu o parte reciclata de efluent din reactorul anaerob.

Reactorul anaerob de tip EGSB

Efluentul va fi pompat la reactorul EGSB, iar influentul va fi distribuit pe toata suprafata reactorului, prin intermediul unui sitem de distributie special proiectat, controlat cu vane inchi/deschis.

Design-ul special asigura o distributie uniforma si evita aparitia "zonelor moarte" sau a canalelor in stratul de biomasa. Influentul trece printr-un strat dens de biomasa granulara enaeroba in care au loc procesele de conversie biologica.

Separatoarele in trei faze ale EGSB vor fi instalate in partea superioara a reactorului, unde apa tratata va fi separata de biogazul care se va decanta si se va intoarce in reactor.

Biogazul colectat in partea superioara a reactorului se va intalni cu cel rezultat de la rezervorul; de conditionaresi vor fi transportate spre refolosire si /sau arzator.

Gazele produse in conditiii anaerobe (metan si dioxid de carbon) produc circulatia interna, care va ajuta la formarea si mentinerea granulelor.

O parte din gazele produse in patul de namol se va atasa la granulele care se vor ridica in partea superioara a reactoruli, de-alungul acestuia. Particulele care se vor ridica, ating partea inferioara a reactorului, ceea ce conduce la eliberarea bulelor de gaz.

Granulele degazeificate vor cadea inapoi la partea superioara a patului de namol. Gazele libere si cele eliberate de granule vor fi colectate sub capacul reactorului, apoi lichidulo tratat va iesi din reactor si se va scurge gravitational inspre treptele ulterioare de tratare.

Tratarea aeroba

Dupa tratarea anaeroba va fi prevazut un proces de activare a namolului in cadrul unui nou bazin de aerare.Apa uzata va fi amestecata cu namolul activ necirculat de la decantorul final.

Bacteriile care traiesc in prezenta oxigenului acumuleaza poluantii in interiorul celulelor ca un substrat pentru cresterea lor, si de asemenea oxideaza compusii poluanti in dioxid de carbon si apa.

In acelasi timp bacteriile aerobe formeaza flocoane, care contribuie la indepartarea suspensiilor sau a poluantilor coloidali prin floculare si decantare in decantorul final.

Pentru a asigura cele mai bune conditii pentru dezvoltarea namolului activ in bazinul de aerare va fi introdus aer. Bazinul va fi proiectat ca un reactor prevazut cu un sistem de control a dezvoltarii bacteriilor filamentoase, ceea ce va asigura o separare optima a flocoanelor de namol activ.

Pentru imbunatatirea procesului de eliminare a fosforului se va adauga clorura ferica chiar inaintea locului unde amestecul de namol si apa uzata va intra in decantor.

Namolul extras va fi recirculat cu ajutorul unor pompe, catre bazinul de aerare pentru a asigura o reinsamantare constanta a bioculturii si pentru a mari varsta namolului.

Namolul in exces va fi trimis catre ingrosatorul de namol. Bazinul de aerare va fi prezavut cu difuzori tubulari cu bule fine si senzori de oxigen. Aerul va fi furnizat de suflantele plasate in imediata vecinatate a bazinului de aerare.

Decantorul va fi echipat cu pod raclor radial pentru raclarea namolului inspre baza de namol de pe fundul decantorului si pentru colectarea spumei de la suprafata apei inspre deversorul de spuma.

Ingrosarea namolului

Namolul biologic in exces va fi ingosat cu ajutorul unui ingrosator gravitational. Filtrul si apa de spalarede la ingrosarea namolului va fi trimisa catre un camin colector si apoi pompata impreuna cu filtratul de la centrifuga inapoi in bazinul de aerare.

Deshidratarea namolului

Namolul provenit de la depozitul de namol va fi deshidratat cu ajutorul unei centrifuge. Centrifuga va fi un sistem cu o buna eficienta in deshidratarea namolului, gradul de uscare al namolului fiind de minim 20%.

O asemenea concentratie a namolului permite manipularea acestuia ca un seseu solid. Dozarea de polimeri pentru imbunattirea deshidratarii se va face intr-un rezervor situat in amonte de centrifuga.

Filtrul si apa de spalare de la centrifuga vor fi trimise catre un camin colector si apoi pompare inspre bazinul de aerare.

Apele astfel tratate vor fi evacuate in reteaua stradala da canalizare ce apartien SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romanaia Industrial One SRL, conform acordului anexat.

Tratarea mirosurilor

Toate posibilele surse de miros vor fi ventilate iar mirosul va fi tratat intr-un filtru biologic.

Debitul de ape uzate va fi de Q_{zi maxim} = 457,20m³

Imagazinarea apei

Apa va fi stocata in 2 rezervoare din beton, montate semiingropat, cu V = 500 m³ fiecare ce vor asigura necesarul de apa pentru consumul curent ( igienico-sanitar si tehnologic ) si rezerva intangibila de incendiu ( un volum de 12 m³ ).

Utilizarea apei pe faze ale procesului de productie

Tab. 4.1.6. Utilizarea apei pe faze ale procesului de productie

Gradul de recirculare al apei pe faze ale procesului de productie

Tab. 4.1.7. Gradul de recirculare al apei

Cantitatea de apa/unitatea de produs, comparatie cu BAT

Valorile limita atinse prin tehnologia existenta, comparativ cu valorile limita realizate prin cele mai bune tehnici existente (BAT) sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tab. 4.1.8. Cantitatea de apa consumata pe unitatea de produs, comparatie cu BAT

4.1.4. Managementul apelor uzate.

4.1.4.1. Surse ape uzate

De la SC R SRL vor rezulta urmatoarele categorii de ape uzate:

• ape uzate menajere;
• ape uzate industriale;
• ape pluviale;

Apele uzate menajer provin de la grupurile sanitare, cantina si spalatoria din incinta societatii.

Apele uzate industrial provin de la:

statia de preparat sirop

masina de imbuteliat bauturi racoritoare

instalatii de clatire sticle (l3-5+l8 + l9)

rinser de spalare

statie de tratare apa

instalatii lubrefiere benzi transportoare

tunel racire

Apele pluviale provin din colectarea apelor de precipitatie cazute pe suprafata incintei obiectivului.

Apa meteorica colectata de pe acoperisuri prin pluvialele din stalpi ca si apa pluviala colectata prin gurile de scurgere de pe platformele adiacente halelor sunt ape conventional curate si vor fi evacuate prin canalizarea pluviala existenta, care vor prelua si apele platformelor de parcare dupa trecerea lor printr-un separator de hidrocarburi.

Tab. 4.1.9. Categorii de ape uzate

Sistemul de canalizare

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova SA Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluvuiale colectate de pe acoperisul cladirilor sunt evacuate prin sistematizare pe verticala, la terenul liber existent in incinta. Debitul apelor pluviale conventional curate va fi de: Q_pluvial = 450,58 l/s.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL.

De aici apa este evacuata in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA. Debitul apelor pluviale posibil impurificate va fi de : Q_pluvial = 236,69 l/s

4.1.4.3. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

Tab. 4.1.10. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

4.1.4.4. Debite de ape evacuate

Debitul de ape uzate evacuate

Q _{u zi med} = 0,8 x Q _{s zi med} = 415,64 m³/zi

Q _{u zi max} = 0,8 x Q _{s zi max} = 457,20 m³/zi

Q _{u orar max} = 0,8 x Q _{s orar max} = 53,36 m³/h

La calculul bilantului de ape uzate evacuate s-a tinut cont de urmatoarele instalatii folosite in procesul tehnologic:

Chiller Type FX PP2 x 1300 Duo NH3

- Putere 436,1 kW

- Debit apa 294,8 m³/h

- Debit mediu de racire  472,1 m³/h

- Putere condensare 2745,3 kW

Cazan ignitubular compact, cu trei drumuri de fum, marca Buderus - Germania tip SHD 815, pentru producere de abur saturat, avand:

capacitatea de 10000 kg/h

- presiunea de lucru de 8,3 bar

- volum apa (pana la nivel minim):11.800 dm³

- volum abur (de la nivel minim):4.600 dm³

Dispozitiv purjare automata pentru controlul in functie de timp al robinetului de purjare mediu de actionare: aer comprimat compus din:

- 1 modul sofware LBC cu afisaj digital al timpului si iesire pentru controlul valvei de purjare

- 1 actionare cu diafragma pentru valva de purjare

- 1 vana pilot cu trei cai pentru aer comprimat

- 1 filtru pentru vana pilot

In timpul alimentarii cu cantitati mari de apa proaspata, creste precipitarea materiilor in suspensie. Acestea se depun pe fundul cazanului si trebuiesc indepartate la intervale regulate.

Debitul apelor pluviale

Debitul apelor conventional curate

Q _pl = 0,0001 x m x x I x S (l/s) unde:

m = 0,8 pentru t<40 minute - coeficient de inmagazinare a apei

S1 = suprafata constructii = 38995 m²

S2 = suprafata spatii verzi = 16350 m ²

1 = coeficient de scurgere pentru constructii = 0,90

2 = coeficient de scurgere pentru spatii verzi = 0,15

i - intensitatea ploii de calcul in l/s ha

Conform STAS 9470/73, pentru zona 8, clasa de importanta IV, frecventa ploii de calcul de 1/1 si durata ploii de 15 minute i= 150l/s ha.

m = coeficient adimensional de reducere al debitului de calcul

m =- 0,8 pentru t<40min

Q _pl = S x m x Ф x i = 0,001 x (38995 x 0,9 + 16350 x 0,15) x 0,8 x 150 = 450,58 l/s

Bilantul de ape evacuate

Tab. 4.1.11. Bilantul de ape evacuate

Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate

Apele uzate evacuate se vor incadra in - NTPA 001/2002 - "Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptori naturali."

Prevederile prezentului act normativ se aplica si la evacuarea apelor uzate in soluri permeabile sau in depresiuni cu scurgere asigurata natural (art.10). Valorile limita admisibile ale principalilor indicatori de calitate ai efluentului epurat pe durata functionarii sistemului de epurare s-au selectatdin NTPA 001/2002 in tabelul de mai jos:

Tab. 4.1.12. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate

* - Valorile de 20 mg/l pentru CBO5 si 70 mg/l pentru CCO-CR se aplica in cazul statiilor de epurare existente sau in curs de realizare. Pentru statiile noi, extinderi sau retehnologizari, se vor aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg/l pentru CBO5 si 125 mg/l pentru CCO-CR

** - Vezi art.7, aliniatul (2) din anexa la NTPA 011/2002.

*** - Valorile din afar parantezei se vor respecta pentru descarcari in zone sensibile, conform tabelului nr.2 din Anexa la norma tehnica NTPA 011/2002.

4.1.5. Calitatea apelor subterane si de suprafata - Fond de poluare existent

Poluarea apei se poate produce in mod accidental, dar de cele mai multe ori datorita indepartarii necontrolate a diverselor deseuri sau reziduuri lichide sau solide. Sursele de poluare a apei sunt multiple, cel mai frecvent insa ele sunt reprezentate de reziduurile industriale.

Factorii care au condus la poluarea apei pot fi grupati in:

• factori demografici, reprezentati, de numarul populatiei dintr-o anumita zona;
• factori urbanistici, corespunzatori dezvoltarii asezarilor umane care utilizeaza cantitati mari de apa, pe care le deverseaza in natura subforma de ape uzate intens impurificate;
• factori industriali reprezentati de nivelul de dezvoltare economica si industriala.

Poluarea apelor, desi este un fenomen general, poate fi grupata in mai multe tipuri, astfel:

• poluarea fizica, cu precadere cea termica sau cea determinata de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile.Acest tip de poluare este caracteristic, in general zonelor dezvoltate din punct de vedere industrial;
• poluarea chimica, este reprezentata de patrunderea in apa a unor substante chimice diverse, de la cele organice usor degradabile pana la cele toxice cu persistenta indelungata;
• poluarea biologica - bacteriologica, legata in mod direct de prezenta si activitatea omului.

Calitatea apei potabile in zona amplasamentului studiat

Analizele fizico-chimice ale apelor potabile s-au realizat de catre SC Apa Nova Bucuresti SA, Directia Tehnica Calitate si Protectia mediului, Serviciul Control Calitate Apa Potabila , Laborator Control Calitate Apa Potabila. Rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Put Nr. 1 - Buletin de analiza Nr. pt0071055 / 20.12.2007

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

Put Nr. 2 - Buletin de analiza nr. pt00710431 / 24.12.2007

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

Put Nr. 3 - Buletin de analiza nr. pt00710435 / 27.12.2007

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

Put Nr. 5 - Buletin de analiza nr. pt0082042/28.02.2008

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

Put Nr. 6 - Buletin de analiza nr. pt0082044/28.02.2008

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

Put Nr. 7 - Buletin de analiza nr. pt0082046/28.02.2008

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

4.1.6. Surse de poluare a apei - Perioada de constructie

In perioada de executie a obiectivului, sursele de poluare a apelor pot fi :

a) Executia propriu-zisa a lucrarilor

Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie.Aceste emisii, sunt spalate de apele pluviale si pot ajunge in apa freatica sau in cursurile de apa.

b) Traficul de santier

Traficul greu rezultat din circulatia vehiculelor grele pentru trasport materiale, transport personal, utilaje, echipamente, determina diferite emisii de substante poluante, ca urmare apele pluviale care spala zona de lucru constituie ape poluate.

c) Poluarea accidentala

Acest tip de poluare este scurgerilor de hidrocarburi ( benzina, motorina ) datorate fisurarii accidentale a rezervoarelor utilajelor si masinilor de transport in perioada de constructie a obiectivului.

Tipurile de poluanti sunt dupa cum urmeaza :

• uleiuri si grasimi minerale
• hidrocarburi ( benzina, motorina )
• reziduri provenite de la arderea carburantilor ( hidrocarburi, plumb )
• reziduri provenite de la uzura pneurilor ( substante hidrocarbonice, zinc, cadmiu )
• reziduri metalice provenite de la coroziunea vehiculelor ( fier, crom, nichel, cupru, cadmiu )
• apa uzata de la spalarea masinilor si utilajelor

4.1.7. Surse de poluare a apei - Perioada de functionare

In perioada de functionare a obiectivului, sursele de poluare a apelor pot fi :

a) Traficul auto

Ca urmare a traficului auto in parcare si a stationarii autovehiculelor, apele meteorice care spala parcarea constituie ape poluate.

b) Poluarea accidentala

Scurgeri de hidrocarburi ( benzina, motorina ) datorate fisurarii accidentale a rezervoarelor

autovehiculelor

Scurgeri de substante chimice (Acid sulfuric, Hipoclorit de sodiu, Soda caustica, Motorina) datorate fisurarii accidentale a rezervoarelor si a ambalajelor.

4.1.8. Prognoza impactului

Impactul aplicarii proiectului asupra factorului de mediu apa se va realiza partial prin prelevarea apei pentru alimentarea fabricii cu apa, partial prin evacuarea apelor uzate din fabrica.

Impactul prin prelevarea apei din panza freatica

Intrucat alimentarea cu apa a fabricii de bauturi racoritoare se face numai din foraje subterane, despre impactul activitatii de prelevare a apei pentru alimentarea fabricii asupra factorului de mediu apa, se pot face urmatoarele afirmatii:

regimul apelor de suprafata din zona nu va fi influentat in nici un fel;

va fi influentat numai regimul apelor subterane din zona, influenta se va manifesta prin scaderea relativ redusa a potentialului hidraulic al stratelor de apa subterana din care se vor alimenta cele opt puturi;

Scaderea potentialului hidraulic fata de cel actual nu va depasi cca. 10 m la limita incintei fabricii de bauturi racoritoare.Valoarea aproximativa a denivelarii provocata de functionarea celor opt puturi s-a calculat cu relatia:

in care:

s(r) = denivelarea masurata la distanta r de axul putului (m)

Q = debitul extras din subteran (m³/zi)

T₀ = transmisivitatea stratului acvifer (m²/zi)

R = raza de influenta a putului

Transmisivitatea - exprimata pentru o sectiune a curentului de latime unitara - este egala cu produsul dintre coeficientul de filtrare kf, si grosimea normala Gn a stratului acvifer, liber sau captiv (T = kfGn);

se exprima in cm²/s, m²/s, m²/h, m²/zi.Transmisivitatea indica capacitatea unei prisme din roca

magazin de latime unitara de a permite trecerea unui fluid in unitatea de timp.

Datele de baza utilizate in calcul au fost :

T₀ = Gn k_f = 150 m x100 m/zi = 2000 m²/zi

Gn = 150 m

k_f = 12m/zi

Q = 8 200 m³/h = 1600 m³/h = 38.400 m³/zi

R = 1000m

r = 55m

Concluzii

S_{(r )} = 8,85 m < 10 m

Indicele de impact asupra factorului de mediu apa potabila

I_p =

Impactul prin evacuarea apelor din fabrica

Evacuarea apelor uzate din fabrica.

Apele uzate menajer si tehnologic sunt evacuate in statia de epurare si in statia de neutralizare. In consecinta impactul lor asupra mediului se va analiza pe baza CMA stabilite prin NTPA 001/2005.

Luand in considerare caracteristicile constructive ale retelei de canalizare interioara a obiectivului precum si utilizatorii ei, nu exista nici un motiv ca valorile CE ale poluantilor din apele uzate menajer evacuate in statiile de epurare sa depaseasca valorile CMA (cerute prin NTPA 001/2005).

In concluzie indicele de impact care reflecta impactul evacuarii apelor menajere asupra factorului de mediu apa va avea cel mult valoarea:

I_p = 1