Resursele de apa

Resursele de apa

Este cunoscut faptul ca resursele de apa pot constitui un factor limitativ al dezvoltarii economice regionale mai ales daca sunt in mare deficit fata de cerintele societatii.

Judetul Arad, cu o suprafata de 7.754 km², dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apa din Romania.

Cele doua rauri, Muresul si Crisul Alb, care strabat judetul de la est la vest aduc un important aport de debite si in acelasi timp au construit pe parcursul ultimei ere geologice, doua mari acvifere, conurile aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane. Acest lucru a permis dezvoltarea alimentarilor cu apa pentru populatie si ramuri economice, fara restrictii.

1. Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile

Resurse de apa de suprafata

Muresul constituie de departe raul cel mai deosebit, intrand in judet cu 187 m³/s debit mediu multianual, ceea ce nu pune probleme cantitative. Utilizarea lui este insa restrictionata de calitatea apelor de capat de bazin hidrografic, raul continand poluanti care il fac utilizabil numai pentru industrie si agricultura.

Crisul Alb este al doilea rau ca marime, intrand in judet cu un debit de 14,2 m³/s, fiind folosit aproape numai pentru agricultura si anume, in unitati piscicole.

Crisul Negru, la limita nordica a judetului este slab utilizat, la fel si afluentul sau principal Teuzul.

Resursele de apa teoretice si utilizabile sunt evidentiate in tabelul 1.1.

Tabelul. 1.1.

Resurse de apa teoretice si tehnic utilizabile

NOTA: Datele primite de la Directia Apelor Mures, SGA Arad, privind resursele de apa teoretic si tehnic utilizabile fac referire la capacitatea de extractie prin pompare (pentru apele subterane) si la raportul intre debitul multianual si debitul de servitute al raului considerat.

Resurse de ape subterane

Sunt deosebit de valoroase atat sub aspect cantitativ cat si calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populatiei si ramurilor economice, in special industriale.

Astfel, conul aluvionar al Muresului este cunoscut astazi ca fiind cea mai mare hidrostructura din Romania, care a permis construirea uneia din cele mai mari captari de ape subterane din tara, cea a Aradului, care acopera cca. 25 % din totalul rezervelor de apa. De asemenea conul de dejectie al Crisului Alb are un bun potential si rezolva problemele apei potabile pentru o serie de localitati.

a.     Conul aluvionar al Muresului

Conul de dejectie al raului Mures se desfasoara spre vest ca un larg evantai, la iesirea din culoarul Muresului imediat aval de Lipova, avand o lungime intre Lipova si Nadlac de cca. 70km si o latime maxima de 59 km pe linia Secusigiu – Graniceri totalizand o suprafata de 2.210 km², din care 2.040 km² pe teritoriul Romaniei.

Fata de axa Muresului, se observa o dezvoltare asimetrica in sensul ca sectorul situat la nord de rau ocupa o suprafata mult mai mare (1.590 km²) fata de sectorul situat la sud de Mures (450 km²). De asemenea, in Ungaria, conul ocupa o suprafata de aproximativ 170 km².

Deschiderile de foraje au evidentiat un important complex acvifer acumulat in principal in depozite fluvio – lacustre si aluvionare in care, in portiunile cu strat separator de argila apar doua straturi acvifere: freaticul, pana la 30 m adancime si cel subiacent, considerat de medie adancime.

Acviferul freatic este alimentat atat din precipitatiile cazute pe toata suprafata conului aluvionar, cat si din infiltratii din raul Mures. Studiile cu foraje ale I.S.P.I.F. in albia Muresului au stabilit ca intre Paulis si Arad, pe o lungime de 16 km, raul are un aport de 640 l/s la alimentarea acviferului. Nivelul hidrostatic intalnit este de regula cuprins intre 2-5 m iar in luncile Muresului, Ierului si al principalelor canale de desecare de 0-2 m. Aspectul curgerii este in general divergent, retelele de descarcare drenand freaticul.

Grosimea medie a stratului acvifer freatic, studiat mai aprofundat in lungul frontului nou de captare al municipiului Arad, este de 12 - 17 m, iar debitele exploatabile pe foraj de 10-14 l/s la denivelari de 0,2 – 2,1 m.

Acviferul de medie adancime este localizat in depozite fluvio – lacustre, reprezinta cea mai importanta sursa de apa subterana din care se alimenteaza majoritatea folosintelor.

Grosimea orizonturilor acvifere sunt cuprinse, pe intreg arealul, intre 20-80 m.   Cele mai mari grosimi fiind in zona Arad – Zimandul Nou – Santana, care coincid cu amplasarea captarii noi a municipiului Arad.

Straturile acvifere au caracter ascensional, nivelul piezometric situandu-se intre 3 – 7 m. La pomparile experimentale debitele forajelor au fost apreciabile: Q=25 - 30 l/s, la denivelari de 1,4 – 4,7 m intalnindu-se insa si valori mai mari.

Observatiile efectuate asupra nivelurilor hidrostatice din forajele de studii, de exploatare si fantani, conduc la concluzia ca directia generala de curgere a apei subterane este SE – NV sau chiar S - N sau E - V, in functie de zona luata in considerare, iar panta medie este de 0,5 – 1 ‰.

b.     Conul aluvionar al Crisului Alb

La iesirea din Muntii Codru Moma, aproximativ din dreptul comunei Barsa spre V-NV, raul Crisul Alb si-a format un con de dejectie bine dezvoltat, reprezentat prin roci cu granulatie diferita si care ocupa o suprafata de 952 km².

Pe directia V-NV conul are o lungime de cca. 50 km acoperind depozitele de varsta pannoniana pana spre NV de localitatile Siclau – Chisineu Cris – Adea – Misca.

Latimea maxima a conului este de 26–27 km, atat pe aliniamentul Sepreus – Cherelus – Zarand, cat si aliniamentul Vanatori – Adea – Chisineu Cris – Simand.

Din punct de vedere administrativ, este important de semnalat ca intreaga suprafata a conului de dejectie al Crisului Alb este in judetul Arad.

Conul de dejectie al raului Crisului Alb se delimiteaza aproximativ in zona Barsa – Cermei – Vanatori – Socodor – Simand – Seleus – Bocsig.

Grosimea maxima a depozitelor aluvionare se semnaleaza in zona Ineu si este de cca 140 m. La Bocsig aceasta adancime este de 43 m, la Vanatori de 52 m, la Sicula de 56,5 m, la Zarand de 40 m, la Chisineu Cris de 80-100 m, la Socodor de 70 m si la Adea de 57,9 m.

c.      Alte acvifere de mica extindere

Depozitele panoniene de sub conul de dejectie al Crisului Alb sunt in general sarace in apa, insa prezinta uneori intercalatii nisipoase care, interceptate in unele foraje de exploatare, debiteaza artezian. Forajele de exploatare, cu adancimi cuprinse intre  150 si 350 m sunt in majoritate executate de unitati nespecializate, care nu au luat date despre stratificarea interceptata.

Apa are un miros de hidrogen sulfurat, gust slab metalic si frecvent prezinta caracter de „apa moale” (duritate totala scazuta de 2-4sD). Uneori se semnaleaza continuturi depasite de fier si mangan si emanatii de gaz metan (Cermei).

Sectoare adiacente conului de dejectie al raului Crisul Alb

Aceasta delimitare se refera la sectoarele adiacente conului de dejectie al raului Crisul Alb (spre NV si NE de acesta). Depozitele cuaternare care acopera in intregime aceasta zona de campie sunt predominant argiloase, cu rare intercalatii subtiri de nisipuri fine.

In forajele sapate la Varsand, Pilu, Zerind, Somosches, Berechiu, Iermata Neagra, unele sapate tot de particulari, s-au interceptat mai multe straturi acvifere arteziene, continuate in nisipuri fine, in special pe intervalul 230 – 350 m adancime.

Printre forajele existente se mentioneaza: forajele 280 – 360 m adancime de la Pilu, cu un debit de 1,5 l/s; doua foraje de adancime de la Zerind, cu debitare arteziana; un foraj de adancime de la Iermata Neagra, ambele avand straturi acvifere arteziene la adancimi cuprinse intre 265 – 415 m; forajul de 300 m de la Varsand, care debiteaza 4 l/s.

Apa din acest acvifer este in genere potabila cu miros de hidrogen sulfurat si duritate totala mica (2 – 3 sd).

Mai pot fi amintite, ca acvifere cu extindere relativ redusa:

Lunca paraului Sighisoara la Gurahont, cu un potential de 45 l/s, debit utilizat pentru populatie;

Acviferul cantonat in roci calcaroase de la Moneasa, cu un debit de 106 l/s;

Lunca Muresului la Savarsin cu un debit de 65 l/s;

Lunca Muresului la Lipova cu un debit de 65 l/s;

Lunca Cigherului in aval de Taut, cu un debit de 30 l/s.

2. Prelevari de apa

Pentru satisfacerea necesarului de apa a populatiei si a diverselor sectoare ale economiei se utilizeaza resursele de apa subterane si de suprafata prezentate in subcapitolul anterior. In tabelul 2.1. se evidentiaza prelevarile de apa din apele subterane si de suprafata pentru principalele sectoare de activitate, in anul 2008.

In anul 2008 SGA Arad a eliberat un numar de 101 contracte abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apa.

In tabelul 2.2. se prezinta evolutia prelevarilor de apa din apele subterane si de suprafata pentru principalele sectoare de activitate, in intervalul anilor 2002-2008.

Se constata tendinta de crestere a volumului de apa industriala captata din subteran prin foraje proprii de catre tot mai multi agenti economici. Aceasta se intampla datorita costului tot mai ridicat al apei distribuite prin retelele de alimentare.

Tabelul. 2.1.

Prelevari de apa

CATEGORII				BH CRISURI	BH MURES ARANCA	TOTAL JUDET
ALIMENTARI CU APA  IN SCOP POTABIL	V  A O  N L  U U  A M  L E  E (mii mc)	C A P T A T E	Rauri interioare
			Subteran
			TOTAL
		RESTITUITE
ALIMENTARI CU APA  IN SCOP INDUSTRIAL	V  A O  N L  U U  A M  L E  E (mii mc)	C A P T A T E	Rauri interioare
			Subteran
			TOTAL
		RESTITUITE
AGRICULTU RA	V  A O  N L  U U  A M  L E  E (mii mc)	C A P T A T E	Rauri interioare
			Subteran
			TOTAL
		RESTITUITE
IRIGATII	V  A O  N L  U U  A M  L E  E (mii mc)	C A P T A T E	Rauri interioare
			Subteran
			TOTAL
PISCICULTU RA	V  A O  N L  U U  A M  L E  E (mii mc)	C A P T A T E	Rauri interioare	2 831
			Subteran
			TOTAL
		RESTITUITE

Tabelul. 2.2.

Evolutia prelevarilor de apa