Cuprins

Schimbari in structura balantei energetice mondiale

Resursele si productia de carbuni. Repartizare geografica

Resursele de titei. Raspandirea lor pe glob

Gazele naturale. Repartizarea lor geografica

1.SCHIMBARI IN STRUCTURA

BALANLTEI ENERGETICE MONDIALE

In ultimele decenii ale secolului nostru s-au produs transformari social-economice nemaiintalnite pana acum in viata omenirii sub raportul amploarei, complexitatii si dinamicii lor. Strans legat de de progresul social se desfasoara revolutia tehnico-stiintifica, care determina cresterea acelerata, neintrerupta a productiei si odata cu aceasta, si a consumului de energie.

Energetica ocupa un loc de avangarda si aduce o contributie decisiva la dezvoltarea civilizatiei moderne, la realizarea marilor obiective de progres ale popoarelor, la ameliorarea continua a traiului oamenilor. Energetica reprezinta un factor dinamizator de prim rang, de importanta vitala.Cautarea de noi si noi resurse de energie,valorificarea cu eficienta maxima a celor existente, folosirea energiei in domeniitot mai largi ale vietii economice si sociale reprezinta astazi preocupari primordiale pentru fiecare natiune care vrea sa prospere.

Cresterea continua a consumului de energie pe intregul Glob si cucerirea de catre om de noi surse de energie, oglindesc in mod direct procesul istoric al perfectionarii si revolutionarii uneltelor de munca.

Daca inceputurilor omenirii i-au corespuns energia musculara, prezentului si viitorului ii apartine energia electrica, care asigura cresterea continua a electrificarii tuturor proceselor de productie,extinderea mecanizarii si automatizarii productiei, orientarea productiei spre cele mai noi directii ale progresului tehnico - stiintific contemporan.

In prezent, dezvoltarea societatii moderne cu uriasul ei aparat de productie reclama resurse energetice din ce in ce mai bogate. Multe din problemele vitale ale viitorului sunt legate de asigurarea omenirii cu resurse energetice, de folosirea lor nationala si de valorificarea acestora cu eficienta maxima.

Ritmul formarii resurselor energetice neregenerabile este mult mai lent decat ritmul consumului acestora. Intrucat in prezent rata de consum este de peste o mie de ori mai mare decat cea a formarii lor, utilizarea masiva si nerationala a combustibililor fosili va duce inevitabil la epuizarea lor in secolele urmatoare.

Pana in prezent, in unele tari si regiuni ale globului consumul energetic a crescut fara sa se tina seama daca ele dispun sau nu de resurse energetice proprii. Sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea gaseste consumul energetic mondial dominat de carbune care reprezenta 94,9% din resursele de energie primara celelalte avand o participare relativ neinsemnata(3,5% pentru petrol, 1,2% pentru gaze naturale si 0,4% pentru hidroenergie). Acensiunea petrolului impreuna cu gazele naturale detine o pondere din ce in ce mai mare.

Acest loc predominant al petrolului in balanta energetica mondiala se explica prin convergenta mai multor factori.Mai intai, pentru dezvoltarea vertiginoasa a economiei majoritatii tarilor lumii, au fost necesare cantitati de energie din ce in ce mai mari,iar sursele traditionale de energie nu au putut tine pasul. Carbunele in profida rezervelor foarte mari in unele tari,nu a putut raspunde acestei cereri de energie din cauza unei anumite rigiditati a capacitatilor de extractia si a neadaptarii la cerere. Energia produsa de hidrocentrale are o limita, respectiv numarul de retele amenajabile si cere investitii enorm de mari, unele tari neputand sa-si amenajeze inca potentialul lor hidoenergetic, la fel si energia centralelor nucleare fiind la inceputurile sale.

In lucrarea "Viitorul economiei mondiale", studiu al Organizatiei Natiunilor Unite referitor la aceste probleme,se arata urmatoarele: in ceea ce priveste resursele energetice, carbunele este relativ abundent chiar in conditiile unor estimari moderate in ceea ce priveste rezervele, in timp ce zacamintelele de gaze naturale contribuie numai intr-o proportie scazuta la necesarul de energie al tarilor in curs de dezvoltare.

In conformitate cu aceste orientari, in asigurarea si utilizarea resurselor energetice vor fi promovate urmatoarele directii prioritare:

Intensificarea punerii in valoare a potentialului hidoenergetic. Se vor lua masuri ca, prin amenajarea atat de centrale hidroelectrice cu puteri mari , cat si de microhidrocentrale,sa se asigure gradul de utilizare a potentialului hidroenergetic national.

Extinderea utilizarii carbunilor si sisturilor in centrale termoelectrice. In acest scop, noile centrale termoelectrice vor fi realizate pe lignit si sisturi bituminoase, asigurandu-se totodata trecerea pe combustibil solid si a centralelor care functioneaza in prezent cu hidrocarburi.

Dezvoltarea energeticii nucleare.Programul cuceririi de centrale nuclearo-electrice in tara noastra prevede realizarea unei puteri electrice.

Valorificarea noilor surse,si tehnologii energetice.Obiectivul de prim ordin al dezvoltarii cercetarii stiintifice,trebuie sa fie elaborarea de solutii pentru utilizarea noilor surse si tehnologii energetice.In domeniul energiei geotermice este necesar sa se asigure:perfectionarea tehnologiiilor de exploatare a surselor de ape geotermale,a enegiei soarelui,a energiei vantului,a energiei valurilor;se va acorda atentie cercetarilor privind trnsformarea pe cale biologica a dioxidului de carbon;se va urmarii stabilirea celor mai avantajoase tehnologii de gazeificare subterane pentru valorificarea rezervelor de carbune care nu pot fi exploatate prin metode miniere.Obiectivul esential in domeniul hidrocarburilor este ulilizarea acestora in cat mai mare masura ca materie prima pentru industria chimica.

2.RESURSELE SI PRODUCTIA DE CARBUNI.

REPARTIZARE GEOGRAFICA

Intre sursele de clasice de energie primara , carbunii joaca un rol important nu numai ca generatori termici, dar si ca valoroasa materie prima pentru industrie, din care pentru distilare , se obtin variate produse gazoase, lichide sau solide cu multe intrebuintari.

Alaturi de minereul de fier, carbunii formeaza unul din principalele elemente pentru dezvoltarea indusriei grele. In plus carbunele este o materie prima pentru vasta industrie chimica care produce sute de sortimente incluzand firele sintetice, mase plastice, produse aromate, medicamente etc.

Carbunele a detinut si detine la ora actuala un rol important in ceea ce priveste amplasarea si dezvoltarea unor ramuri industriale. Daca privim in trecut, observam ca, incepand de la jumatatea secolului al XIX-lea, extractia carbunelui a atras dezvoltarea industriei,ca cele mai puternice bazine exploatate au dus la conturarea unor mari concentrari industriale ca de exemplu,bazinele:Ruhr(R.F.G),Appalachi(S.U.A),Donbas,Kusbas(U.R.S.S),Silezia Superiora(Polonia),Fushun(China) si ca putine sunt chiar zacamintele mai mici sau mijlocii pe baza carora sa nu se fi dezvoltat diverse ramuri industriale.

De asemenea, in carbonifere se concetreaza si cocseriile;astfel in cele mai mari bazine carbonifere ale lumii:Apalachi Donbas,Kusbas,Ruhr,Yorkshire sunt concentrate si principalele cocserii,care produc atat cocsul necesar industriei siderurgice,cat si gazul necesar altor industrii.

Totodata extractia carbunelui insusi,precum si ramurile industriale ce se dezvolta in aceasta ramura,cer un mare volum de mana de lucru,ceea ce face sa se dezvolte si acele ramuri ale industriei care deservesc populatia.Astfel,zonele carbonifere devin regiuni industriale in care se localizeaza o gama variata de industrii si se concentreaza o populatie numeroasa.

Majoritatea rezervelor de carbuni se gaseste intr-un numar restrans de tari care au ponderi foarte mari in rezervele totale mondiale: Rusia, S.U.A, China, Germania, Australia, India , Canada, Marea Britanica, Brazilia,Columbia.

Dupa 1850, folosirea industriala a carbunelui se generalizeaza din ce in ce mai mult. In acest scop au fost descoperite noi metode de extractie,iar prospectiunile s-au extins mai ales in Tarile Europei vestice,care,aflate pe calea unei puternice industrializari,aveau nevoie de cantitati mereu crescand de carbuni.Importanta lor a crescut si mai tarziu,in secolul actual cand alaturi de alti combustibilii(petrol si gaze naturale)si-au afirmat si-si afirma inca din ce mai mult valoarea lor energetica si ca materie prima industriala.Cu toate ca ponderea lor a scazut in balanta energetica mondiala ,productia de carbuni a cunoscut cresteri de la an la an.Asadar,reducerea relativa a importanteia carbunelui s-a produs pe seama cresterii considerabile a productiei unor noi surse de energie ca titeiul,gazele naturale,energia atomica,acestea inregistrand un ritm de crestere mult mai rapid.

1) EUROPA

Pe plan mondial,productia de carbune este predominanta in cateva zone.Pe prim plan se situeaza Europa careia ii revin cca 40% din productia de carbune brun si lignit.

Un loc deosebit in productia totala de carbuni il ocupa Rusia,Germania,Polonia etc.

RUSIA este o tara care detine primul loc in Europa,ca de altfel si in lume, in ceea ce priveste producria carbonifera.Cele mai multe zacaminte contin carbuni superiori,cu o mare putere calorica.Bazinele carbonifere ale Rusiei formeaza un sir aproape continuu din Ucraina pana la Oceanul Pacific:Bazinul Donetk,Karaganda,Kuznetk,Kansk-Acinsk,Irkutsk-Ceremhovo,Bureea.De o parte si de alta a acestui lant se gasesc bazine carbonifere,ca : Bazinul Moscovei,Bazinul Peciorei,Bazinele din Ural,Bazinele Tunguska,Lena,Taimir si Kolima in nord,iar in sud bazinele din regiunea Caucaz si din Asia Centrala Sovietica.

POLONIA dispune de importante resurse carbonifere.Insemnatatea carbunelui pentru aceasta tara reiese din faptul ca circa 96% din cantitatea totala de energie electrica este produsa in termocentrale pe baza de carbune cele mai mari sunt rezervele de huila concentrate in Silezia Superioara Ruhr Donetk West Virginia.Acest bazin a devenit cea mai importanta regiune a tarii.Expoatarile miniere de carbuni superiori pot fi grupate in trei zone:Silezia Superioara,Dabrowa,Cracovia.

GERMANIA dispune de mari zacaminte de carbune brun si lignit.Cu o putere calorica mica si umiditate ridicata,sunt folositi sub forma de brichete, ca materie prima pentru industria chimica sau combustibili in termocentrale.Cel mai insemnat areal carbonifer din Germania este cel saxono-turingian din muntii Harz,in zona cuprinsa intre Elba si afluentul sau Saale, in principalele exploatari de la Leipzig-Halle-Bitterfeld.Al doilea bazin carbonifer Hiederlausitz care detine o mare parte din rezervele si productia de carbune a Germaniei.

In FRANTA ,bazinele carbonifere cele mai importante sunt:Bazinul Vlenciennes,Pas-De-Calais si Bazinul Moselei din Lorena.O productie mai mica o au bazinele situate in vestul si sudul Masivului Central.

ROMANIA are atat rezerve de carbuni superiori dar mai ales carbuni inferiori.Huila este exploatata in Bazinul Petrosani,Vulcan,Lupeni,Uricani.Ca regiuni de perspectiva se pot aminti:Salatruc,Livezeni,Barbateni,Hobiceni etc.Antracitul se gaseste in rezerve foarte mici la Schela.Carbunii bruni se gasesc in Bazinul Petrosani, Comanesti ,Tebea-Brad ,si in Bazinul Almasului.

2) AMERICA DE NORD

In aceasta zona principala tara producatoarede carbuni este S.U.A,cresterea rapida a productiei industriale s-a bazat intr-o oarecare masura pe si pe abundenta si calitatea carbunelui.Mecanizarea este dezvoltata pe scara larga.Exploatarile la suprafata au fost extinse si acum dau o teime din productie.

Depozitele carbonifere sunt larg raspandite in zone mari,numite provincii :

a)Provincia Appalachilor.Bazinul din Muntii Appalachi se situeaza intre nord-estul statului Pennsylvania,formand cea mai mare zona carbonifera din lume.

b)Provincia interioara(de o parte si de alta a fluviului Mississippi)are o amplasare favorabila pentru folosirea carbunelui in regiunile industriale.De aceea acest bazin din statul Illinois este al doilea ca importanta.

c)Provinciile din vest.Zone cu rezerve de carbuni pe suprafete mari se afla in Muntii Stancosi si in statele de pe litoralul Pacificului.Cea mai mare parte din carbune este insa de slaba calitate,fiind formata din carbune brun si lignit.

3) ASIA

INDIA este una din tarile cu o importanta productie de carbune.Ea are rezerve considerabile de carbuni,mai ales de huila.Principalul bazin de exploatare se afla in Bengalul de Vest,in Valea Damodar,de unde se extrag cca 90% din productia anuala.Se mai gasesc zacaminte de carbuni in apropierea oraselor Hyderabad si Madras in bazinul fluviului Godavari etc.Productia de carbuni este intr-o crestere rapida ,fiind necesara dezvoltarii industriei siderurgice si pentru export.

JAPONIA are doua bazine carbonifere principale.Din terenurile din insula Hokkaido se exploateaza carbune superior(huila).Cele mai importante terenuri carbonifere,din nordul insulei Kyushu,alimenteaza majoritatea zonei industriale din aceasta insula.

4) AFRICA

AFRICA DE SUD este cea mai mare producatoare de carbuni de pe continentul african.Rezervele de carbuni se gasesc in arealul extins intre Johannesburg si Natal;acest carbune are o importanta deosebita pentru Africa de Sud,deoarece furnizeaza combustibilul necesar industriei de extractie a aurului din aceasta zona.

Carbuni in cantitati mai insemnate se gasesc in NIGERIA(Enugu,Lofia,Okaha,Ogboyaga),ZIMBABWE,MOZAMBIC,TUNISIA si ALGERIA.

3.RESURSELE DE TITEI. RASPANDIREA LOR PE GLOB

Constituind unul din elementele cheie ale bazei energetice moderne,titeiul leaga prin mii de fire vizibile si invizibile tarile consumatoare cu tarile producatoare,numarandu-se prin multiplele fatete ale transformarilor sale -printre produsele cele mai cautate pe piata mondiala.In ultimele decenii ale secolului trecut multe din tarile lumii s-au orientat spre exploatarea titeiului,resursa cea mai accesibila care a luat locul celorlalti combustibili.

Importanta titeiului in economia contemporana nu se rezuma doar la faptul ca a devenit principala sursa de energie.El constituie totodata materia prima pentru petrochimie si pentru alte industrii in plina expansiune,si detine primul loc intre produsele ce formeaza obiectul schimburilor comerciale internationale.

Productia mondiala de petrol a inregistrat o crestere continua de-a lungul anilor.Cunoscut si folosit de om inca din antichitate,petrolul a intrat in exploatarea industriala a zacamintelor abia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.Romania este prima tara din lume a carei productie de petrol a fost inregistrata de statistica in anul 1857,cu exploatari in valea Prahovei si a Trotusului.

1)ASIA

Orientul Apropiat si Mijlociu constituie cea mai importanta zona petrlifera a lumii.Titeiul,principala bogatie a acestei zone,are implicatii mari eonomice,strategice si militare.Aici sunt concentrate aproape doua treimi din rezervele cunoscute ale lumii.

ARABIA SAUDITA ocupa un loc aparte in aceasta zona,a avut si cele mai mari rezerve dintre toate tarile lumii si cea mai mare productie din aceasta zona,fiind a doua mare producatoare de titei din lume dupa Rusia.Cele mai productive zacaminte din zona continentala sunt Ghawar,Dahran,Haradj,Ain Dar etc.iar din cele submarine Safaniyah,Manifa.

IRAKUL urmeaza pe locul doi in zona Orientului Apropiat si Mijlociu,trecand in ultimii ai in inaintea Kuwaitului.Cele mai importante exploatari sunt in nordul tarii care produce cca 70% din totalul productiei tarii.

Mari productii de titei se gasesc si in IRAN(Masjid-Suleiman ,Paznan),KUWAITUL(Burghan),EMIRATELE ARABE UNITE(Abu Dhabi,Murhan)etc.

2)AMERICA DE NORD

S.U.A.Principalele zone de extractie se afla in Golful Mexic mai ales in statele Texas cu centrele Panhandle,Vernon etc.si Lousiana;Bazinul Central(Middle-continent)cuprinde statele Kansas,Oklahoma,Arkansas;bazinul din California care cuprinde zonele din Valea San Joakin din jurul orasului Los Angeles si din zonele Ventura si Santa Maria.

CANADA este una din tarile cu o importanta productie de petrol.Principalele centre de extractie sunt in povincia Alberta-Pembina,- Leduc,Rainbow Lake etc,apoi in provincia Saskatchewan-Regina si Midale- si in Columbia Britanica-Fort St John si Boundary Bai.

3)AFRICA

NIGERIA.Principalele centre de extractie din Nigeria sunt in estul tarii:Bomul,Imo River apoi regiunea central-vestica la Warri,Ughelli etc si in zona submarina.

Mari productii de titei se gasesc si in tari ca LIBIA(Bir,Zelten si Raguba),ALGERIA(Hassi Messsaoud,Etjeleh),EGIPT(El Alamein,Burg el Arab,Fayoum),GABON,ANGOLA,TUNISIA etc.

4)AMERICA DE SUD

VENEZUELA este principala tara producatoare de petrol.Productia sa este data de doua bazine principale:Maracaivo-Falcon care produce cca 70% din totalul productiei iar al doilea bazin in provincia Oriente care produce 28% din total cuprinzand centrele din campia si delta fluviului Orinoco. O mica parte a productiei provine si din bazinul Barinas. Majoritatea productiei de titei fiind exportata aceasta se transporta prin conducte la rafinarii si in instalatiile din porturi, pentru export.

ARGENTINA este a doua tara producatoare din America de Sud. Principalele zone de extractie se afla in Podisul Patagoniei si Tara Focului cu principalul centru Comodoro Rivadavia, apoi rebiunea Salta din nordul tarii si in proviinciile centrale Mendoza si Neuquen. Rafinariile sunt concentrate mai ales in Buenos Aires, unde petrolul este adus prin conducte.

5)EUROPA Continentul european mai putine rezerve de petrol.

Pe primul loc se situeaza MAREA BRITANIE cu exploatarile in Marea Nordului din cinci campuri petroliere : Argyll, Forties, Piper, Beryl si Auk. Marea Britanica ar putea deveni intr- o masura exportatoare, datorita calitatii petrolului care este solicitat in mai multe ramuri industriale, avand o cantitate redusa de sulf. Printre primele tari producatoare ale Europei se inscrie acum NORVEGIA datorita exploatarii petrolului din Marea Nordului mai ales din zacamantul Ekofisk. Pe baza acestui zacamant Norvegia va deveni o producatoare si mai ales o producatoare de seama de petrol a Europei.

ROMANIA este cunoscuta ca o veche producatoare de petrol din lume. Cea mai cunoscuta zona petrolifera este regiunea Subcarpatilor Munteniei cu centrele de extractie mai importante : Boldesti - Scaeni, Campina, Baicoi, Tintea, Mislea etc. O alta zona petrolifera o constituie zona Subcarpatilor Moldovei, avand ca centre mai importante : Moinesti, Stanesti, Lucacesti, Balteni etc. Regiunea Podisului Getic este, de asemenea, o regiune noua si importanta in ceea ce priveste extractia petrolului. Sunt bine cunoscute centre petrolifere din judetele Arges, Olt, Valcea (Hulubesti, Bogati, Valea Mare, Valea Caselor, Budisteni, Gaesti) etc. In Campia Romana se exploateaza petrolul la Videle, Poiana, Corbii Mari, Titu etc. S-au extins exploatarile si in alte zone ale tarii in Campia de Vest unde se exploateaza un zacamant de titei asfaltos la Suplacul de Barcau, in zona Valea lui Mihai si in Campia Banatului (Satchines, Varias, Turcu).

Mari productii de petrol mai detin si urmatoarele state : GERMANIA, IUGOSLAVIA, UNGARIA, AUSTRIA, ITALIA, OLANDA, ALBANIA.

3. GAZELE NATURALE. REPARTIZAREA LOR GEOGRAFICA

Gazele naturale (gazul metan si gazul de sonda) reprezinta o sursa de energie si de materie prima pentru industria chimica. Ele sunt constituite dintr-un amestec de hidrocarburi gazoase in care predomina metanul si etanul, dar care mai coontine propan si butan, precum si cantitati reduse de azot, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat si gaze rare. Importanta economica a gazelor naturale se datoreaza in primul rand puterii lor calorice foarte mari - aproximativ 8500 calorii / m³. Superioritatea lor fata de alti combustibili se datoreaza proprietatii de a arde complet si de a da o mare cantitate de caldura.

Gazele naturale se gasesc in asociere cu titeiul, precum si in zacaminte separate. La inceputul industiei petroliere, gazul era un produs secundar, socotit periculos si se ardea. Astazi, gazul de sonda se valorifica superior pe scara larga. Prin natura lor, gazele in procesele de exploatare, transport si de prelucrare degaja substante care polueaza atmosfera, ducand la distrugerea echilibrului natural si impietand asupra desfasurarii normale a vietii si activitatii populatiei din asezarile situate in regiunile respective. Se iau masuri in toate tarile in cauza, in vederea restrangerii elementelor poluante generate de gazele naturale, intre care captarea fumului si a prafului de la uzinele chimice, eliminarea pierderilor de gaze la exploatare si transport.

Fostele tari socialiste detin cea mai mare pondere din rezervele mondiale (33.6%) urmate de tarile Orientului Apropiat si Mijlociu (18.2%) , America de Nord (17.3%) , Africa (10%) ,America de Sud (3.5%), Oceania (2.8%) , Australia (1.9%) iar circa 14% din rezervele mondiale revin altor tari din Europa si Asia.

In perioada postbelica s-a manifestat o tendinta de crestere a productiei si consumului de gaze naturale, lucru explicabil prin eficienta folosiri gazelor ca sursa de energie, dar si prin paleta larga a utilizarii lor. Volumul insemnat al productiei de gaze,precum si a eforturilor ce se fac pentru sporirea acesteia si pentru descoperirea de noi zacaminte, oglindesc importanta crescanda agazelor naturale in cadrul consumului energetic global. In perspectiva, se preconizeaza o extindere a productiei de gaze si in alte tari cu rezerve importante cum sunt : Iordanul, Venezuela, Arabia Saudita, Algeria, Libia, Australia, Indonezia etc.

1)AMERICA DE NORD

S.U.A prima tara explotatoare de gaz natural se sirueaza pe primul loc in productia mondiala, concentrand 43% din productia mondiala. Marile rezerve de gaze naturale de care dispun Statele Unite ale Americii se afla aproximativ in aceleasi regiuni cu titeiul. Aproape 2/3 din productia de gaze naturale se gasesc in zona Golfului Mexic in statele Texas si Lousiana apoi in zona centrala, zacamantul Hutington Beach in regiunea central Hutington Beach in regiunea central nordica(Montana, North DaKota, South DoKota) in Alaska unde, alaturi de zacamintele de titei, s-au descoperit si zacaminte de gaze naturale in special in Golful Prudhoe. Gazoductele in S.U.A ating cea mai mare lungime din lume, legand centrele de poductie cu cele de consum de pe teritoriul tarii.

In CANADA gazele naturale sunt situate in zona preriilor si in cea a Muntilor Stancosi indeosebi in provincia Alberta de unde conductele pornesc spre centrele mari urbane din provinciile sudice, iar catre est spre Winnipeg, Ontario si Quebec. Exploatari intense de gaze se efectueaza in zonele submarine din nordul tarii precum si din estul tarii in zona Peninsulei Labrador si a insulei Newfoundland.

MEXICUL are unele zacaminte de gaze naturale importante pe Tarmul estic, gaz metan la Reynosa si gaz de sonda la Poza - Rica si Minatilan.

C.S.I. Cea mai mare parte a productiei de gaze naturale se afla in partea europeana indeosebi in zona Pavoljia(la Saratov, Kuibisev, Buguruslan), in Ucraina apuseana(Dasava si Sebelinka) in Caucazul de Nord(Krasnodar) in Transcaucazia in regiunea Baku, in sudul uralului la Orenburg. In regiunile estice ale C.S.I se gasesc zacaminte bogate indeosebi pe cursul inferior al fluviului Obi, la Tiumeni in Siberia Vestica, in Turkmenia, Uzbekistan etc. Pentru alimentarea cu gaze a oraselor au fost construite magistrale care leaga centrele producatoarele de cele consumatoare cum sunt :Saratov- Moscova, Dasava- Kiev- Briansk- Moscova. S-au construit conducte si din Siberia Vestica spre Leningrad,precum si din Asia Centrala Sovietica, care aprovizioneaza cu gaze industria Muntilor Ural.

2) EUROPA

Pe continentul european sunt putine tari care au productii mari de gaze. In ultimi ani, tarile Europei de Vest au initiat o vasta activitate de prospectare a zacamintelor de gaze in deosebi pe platforma continentala a Marii Nordului unde au fost descoperite insemnate zacaminte care sunt exploatate de catre OLANDA,aceasta devenind principala tara producatoare de gaze din Europa. Principalul zacamant este Groningen, urmat de zacamantul din zona submarina a Marii Nordului- Placid. De asemenea este cunoscut si zacamantul Slochteren care inscrie printre cele mai importante zacaminte din lume cu rezerve mondiale.

In MAREA BRITANICA cele mai cunoscute zacaminte sunt cele de la West Sole,Leman Bank, Hewett si Viking.

ROMANIA este a saptea producatoare de gaze naturale din ierarhia mondiala. Cat priveste calitatea, gazul din tara noastra este considerat ca cel mai curat din lume, continand 98 - 99.8% metan. Gazele naturale reprezinta o mare bogatie si se disting in 3 zone :

a)zona nord - vestica (intre Somes si Mures) cu centrele principale : Sarmasel, Zau de Campie, Sincai.

b)zona centrala (intre Mures si Hartibaci) cuprinde centrele Delenii, cel mai bogat zacamant gazeifer din tara, Bazna, Cetatea de Balta, Nades, Miercurea Nirajului, Sangeorgiu de Padure, Noul Sasesc, Copsa Mica.

c)zona sud - estica cu centrul Ilimbav.

In afara zacamintelor din podisul Transilvaniei mai exista terenuri gazeifere descoperite in Subcarpatii Munteniei si in Campia Romana (Gura Sutii, Bustunchin, Ghercesti, Margineni, Videle, Urziceni, in imprejurimile Craiovei).

Exploatarile de gaze naturale in Europa se mai gasesc in Germania (Rhule), in Franta in sud-vestul tarii la Lacq, in Italia in provinciile Emilia si Lombardia, in Polonia in sud-est, in Ungaria in norde-estul Alfold-ului si regiunea Zala, in Iugoslavia in Voivodina si in Bulgaria langa capul Kaliakra.

3)ASIA

Aici exista exploatari insemnate, in unele tari din zona Golfului Persic si indeosebi in Iran la Agha Jari, in Kuwait, Arabia Saudita, Irak. Toate zacamintele din aceste tari sunt in asociatie cu zacamintele de petrol. Gaze naturale se mai gasesc in Indonezia, Insulele Sumatera si Kalimantar, Pakistan, pe valea fluviului Indus, in China si cantitati mai mici in Japonia, India si Turcia.

4)AFRICA

Cele mai cunoscute producatoare de gaze naturale sunt : Algeria cu zacamantul Hassi R'mel si Libia.

5)AMERICA DE SUD

Venezuela are mari zacaminte, insa putin puse in valoare.Cele mai mari exploatari se fac in zona lacului Maracaido. O vasta retea de conducte leaga campurile gazeifere de aproape toate orasele tarii. Argentina are si ea mari zacaminte de gaz metan in zona Salta si Patagonia. Doua conducte magistrale transporta gaze la Buenos Aires. Abundenta productiei da posibilitatea unui export de gaze imbuteliate spre Uruguay si Brazilia.

6)In AUSTRALIA au fost puse in valoare primele zacaminte din statul Queensland.

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

Bari I, Serbanescu I. - "Energia..imperativul reconsiderarilor", Editura Junimea, Iasi, 1981

Florescu M. - "Resursele mondiale si limitele lor", Editura politica, Bucuresti, 1975

Letea I. - "Geografia petrolului pe Glob", Editura stiintifica, Bucuresti, 1974